Pe scurt

Punctele albe sau puroiul de pe amigdale apar de obicei într-o amigdalită (angină pultacee), iar cele mai multe sunt produse de virusuri, nu de streptococ. Alte cauze dese sunt mononucleoza și cazeumul, niște biluțe albe fără gravitate; mai rar, candidoza bucală. Exsudatul faringian și uneori analizele de sânge (hemoleucograma și testul pentru mononucleoză) arată cauza: doar infecția bacteriană are nevoie de antibiotic.

Puroi în gât și puncte albe pe amigdale: ce înseamnă, pe scurt?

  • Un semn, nu o boală: depozitul alb-gălbui de pe amigdale se numește exsudat; când e puroi, medicii vorbesc despre angină „pultacee”[1]. Punctele albe pot fi și cazeum, un strat de ciuperci sau, rar, o pată a mucoasei înseși.
  • Cât de des: cele mai multe faringite și amigdalite sunt virale și se vindecă singure[13]. Streptococul de grup A dă doar 20-30% dintre durerile de gât la copii și 5-15% la adulți[3].
  • Ideea principală: puroiul nu dovedește o infecție bacteriană. Chiar cu un scor mare (puroi, febră, fără tuse), streptococul se găsește doar la 32-65% dintre oameni[1].
  • Analize cheie: test rapid sau exsudat faringian, hemoleucograma și testul pentru mononucleoză[5].

Cum arată punctele albe în gât și ce simptome le însoțesc?

Ce vezi în oglindă și ce simți îți dau deja o idee:

  • Puncte sau dungi de puroi pe amigdale roșii și umflate, cu durere la înghițire, febră și ganglioni dureroși sub maxilar: amigdalită virală sau bacteriană[2].
  • Un strat gros alb-gălbui pe amigdale foarte mari, cu oboseală mare și ganglioni umflați în spatele gâtului, uneori la axilă: tipic pentru mononucleoză[4][5].
  • Biluțe mici și tari, albe sau gălbui, în găurile amigdalelor, cu respirație urât mirositoare, dar fără prea multă durere și fără febră: cazeum (amigdalolit)[8].
  • Pete albe catifelate pe limbă, obraji și gât, care sângerează puțin dacă le razi: candidoză bucală, o infecție cu ciuperci[7].
  • O pată albă care nu se șterge și nu trece, de obicei nedureroasă: arat-o medicului dentist sau medicului de familie[9].

Punctele albe fără febră și fără durere sunt adesea cazeum. O erupție roșie și aspră împreună cu durerea în gât duce cu gândul la scarlatină[2].

Când mergi la medic dacă ai puroi pe amigdale?

Când mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 dacă respiri greu, respirația șuieră, îți curg balele sau nu poți înghiți saliva, ori dacă ai o durere foarte mare pe o singură parte, abia deschizi gura și vocea e înfundată (posibil abces)[10]. La fel pentru o durere de burtă bruscă și foarte puternică în timpul unei mononucleoze[5].
  • În 24-48 de ore pentru puroi cu febră de 38,3 °C sau mai mult, ganglioni umflați și dureroși la gât, o erupție roșie aspră sau o durere care te împiedică să mănânci și să bei[2]. La fel dacă ai pete albe și imunitatea scăzută[7].
  • La următoarea programare dacă durerea în gât nu se ameliorează după aproximativ o săptămână[1], dacă cazeumul revine mereu sau dacă o pată albă din gură sau gât nu dispare[9].

Ce cauzează plăcile albe în gât?

Mai întâi cauzele frecvente; pe cele rare e bine să le știi, dar nu sunt primul gând.

  • Frecvent Amigdalită virală (răceală, gripă, adenovirus): cea mai obișnuită cauză, trece singură[1][13].
  • Frecvent Angina streptococică: durere apărută brusc, febră, puroi și ganglioni dureroși în față la gât, de obicei fără tuse, mai ales între 5 și 15 ani[3]. Pagina noastră despre angina streptococică explică testul rapid și antibioticele.
  • Frecvent Cazeum (amigdaloliți): mici depozite în pliurile amigdalelor, văzute pe 27,6% dintre tomografiile de cap și gât într-un studiu pe 3.516 persoane, mai des odată cu vârsta[8]. Sunt inofensive.
  • Posibil Mononucleoza infecțioasă (virusul Epstein-Barr), mai ales între 15 și 24 de ani[4]. Într-un studiu, exsudatul din gât și ganglionii din spatele gâtului au fost cele două semne care au prezis-o cel mai bine[6].
  • Posibil Candidoza bucală (candidoză): mai probabilă după antibiotice, dacă folosești un spray cu corticoid pentru astm, cu diabet și glicemie mare, proteză dentară care nu se potrivește sau imunitate scăzută, de exemplu prin HIV[7].
  • Rar Infecții cu transmitere sexuală în gât, precum gonoreea sau sifilisul, după sex oral; doar un test poate lămuri.
  • Rar Difteria: un strat gros și cenușiu pe amigdale și în gât la 2-3 zile după infectare, cu slăbiciune și gât umflat, la persoanele nevaccinate[11].
  • Rar Leucoplazia: o pată albă care nu se poate răzui, legată de fumat; o mică parte se poate transforma în cancer, de aceea o pată care durează se verifică și uneori se face biopsie[9]. Și o amigdală care rămâne mult mai mare pe o parte trebuie verificată (rar, un limfom).

Ce analize găsesc cauza și cum citești rezultatele?

Medicul se uită în gât și numără câteva semne simple. Două scoruri sunt folosite des: Centor (depozit pe amigdale, ganglioni dureroși în față la gât, febră peste 38 °C, fără tuse) și FeverPAIN (febră, puroi, consult în primele 3 zile, amigdale foarte inflamate, fără tuse sau nas înfundat). Un scor mic face streptococul puțin probabil[1]. Apoi, după semne:

  • Exsudat faringian: test rapid pentru streptococ în câteva minute sau cultură, care durează mai mult. Recoltarea se face fără să te speli pe dinți și fără apă de gură înainte, pentru că pasta de dinți și antisepticele pot strica rezultatul; dacă nu poți amâna, așteaptă 3-4 ore după periaj[13].
  • Hemoleucograma cu formulă leucocitară: dacă medicul se gândește la mononucleoză. E puțin probabilă sub 4.000 de limfocite pe mm³ (4,0 × 10³/µL). Limfocitele de cel puțin 50% din leucocite, cu cel puțin 10% limfocite atipice, sunt tipice[4]. Vezi pagina noastră despre limfocite.
  • Testul anticorpilor heterofili (Paul-Bunnell, „monotest”): rapid, dar negativ la aproximativ 25% dintre bolnavi în prima săptămână; dacă îndoiala rămâne, se cer anticorpii anti-EBV (VCA IgM)[4][5].
  • De la caz la caz: o răzuire pentru candidoză[7], proteina C reactivă ca semn general de inflamație, transaminazele când mononucleoza afectează ficatul[5], un test HIV sau alte teste pentru infecții cu transmitere sexuală, după istoric.

Un buletin fictiv al unei studente de 19 ani cu amigdale albe, febră și oboseală mare:

Exemplu fictiv de buletin: hemoleucogramă și test Paul-Bunnell (format de laborator din România)
AnalizăRezultatInterval biologic de referințăSemnalare
WBC (leucocite)12,6 × 10³/µL4,0 - 10,0↑
LYM% (limfocite)58,0 %20,0 - 40,0↑
LYM# (limfocite, valoare absolută)7,31 × 10³/µL1,00 - 4,00↑
Limfocite atipice (frotiu)14 %absente*
Anticorpi heterofili (Paul-Bunnell)PozitivNegativ*
  1. Săgeată și asterisc: ↑ arată o valoare peste intervalul laboratorului, asteriscul un rezultat anormal. Fiecare laborator își tipărește intervalele; contează doar cele de pe buletinul tău.
  2. Limfocite 58% și limfocite atipice 14%: peste pragurile de 50% și 10% tipice pentru mononucleoză[4].
  3. Paul-Bunnell pozitiv: cu aceste simptome, susține mononucleoza. Un rezultat negativ în prima săptămână nu ar fi exclus-o[4].
  4. Ce nu spune acest buletin: dacă există și streptococ; asta o arată doar exsudatul faringian.

Exsudat, hemoleucogramă și anticorpi primite în zile diferite, fiecare cu săgețile lui? BloodSense îți explică fiecare rând din buletinul complet, pe înțelesul tău, și te ajută să-ți pregătești întrebările pentru medic.

Explică-mi analizele

Ce urmărire e necesară?

  • Infecție virală: fără control. Simptomele durează adesea o săptămână; revino dacă se agravează repede sau nu se ameliorează după o săptămână[1].
  • Streptococ: de obicei te simți mai bine la 2-3 zile după ce începi antibioticul[2]; revii doar dacă nu se întâmplă asta.
  • Mononucleoză: febra scade în circa 10 zile, ganglionii și splina revin în circa 4 săptămâni, oboseala poate dura 2-3 luni[5]. Sportul se evită cel puțin primele 3 săptămâni, din cauza riscului de ruptură a splinei[4]. Uneori se repetă hemoleucograma dacă prima a fost foarte modificată.
  • Candidoză care revine: e bine să-ți verifici glicemia și imunitatea[7].
  • Pată albă care persistă: controale regulate, uneori biopsie[9].

Cum se tratează punctele albe de pe amigdale?

Se tratează cauza, nu punctele albe. Aici nu dăm doze: întreabă medicul sau farmacistul.

  • Virus: odihnă, lichide reci, gargară cu apă sărată la adulți, paracetamol sau ibuprofen pentru durere și febră; niciodată aspirină la copii[2][12]. În infecțiile virale se tratează doar simptomele[13]; antibioticele scurtează simptomele în medie cu doar 16 ore[1].
  • Streptococ: antibiotic după un test pozitiv, luat până la capăt[2].
  • Mononucleoză: odihnă și tratarea simptomelor; antibioticele nu ajută, iar amoxicilina sau ampicilina pot da erupție pe piele[5].
  • Candidoză: un antifungic sub formă de soluție de clătit, pastilă de supt sau comprimat[7].
  • Cazeum: de obicei nimic; gargara și igiena bună a gurii ajută. Nu scormoni în amigdale cu obiecte ascuțite.
  • Abces: drenaj și antibiotice în spital[10].

Scoaterea amigdalelor e rară, păstrată pentru amigdalitele grave care tot revin[12].

Poți preveni punctele albe în gât?

  • Spală-te pe mâini, folosește șervețele de unică folosință și stai acasă cât ai febră[12]. Cu mononucleoză, nu împărți pahare, tacâmuri sau săruturi[5].
  • Clătește-ți gura după sprayul cu corticoid și ține glicemia sub control, ca să eviți candidoza[7].
  • Dacă faci cazeum, spală-te pe dinți și pe limbă și fă gargară după masă.
  • Nu fuma și mergi regulat la dentist[9].
  • Ține la zi vaccinarea împotriva difteriei, cu rapelurile[11].

Întrebări pentru medicul tău

  1. Punctele astea albe arată a puroi, a cazeum sau a candidoză?
  2. Îmi trebuie test rapid sau exsudat faringian cu cultură?
  3. Am nevoie de hemoleucogramă și de testul pentru mononucleoză, și când îl repet dacă iese negativ?
  4. Ce semne trebuie să mă aducă înapoi mai repede?
  5. O pată albă care e acolo de câteva săptămâni trebuie văzută de un ORL-ist sau de dentist?

Întrebări frecvente

Punctele albe de pe amigdale sunt contagioase?

Punctele în sine nu, dar microbii din spatele lor adesea da: virusurile, streptococul și virusul mononucleozei trec prin salivă și picături[5][12]. Cazeumul nu e contagios.

Am puncte albe în gât fără febră și fără durere. E normal?

Adesea e cazeum, care dă mai mult respirație urât mirositoare decât durere[8]. Dacă o pată nu se șterge și rămâne, arat-o medicului[9].

Pot să-mi scot singur punctele albe sau cazeumul?

Mai bine nu le răzui: poți răni amigdala, iar o infecție nu se vindecă așa. Pentru cazeum ajunge o gargară blândă.

Poate un copil să aibă puroi pe amigdale fără streptococ?

Da. Cele mai multe dureri de gât la copii sunt virale, iar streptococul dă doar 20-30% dintre ele[3]. Și boala mână-picior-gură dă mici leziuni în fundul gâtului.

Articole conexe

  1. National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Sore throat (acute): antimicrobial prescribing. NG84; 2018. Recomandări și criteriile FeverPAIN și Centor. nice.org.uk (recomandări), nice.org.uk (criterii) (accesat la 12 noiembrie 2026)
  2. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Tonsillitis. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (accesat la 12 noiembrie 2026)
  3. Centers for Disease Control and Prevention. Clinical Guidance for Group A Streptococcal Pharyngitis. 2025. cdc.gov (accesat la 12 noiembrie 2026)
  4. Womack J, Jimenez M. Common questions about infectious mononucleosis. Am Fam Physician. 2015;91(6):372-376. aafp.org (accesat la 12 noiembrie 2026)
  5. MedlinePlus. Mononucleosis (Medical Encyclopedia); Mononucleosis (Mono) Tests. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (mononucleoză), medlineplus.gov (teste) (accesat la 12 noiembrie 2026)
  6. de Paor M, Boland F, Cai X, et al. Derivation and validation of clinical prediction rules for diagnosis of infectious mononucleosis: a prospective cohort study. BMJ Open. 2023;13(2):e068877. doi:10.1136/bmjopen-2022-068877 (accesat la 12 noiembrie 2026)
  7. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Thrush - children and adults. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (accesat la 12 noiembrie 2026)
  8. Yasan H, Sivrice ME, Kumbul YÇ, Büyükçelik B, Kayan M. Is there a relationship between tonsillolith formation and nasal septal deviation or chronic sinusitis, with or without nasal polyps? Turk Arch Otorhinolaryngol. 2025;63(1):16-20. doi:10.4274/tao.2025.2024-12-10 (accesat la 12 noiembrie 2026)
  9. NHS. Leukoplakia. nhs.uk (accesat la 12 noiembrie 2026)
  10. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Peritonsillar abscess. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (accesat la 12 noiembrie 2026)
  11. World Health Organization. Diphtheria: fact sheet. who.int (accesat la 12 noiembrie 2026)
  12. NHS. Tonsillitis. Revizuit la 8 martie 2024. nhs.uk (accesat la 12 noiembrie 2026)
  13. MedLife. Exsudat faringian (cu antibiogramă după caz). Glosar analize medicale. medlife.ro (accesat la 12 noiembrie 2026)
  14. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Anexa 17 la Normele de aplicare a contractului-cadru: investigații paraclinice – analize de laborator. reproducere pdf (accesat la 12 noiembrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul unui medic sau al unui dentist, care se uită în gâtul tău și îți interpretează rezultatele împreună cu simptomele și istoricul tău.