Scarlatina la copii și adulți: simptome, unde apar primele bube, tratament și cât se stă acasă

Un copil se trezește cu o durere puternică în gât și febră, iar a doua zi pe piept și pe gât apare o erupție roșie, fină. Dacă treci mâna peste ea, pielea pare aspră, ca un șmirghel. Această combinație este tabloul clasic al scarlatinei.
Scarlatina contează dintr-un motiv practic: spre deosebire de cele mai multe dureri în gât, aceasta are nevoie cu adevărat de antibiotic. Părinții recunosc repede răceala care trece singură, fără nicio rețetă, dar scarlatina e altceva. Tratamentul scurtează boala, reduce timpul în care copilul poate transmite bacteria și, mai ales, previne o complicație serioasă a inimii, numită reumatism articular acut (febra reumatică).
O durere în gât cu erupție nu înseamnă întotdeauna scarlatină; boala mână-picior-gură este o cauză virală pe care antibioticele nu o tratează.
Ce este scarlatina, pe înțelesul tuturor?
Scarlatina este, pe scurt, o angină streptococică (infecție a gâtului cu streptococ) însoțită de o erupție caracteristică pe piele. Bacteria responsabilă este Streptococcus pyogenes, numită în limbaj medical streptococ beta-hemolitic de grup A. Unele tulpini produc toxine numite exotoxine pirogene (toxina eritrogenă). La un copil al cărui sistem imunitar nu a mai întâlnit această toxină, ea circulă prin sânge, irită vasele mici din piele și produce roșeața care dă numele bolii.
Așadar, scarlatina nu este o boală separată de angina streptococică. Este aceeași infecție a gâtului, plus o erupție produsă de toxină, cu aceleași teste și același tratament. În ultimul deceniu, numărul cazurilor a crescut în mai multe țări, între care Regatul Unit, părți din Asia de Est și alte zone din Europa, cu o revenire după ridicarea restricțiilor din pandemie. Este un motiv să testezi și să tratezi prompt, nu un motiv de panică. În România, spitalele de boli infecțioase o descriu ca pe o boală a copilăriei, cu receptivitate maximă la vârsta școlară, care poate afecta însă și adulții.
Scarlatina: simptome și cum evoluează boala, zi de zi
Primele semne ale scarlatinei sunt febra apărută brusc și durerea în gât, iar erupția vine abia după 12-48 de ore. Incubația (timpul de la contact la primele simptome) este de două până la cinci zile. Boala începe cu simptome care nu țin de piele: durere bruscă și puternică în gât, febră adesea peste 38,5 °C, dureri de cap, ganglioni sensibili la gât și uneori greață, vărsături sau dureri de burtă. Tusea și nasul care curge lipsesc de obicei, iar această absență este ea însăși un indiciu.
Fața se înroșește, mai ales pe pomeți, în timp ce pielea din jurul gurii rămâne palidă, un contrast numit paloare periorală. Limba se acoperă la început cu un strat albicios prin care ies papile roșii, apoi stratul se desprinde și rămâne o limbă umflată, roșie aprinsă, cu aspect de zmeură, cunoscută drept „limbă zmeurie”. Mai târziu urmează descuamarea (cojirea pielii) pe vârfurile degetelor, pe degetele de la picioare, pe palme și pe tălpi, uneori timp de săptămâni.
Unde apar primele bube la scarlatina și cum arată erupția, inclusiv pe pielea mai închisă la culoare
Primele „bube” ale scarlatinei apar de obicei pe gât, pe partea de sus a pieptului și la subraț, apoi se întind pe trunchi și pe membre în una-două zile. Cel mai sigur semn nu este culoarea, ci textura. Nenumărate puncte mici fac erupția să pară, sub degete, ca un șmirghel fin. Pălește când apeși pe ea și se concentrează în pliurile pielii, unde formează dungi mai închise la culoare în plica cotului, la subraț, în zona inghinală și în spatele genunchilor. Pe față, erupția lipsește de obicei.
Pe pielea deschisă la culoare, roșeața se vede clar și e descrisă adesea ca o arsură de soare. Pe pielea mai închisă la culoare poate fi greu de observat, iar cele mai multe fotografii medicale arată doar piele deschisă. În acest caz, bazează-te pe celelalte semne: textura de șmirghel, accentuarea în pliuri, o închidere mată a culorii în loc de roșu aprins și cojirea de mai târziu. Uită-te la lumină naturală bună și compară pielea afectată cu cea neafectată la același copil. Semnele din gură și de pe limbă nu depind deloc de pigmentarea pielii.
Semne de alarmă care cer îngrijire de urgență
Streptococul de grup A poate provoca, ocazional, o boală invazivă, ajungând în locuri în mod normal sterile, cum ar fi sângele sau țesuturile profunde. Este rar, dar grav. Mergi la urgențe în aceeași zi sau sună la 112 dacă apare:
- Respirație dificilă sau efort vizibil ca să respire
- Înghițire dificilă, salivare abundentă sau refuzul de a-și înghiți saliva
- Umflarea sau înțepenirea gâtului, imposibilitatea de a întoarce capul
- Deshidratare: foarte puțină urină, plâns fără lacrimi, gură uscată
- O erupție care se întinde rapid, devine dureroasă sau capătă culoare violacee
- Somnolență, confuzie sau un copil greu de trezit
- Febră care persistă sau urcă din nou după 48 de ore de antibiotic
Cum se transmite scarlatina și cine o face?
Scarlatina se transmite mai ales prin picăturile eliminate când cineva tușește sau strănută, prin contact cu saliva și, uneori, prin pahare sau obiecte folosite în comun, contaminate recent. Bacteria poate intra și prin pielea lezată, de aceea scarlatina apare uneori după o rană sau o arsură. O persoană infectată poate fi contagioasă chiar cu câteva zile înainte să apară simptomele.
Cele mai multe cazuri apar la copiii între 5 și 15 ani, iar preșcolarii sunt și ei afectați frecvent. Adulții nu sunt protejați, mai ales părinții și cei care îngrijesc copii, așa că scarlatina la adulți nu este o raritate. Cazurile se adună în sezonul rece, toamna, iarna și primăvara devreme, așa că scarlatina circulă în paralel cu virozele respiratorii, iar medicii exclud de rutină gripa, cu febră mare, dureri musculare și epuizare, înainte să presupună că o febră de iarnă este bacteriană. Imunitatea se formează împotriva toxinei implicate și, pentru că există mai multe tipuri de toxine, un al doilea episod este posibil, deși rar. Imunitatea nu protejează nici de alte infecții cu streptococ, cum ar fi o nouă angină.
Cu ce se confundă scarlatina?
Multe boli ale copilăriei produc febră și erupție. Niciuna dintre aceste diferențe nu înlocuiește consultul și exsudatul faringian.
| Afecțiune | Ce o deosebește | Indiciu tipic |
|---|---|---|
| Angină streptococică fără erupție | Aceeași bacterie, fără efectul toxinei pe piele | Durere în gât și febră, piele normală |
| Faringită virală | Tuse, nas care curge, răgușeală | Tusea îndepărtează ipoteza de streptococ |
| Rujeolă | Erupție în pete, niciodată aspră ca șmirghelul | Ochi roșii, erupție care pornește de la linia părului |
| Boala Kawasaki | Febră care nu răspunde la antibiotice | Febră peste cinci zile, buze crăpate, mâini umflate |
| Mononucleoză infecțioasă | Oboseală marcată, ganglioni măriți în multe zone | Erupția apare doar după anumite antibiotice |
| Boala mână-picior-gură | Vezicule separate, nu o erupție difuză | Pete pe palme și tălpi |
O erupție întinsă cu febră ridică mereu întrebarea unei boli eruptive virale, așa că pediatrul va lua în calcul rujeola, care începe pe față și coboară înainte de a pune un diagnostic.
Cum se pune diagnosticul de scarlatină: testul rapid și exsudatul faringian
Diagnosticul pornește de la tabloul clinic: gât dureros cu amigdale roșii și umflate, ganglioni sensibili la gât, febră, erupția aspră, limba zmeurie și lipsa tusei. Tabloul sugerează boala, dar nu o dovedește, și acesta este punctul pe care părinții trebuie să-l rețină: scarlatina ar trebui confirmată printr-un test rapid pentru streptococ sau printr-un exsudat faringian (cultură din gât) înainte de a începe antibioticul.
Testul rapid de detecție a antigenului streptococic se face dintr-un tampon din gât și dă rezultatul în cinci-zece minute. Este foarte specific, deci un rezultat pozitiv este de încredere și tratamentul poate începe. Punctul lui slab este sensibilitatea: ratează o parte dintre infecțiile reale. De aceea, când testul rapid iese negativ, dar simptomele sugerează în continuare streptococul, se recomandă exsudatul faringian sau un test molecular care amplifică materialul genetic al bacteriei. Cultura durează 24-48 de ore, dar prinde ce a scăpat testului rapid. În România, exsudatul faringian se face în laboratoarele de analize, cu bilet de trimitere de la medicul de familie (decontat de CNAS în laboratoarele aflate în contract cu casa de asigurări, în limita fondurilor lunare) sau cu plată, direct, în laboratoarele private.
Analizele de sânge care contează, spus cinstit
Într-un caz simplu nu e nevoie de analize de sânge. Tamponul din gât și consultul lămuresc situația, iar o recoltare de sânge doar adaugă stres copilului.
Analizele de sânge își au locul când copilul este foarte bolnav, când diagnosticul e neclar sau când se suspectează o complicație. Medicul poate cere atunci o hemoleucogramă care arată cât de puternic s-a mobilizat apărarea organismului. Formula leucocitară din acest buletin separă neutrofilele, care cresc brusc în infecțiile bacteriene, iar pentru a urmări gravitatea medicul poate adăuga proteina C reactivă, care crește în câteva ore de la debutul inflamației (multe laboratoare din România o raportează în mg/dL, nu în mg/L, așa că uită-te atent la unitate). Anticorpii antistreptolizină O (ASLO) confirmă o infecție cu streptococ abia după câteva săptămâni, deoarece nu cresc în faza acută; contează când se evaluează reumatismul articular acut sau o afectare a rinichilor, nu în timpul anginei.
Tratament: de ce contează antibioticul la scarlatină
Antibioticul este baza tratamentului, iar motivele merită explicate. Scurtează boala cu aproximativ o zi, face copilul necontagios repede, scade riscul de abcese și otite și, mai ales, previne reumatismul articular acut, o reacție a sistemului imunitar după o angină streptococică netratată, care poate afecta definitiv valvele inimii. Boala cardiacă reumatismală rămâne una dintre cauzele importante de deces cardiac în lume, iar prevenirea ei este exact motivul pentru care medicii tratează o durere în gât care altfel s-ar vindeca singură.
Ce antibiotic, sub ce formă, în ce doză și cât timp este decizia medicului care îl prescrie (medicul de familie, pediatrul sau infecționistul), în funcție de vârsta, greutatea și alergiile copilului. Tot medicul decide dacă tratamentul se face acasă sau dacă e nevoie de internare într-o secție de boli infecțioase. Acest articol nu numește intenționat niciun medicament, pentru că alegerea este individuală și folosirea antibioticelor rămase în casă de la altă boală nu este sigură. Ce contează pentru familie este să ducă tratamentul la capăt exact cum a fost prescris, chiar dacă copilul arată bine după una-două zile.
Îngrijirea de susținere merge în paralel: medicamente pentru febră și durere potrivite vârstei, plus băuturi reci, înghețată pe băț, iaurt și alimente moi, ușor de înghițit. Ține unghiile scurte dacă erupția mănâncă și folosește o cremă hidratantă fără parfum cât timp pielea se cojește.
Cât se stă în casă la scarlatina? Contagiozitate, școală și grădiniță
La scarlatina tratată, copilul nu mai este de obicei contagios după aproximativ 24 de ore de antibiotic, cu condiția ca febra să fi dispărut fără antitermice. Un copil netratat poate transmite streptococul de grup A timp de două-trei săptămâni, o perioadă lungă pentru o clasă întreagă. Tratamentul scurtează mult această fereastră.
Regula folosită de medici este simplă: ambele condiții trebuie îndeplinite. Un copil care mai face febră la ora 26 de tratament nu este pregătit să se întoarcă, la fel ca un copil fără febră care abia are douăsprezece ore de antibiotic. Când ambele sunt adevărate, întoarcerea la școală sau la grădiniță este în regulă, chiar dacă pielea de pe degete încă se cojește. Medicul de familie îți spune când copilul poate reveni în colectivitate și îți eliberează documentul medical cerut, dacă grădinița sau școala îl solicită. Ieșitul afară, la aer, nu este interzis în sine; ce trebuie evitat în perioada contagioasă este contactul apropiat cu alți copii și cu persoanele vulnerabile.
Complicațiile scarlatinei: ce trebuie să știi
Complicațiile sunt rare când tratamentul vine la timp, dar ele explică de ce boala este luată în serios.
Reumatismul articular acut apare la una-cinci săptămâni după infecția gâtului și afectează articulațiile, inima, pielea și sistemul nervos. Caracteristică este durerea care migrează de la o articulație mare la alta, iar familiile îngrijorate de dureri articulare persistente au nevoie uneori de ajutor ca să deosebească acest tipar de poliartrita reumatoidă, care distruge articulațiile printr-un proces autoimun cronic. Glomerulonefrita poststreptococică, o inflamație de cauză imună a filtrelor rinichiului, apare la una-trei săptămâni după infecție, cu urină de culoarea ceaiului, ochi umflați sau tensiune arterială crescută; cei mai mulți copii se vindecă complet și, spre deosebire de reumatismul articular acut, nu este prevenită de antibiotice.
Extinderea locală produce problemele mai cunoscute: otita medie, abcesul din jurul amigdalei și inflamația care ajunge la sinusuri. Un copil care rămâne înfundat și febril după ce gâtul s-a liniștit poate dezvolta o sinuzită care urmează după boala gâtului. Pneumonia și, rar, sindromul de șoc toxic streptococic se află la capătul sever.
Prevenție și măsuri în familie: există vaccin pentru scarlatină?
Nu există încă un vaccin autorizat împotriva streptococului de grup A, deși mai mulți candidați sunt în dezvoltare, așa că prevenția se bazează pe întreruperea transmiterii. Spălatul mâinilor cu apă și săpun este cea mai eficientă măsură, mai ales înainte de masă și după tuse sau suflarea nasului. Nu folosiți în comun pahare, tacâmuri, periuțe de dinți sau prosoape cât timp cineva este bolnav și schimbă periuța de dinți a copilului după ce tratamentul a început. Membrii familiei care fac durere în gât ar trebui testați, nu tratați din presupunere, iar testarea de rutină a celor sănătoși din casă nu este recomandată.
Ultimele progrese științifice
Cercetători din Canada au folosit secvențierea genomică, adică citirea întregului cod genetic al fiecărei bacterii, pe probe de streptococ de grup A din infecții invazive colectate între 2018 și 2023. Printre probele de tipul frecvent emm1, ponderea liniei M1 mai agresive, legată de focarele de scarlatină și de o producție mai mare de toxină, a crescut de la 22,1% la 60,2% (Golden și colaboratorii, 2024). Ce înseamnă pentru tine: creșterea numărului de cazuri de scarlatină reflectă schimbări reale ale bacteriei, ceea ce pledează pentru testarea unei dureri în gât cu erupție, nu pentru așteptare.
Un studiu din Gambia a inclus 376 de copii sub 16 ani cu durere în gât și a comparat două teste rapide cu cultura și cu PCR, o tehnică ce detectează ADN-ul bacteriei. Testul rapid antigenic a detectat 83,8% dintre cazurile confirmate prin cultură, dar doar 55,7% dintre cele confirmate prin PCR, în timp ce un test rapid de amplificare genică a detectat 94,6%, respectiv 93,5% (Armitage și colaboratorii, 2025). Ce înseamnă pentru tine: un test rapid negativ nu închide discuția când simptomele sugerează streptococul, de aceea se trimite și o cultură, ca rezervă.
O echipă din Varșovia a analizat 91 de copii internați cu pneumonie complicată, adică pneumonie cu lichid sau infecție în jurul plămânului, în sezonul 2022-2023. Streptococul de grup A a fost cauza principală, la 24,2% dintre ei, iar 68,2% dintre acești copii aveau și simptome de scarlatină. Analizele lor de sânge au fost diferite, cu procalcitonina, care separă infecția bacteriană gravă de o viroză, cu o valoare mediană de 28,1 față de 1,5 (în unitățile raportate de autori, ng/dL) (Grochowska și colaboratorii, 2024). Ce înseamnă pentru tine: un copil cu scarlatină care începe să respire greu sau la care febra urcă din nou are nevoie de o reevaluare rapidă.
Mituri și adevăruri
- Mit: scarlatina este o boală mortală din alte vremuri. Adevăr: cu tratament la timp, aproape toți copiii se vindecă complet.
- Mit: erupția îl face pe copil contagios. Adevăr: bacteriile din gât transmit boala; erupția care se stinge și pielea care se cojește nu sunt contagioase.
- Mit: când scade febra, antibioticul se poate opri. Adevăr: tratamentul complet este cel care previne reumatismul articular acut.
- Mit: un test rapid negativ exclude scarlatina. Adevăr: testele rapide ratează infecții reale, de aceea urmează exsudatul faringian.
Glosar
| Termen | Ce înseamnă |
|---|---|
| Streptococ beta-hemolitic de grup A | Bacteria Streptococcus pyogenes, cauza anginei streptococice și a scarlatinei. |
| Exotoxină pirogenă (toxină eritrogenă) | Toxină produsă de unele tulpini de streptococ, care declanșează febra și erupția. |
| Limbă zmeurie | Limbă umflată, roșie aprinsă, cu papile proeminente. |
| Test rapid antigenic | Tampon din gât care detectează în câteva minute proteine ale bacteriei. |
| Exsudat faringian | Cultură din secreția prelevată din gât, care identifică streptococul în 24-48 de ore. |
| ASLO | Anticorpi antistreptolizină O, care cresc la câteva săptămâni după o infecție cu streptococ. |
| Reumatism articular acut | Reacție imună întârziată după o angină streptococică netratată, care poate afecta valvele inimii. |
| Glomerulonefrită poststreptococică | Inflamație imună a filtrelor rinichiului, la câteva săptămâni după infecția cu streptococ. |
| Streptococ de grup A invaziv | Infecție care ajunge în locuri în mod normal sterile, cum ar fi sângele. |
Întrebări frecvente
Unde apar primele bube la scarlatina?
Primele bube apar de obicei pe gât, pe partea de sus a pieptului și la subraț, la 12-48 de ore după ce a început febra. Erupția se întinde apoi pe trunchi și pe membre și este mai intensă în pliuri, de exemplu în plica cotului. Pe față, obrajii se înroșesc, dar zona din jurul gurii rămâne palidă. Erupția este formată din puncte foarte mici și se simte aspră, ca un șmirghel.
Cât se stă în casă la scarlatina?
De obicei, cel puțin 24 de ore de la începerea antibioticului și până când febra a dispărut fără antitermice; ambele condiții trebuie îndeplinite. În practică, asta înseamnă adesea două-trei zile de stat acasă. Fără tratament, copilul poate rămâne contagios două-trei săptămâni. Medicul de familie îți spune când copilul poate reveni la grădiniță sau la școală.
Ce este scarlatina în termeni populari?
În cuvinte simple, scarlatina este o infecție în gât cu o bacterie numită streptococ, care dă febră și o erupție roșie, aspră, pe corp. Cu alte cuvinte, este o „angină cu erupție”. Se tratează cu antibiotic prescris de medic și se transmite ușor între copii, mai ales în colectivitate.
Ce cauzează limba zmeurie la copii?
La scarlatină, limba zmeurie apare din cauza toxinei produse de streptococ: la început limba este acoperită cu un strat albicios, apoi acesta se desprinde și lasă o limbă roșie, umflată, cu papile proeminente. Limba zmeurie apare și în alte boli, de exemplu în boala Kawasaki, de aceea un copil cu febră și limbă roșie trebuie văzut de medic.
Când ai scarlatina poți ieși afară?
Aerul liber nu face rău, iar o scurtă plimbare nu agravează boala. Problema este contagiozitatea: până la cel puțin 24 de ore de antibiotic și dispariția febrei, evită locurile aglomerate, locurile de joacă și contactul apropiat cu alți copii, cu femeile însărcinate sau cu persoanele în vârstă. Odihna rămâne cea mai importantă în primele zile.
Cât durează scarlatina?
Febra și durerea în gât se ameliorează de obicei în trei-cinci zile și adesea în 24-48 de ore de la începerea antibioticului. Erupția se estompează în aproximativ o săptămână. Cojirea pielii pe degete, palme și tălpi poate continua săptămâni și nu înseamnă că infecția persistă. Dacă febra revine după ce copilul s-a simțit mai bine, sună la medic.
Surse
- Centers for Disease Control and Prevention — About Scarlet Fever — CDC, 2024 (în limba engleză) — cdc.gov
- Centers for Disease Control and Prevention — Clinical Guidance for Group A Streptococcal Pharyngitis — CDC, 2024 (în limba engleză) — cdc.gov
- National Library of Medicine — Scarlet Fever — MedlinePlus, 2024 (în limba engleză) — medlineplus.gov
- Mayo Clinic — Scarlet Fever: Symptoms and Causes — Mayo Clinic, 2024 (în limba engleză) — mayoclinic.org
- Cleveland Clinic — Scarlet Fever — Cleveland Clinic, 2023 (în limba engleză) — clevelandclinic.org
- American Academy of Pediatrics — The Difference Between a Sore Throat, Strep and Tonsillitis — HealthyChildren.org, 2024 (în limba engleză) — healthychildren.org
- Golden AR, et al. — Invasive Group A Streptococcus Hypervirulent M1 Clone, Canada — Emerging Infectious Diseases, 2024 (în limba engleză) — doi.org
- Armitage EP, et al. — Clinical Decision Rules and Rapid Tests for Streptococcus pyogenes Pharyngitis — The Journal of Infection, 2025 (în limba engleză) — doi.org
- Grochowska M, et al. — Complicated Pneumonia Caused by Group A Streptococcus in Children — Journal of Infection and Chemotherapy, 2024 (în limba engleză) — doi.org
- Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara — Lecția de la Babeș: Scarlatina (debut, erupție, limbă zmeurie, exsudat faringian, complicații), 2024 — vbabestm.ro
- Synevo România — Scarlatina: o boală a copilăriei (transmitere, exsudat faringian, ASLO în convalescență), actualizat 2025 — synevo.ro
Lecturi suplimentare
- Ghidul nostru despre răceală explică de ce tusea și nasul care curge îndepărtează ipoteza de streptococ: ghidul despre răceală.
- O tuse care persistă săptămâni după o infecție a gâtului este descrisă în ghidul despre bronșita acută.
- Un marker folosit pentru a urmări inflamația este explicat în ghidul despre VSH.
- Ce arată o probă de urină despre rinichi afli din ghidul despre leucocitele în urină.
Înțelege-ți analizele cu BloodSense
Cele mai multe cazuri de scarlatină nu au nevoie niciodată de analize de sânge. Când medicul le cere, cifrele sunt greu de citit fără context. Un număr crescut de leucocite cu predominanța neutrofilelor sugerează un proces bacterian, proteina C reactivă arată câtă inflamație este activă acum, iar procalcitonina ajută la separarea unei infecții bacteriene grave de o viroză.
BloodSense traduce aceste valori pe înțelesul tău și îți arată care ies din intervalul de referință pentru vârsta copilului. Raportul personalizat, realizat cu ajutorul IA, nu înlocuiește judecata medicului, dar te ajută să ajungi la controlul următor înțelegând deja buletinul de analize.



