Angina streptococică (streptococ de grup A): simptome, test rapid și antibiotice

Ce este angina streptococică, pe scurt?

Angina streptococică (faringita streptococică sau amigdalita cu streptococ) este o infecție a gâtului și a amigdalelor cu Streptococcus pyogenes, numit și streptococ de grup A. Nu este același microb cu streptococul de grup B, care se caută în sarcină.

• Cât de des: streptococul de grup A produce aproximativ 20-30% dintre durerile în gât la copii și 5-15% la adulți; e mai frecvent între 5 și 15 ani și rar sub 3 ani^[1].
• Analizele principale: testul rapid pentru streptococ din tamponul faringian, exsudatul faringian (cultura) sau un test molecular de tip PCR^[1][5].
• Tratamentul: antibiotic, de primă alegere penicilina sau amoxicilina^[1].

Care sunt simptomele anginei streptococice?

Simptomele apar de obicei la 2-5 zile după contactul cu o persoană bolnavă^[11]. Semnele tipice sunt^[1]:

• durere în gât care începe brusc, cu durere la înghițire;
• febră;
• amigdale roșii și umflate, uneori cu depozite albe sau puncte de puroi (angina „pultacee”);
• pete mici, roșii, pe cerul gurii (peteșii);
• ganglioni umflați și dureroși în partea din față a gâtului.

Copiii pot avea și durere de cap, durere de burtă, greață sau vărsături^[1]. O erupție roșie, aspră la atingere, înseamnă scarlatină, adică angina streptococică însoțită de erupție^[2]. Tusea, nasul care curge, răgușeala, aftele și conjunctivita arată mai degrabă spre un virus, ca în răceală^[1]. Copiii foarte mici fac rar angina clasică; sub 3 ani, infecția seamănă mai mult cu un nas care curge, febră și iritabilitate^[1].

Când mergi la medic pentru o durere în gât?

Cum se ia streptococul în gât și cine are risc mai mare?

Streptococul de grup A se transmite prin picăturile eliminate la tuse și strănut și prin paharele sau tacâmurile folosite în comun. Principalul factor de risc este contactul apropiat cu o persoană bolnavă^[2].

• Frecvent Copiii de vârstă școlară, între 5 și 15 ani^[1].
• Frecvent Părinții copiilor de vârstă școlară și adulții care lucrează cu copii^[1].
• Posibil Colectivitățile aglomerate: creșă, grădiniță, școală, unități militare^[2].
• Rar Copiii sub 3 ani, la care de obicei nu se face testul, decât dacă un frate mai mare are streptococ^[3].

Cum se pune diagnosticul și cum citești testul pentru streptococ?

Medicul nu poate deosebi streptococul de un virus doar uitându-se în gât: când nu există semne de viroză, e nevoie de un test din tamponul faringian^[1]. Nu trebuie să vii pe nemâncate; cu un tampon se șterg peretele din spate al gâtului și amigdalele, ceea ce îți poate da o secundă de greață^[10]. Laboratoarele din România cer ca recoltarea să se facă înainte de spălatul pe dinți și fără apă de gură antiseptică, care poate vicia rezultatul, și nu o recomandă după ce ai început deja antibioticul^[14].

Scorurile care ajută la decizia de testare. Scorul Centor dă câte un punct pentru febră, depozite albe pe amigdale, ganglioni umflați și dureroși în față la gât și lipsa tusei. În studiul inițial, făcut pe adulți, probabilitatea unei culturi pozitive creștea de la 2,5% fără niciun punct la 56% cu toate patru^[6]. Varianta McIsaac ajustează scorul după vârstă, pentru că streptococul e mai frecvent la copiii între 3 și 14 ani^[7]. Scorul ghidează testarea, nu o înlocuiește. Doar aproximativ 10% dintre adulții care merg la medic pentru durere în gât au streptococ, dar 60% sau mai mulți primesc antibiotic^[8].

Analizele pentru angina streptococică

Analiză	Probă	Ce trebuie să știi
Test rapid pentru streptococ (antigen Streptococ beta-hemolitic grup A)	Tampon faringian	Rezultat în aproximativ 10-15 minute[15]. Un rezultat pozitiv este de încredere (specificitate în jur de 95%); la copii găsește aproximativ 86 din 100 de infecții[4].
Test molecular (acizi nucleici, de tip PCR)	Tampon faringian	Sensibilitate de aproximativ 97,5% și specificitate de aproximativ 95% într-o analiză a 38 de studii, deci ratează mai puține infecții decât testul rapid[5].
Exsudat faringian (cultură)	Tampon faringian	Rezultat în 24-48 de ore[10], în medie în trei zile la unele laboratoare[14]. Este testul de referință și poate găsi infecții scăpate de testul rapid[2].
ASLO (antistreptolizina O) și alți anticorpi	Sânge	Arată o infecție streptococică din trecut, nu pe cea de acum; nu se folosesc pentru diagnosticul unei dureri în gât[3].

Iată un buletin fictiv pentru un copil de 9 ani, cu testul rapid negativ și exsudatul faringian de control pozitiv.

Exemplu fictiv de buletin pentru angina streptococică (format românesc)

Analiză	Rezultat	Interval biologic de referință	Semnalare
Antigen Streptococ beta-hemolitic grup A (test rapid), tampon faringian	Negativ	Negativ
Examen bacteriologic exsudat faringian (streptococi β-hemolitici gr. A, C, G)	Pozitiv: s-a izolat Streptococcus pyogenes (grup A)	Nu s-au izolat streptococi β-hemolitici	*

1. Test rapid negativ: la copii și adolescenți, un test rapid negativ se verifică prin cultură, pentru că testul rapid scapă unele infecții^[1][2].
2. Cultură pozitivă: confirmă angina streptococică; medicul îți spune să începi antibioticul^[1]. Unele buletine adaugă o antibiogramă, decontată doar când cultura e pozitivă^[13].
3. Semnalarea *: rezultat în afara intervalului de referință. Testele din gât se raportează pozitiv sau negativ; cele moleculare pot scrie „detectat” sau „nedetectat”.

Cum citești rezultatul

Rezultat	Ce înseamnă de obicei
Test rapid sau cultură pozitivă	Angină streptococică confirmată; de obicei se prescrie antibiotic[2].
Test rapid negativ, copil sau adolescent	Urmează un exsudat faringian[2].
Test rapid negativ, adult	De obicei nu mai e nevoie de cultură, pentru că reumatismul articular acut este foarte rar la adulți[1].
Cultură negativă	Streptococul de grup A nu este cauza; antibioticul nu e necesar[2].

Un test pozitiv însoțit de semne clare de viroză poate aparține unui purtător sănătos: cineva care are streptococ în gât fără să fie bolnav din cauza lui. Până la 20% dintre copiii de vârstă școlară sunt purtători iarna și primăvara^[3]. Purtătorii transmit rar microbul, fac foarte rar complicații și de obicei nu au nevoie de antibiotic^[2]. Testul este tamponul din gât: analizele de sânge nu pun diagnosticul de angină streptococică^[3][10]. Dacă medicul cere o hemoleucogramă sau proteina C reactivă din alt motiv, niciuna nu poate confirma streptococul. Când oboseala și ganglionii foarte mari persistă, mononucleoza infecțioasă este o altă cauză de durere severă în gât.

Ce controale sunt necesare după angina streptococică?

• Nu se repetă exsudatul faringian când te simți bine: „testul de vindecare” nu este recomandat de rutină^[3].
• Cei mai mulți se simt mai bine în una-două zile de la începerea antibioticului^[12]. Sună la medic dacă nu vezi nicio ameliorare după 48 de ore^[2] și revino la control dacă simptomele se agravează sau durează încă 5 zile după începerea tratamentului^[8].
• La aproximativ 10 zile după angină, fii atent la urina închisă la culoare, maro-roșiatică, sau la ochii umflați dimineața: semne de glomerulonefrită acută poststreptococică, o inflamație a rinichilor verificată printr-un sumar de urină^[9].
• La 1-5 săptămâni după infecție, durerile articulare care trec de la o încheietură la alta, mișcările involuntare, febra sau simptomele de piept pot semnala reumatismul articular acut^[9].
• Angine dese: scoaterea amigdalelor se recomandă rar; pragurile obișnuite sunt 7 episoade într-un an, 5 pe an timp de 2 ani sau 3 pe an timp de 3 ani^[8].

Ce antibiotic se dă la angina streptococică?

Oricine are un test rapid sau o cultură pozitivă ar trebui tratat, la orice vârstă; antibioticul nu se folosește pentru o durere în gât virală^[1]. Tratamentul scurtează simptomele, limitează transmiterea și scade riscul de complicații^[1]. Început în primele 9 zile de la debut, previne în continuare reumatismul articular acut^[3], așa că o zi-două de așteptare pentru rezultatul culturii nu anulează această protecție. Medicamentul și doza le alege medicul.

• Prima alegere: penicilina sau amoxicilina, de obicei 10 zile pe cale orală, sau o singură injecție cu penicilină^[1]. Nu s-a raportat niciodată un streptococ de grup A rezistent la penicilină^[1].
• Alergie la penicilină: o cefalosporină, de exemplu cefalexina, când alergia nu este de tip imediat și sever; altfel clindamicina, azitromicina sau claritromicina^[1].
• De ce nu mereu azitromicină? Rezistența la azitromicină, claritromicină și clindamicină este bine documentată și diferă de la o regiune la alta^[1][8].
• Dusă până la capăt: termină tratamentul chiar dacă te simți bine după una-două zile^[12].

Pentru confort: paracetamol sau un antiinflamator ca ibuprofenul pentru durere și febră, dar fără aspirină la copii; corticoizii nu sunt recomandați^[3]. Ceaiul cald cu miere, gargara cu apă sărată și înghețata pe băț ajută; evită bomboanele tari și pastilele de supt la copiii mici, care se pot îneca^[11].

Cât timp ești contagios și cum oprești răspândirea?

• Stai acasă, fără școală, grădiniță sau serviciu, până când nu mai ai febră și ai luat antibiotic cel puțin 12-24 de ore^[2].
• Spală-te des pe mâini, acoperă-ți gura la tuse și strănut și nu împărți paharele, tacâmurile sau mâncarea^[2].
• Schimbă periuța de dinți după 2-3 zile de tratament^[11].
• Membrii familiei fără simptome nu au nevoie de test sau de antibiotic^[3].

Întrebări frecvente

Trece angina streptococică de la sine?

Simptomele dispar adesea în aproximativ o săptămână^[11], dar netratat, streptococul poate duce la un abces, la o inflamație a rinichilor sau la reumatism articular acut, de aceea un caz confirmat se tratează^[1].

Cât timp este contagioasă angina streptococică?

Până la aproximativ 24-48 de ore după începerea antibioticului^[11]; fără tratament, mult mai mult.

Pot avea angină streptococică fără febră?

Da. Febra este tipică, dar nu obligatorie, de aceea răspunsul îl dă tamponul din gât, nu o listă de simptome^[6].

Streptococul de grup A e același cu streptococul de grup B?

Nu. Grupul A produce angina; grupul B este alt microb, căutat spre sfârșitul sarcinii. Ghidul nostru despre testul pentru streptococ de grup B explică acest test.

Articole înrudite

• ScarlatinaAngina streptococică cu erupție aspră: semne și îngrijire
• Mononucleoza infecțioasăO cauză virală de durere severă în gât și oboseală
• OtitaUna dintre complicațiile pe care le poate da streptococul
• SinuzitaO altă complicație posibilă a unei infecții din gât
• Boala mână-picior-gurăRăni în gură și febră la copiii mici, produse de un virus
• Toate bolileGhidurile noastre despre boli și analizele lor

1. Centers for Disease Control and Prevention. Clinical Guidance for Group A Streptococcal Pharyngitis. 2025. cdc.gov (consultat la 1 noiembrie 2026)
2. Centers for Disease Control and Prevention. About Strep Throat (2026); Testing for Strep Throat or Scarlet Fever (2025). cdc.gov (despre boală), cdc.gov (testare) (consultat la 1 noiembrie 2026)
3. Shulman ST, Bisno AL, Clegg HW, et al. Clinical Practice Guideline for the Diagnosis and Management of Group A Streptococcal Pharyngitis: 2012 Update by the Infectious Diseases Society of America. Clin Infect Dis. 2012;55(10):e86-e102. doi:10.1093/cid/cis629 (consultat la 1 noiembrie 2026)
4. Cohen JF, Bertille N, Cohen R, Chalumeau M. Rapid antigen detection test for group A streptococcus in children with pharyngitis. Cochrane Database Syst Rev. 2016;7(7):CD010502. doi:10.1002/14651858.CD010502.pub2 (consultat la 1 noiembrie 2026)
5. Dubois C, Smeesters PR, Refes Y, et al. Diagnostic accuracy of rapid nucleic acid tests for group A streptococcal pharyngitis: systematic review and meta-analysis. Clin Microbiol Infect. 2021;27(12):1736-1745. doi:10.1016/j.cmi.2021.04.021 (consultat la 1 noiembrie 2026)
6. Centor RM, Witherspoon JM, Dalton HP, Brody CE, Link K. The diagnosis of strep throat in adults in the emergency room. Med Decis Making. 1981;1(3):239-246. doi:10.1177/0272989X8100100304 (consultat la 1 noiembrie 2026)
7. McIsaac WJ, White D, Tannenbaum D, Low DE. A clinical score to reduce unnecessary antibiotic use in patients with sore throat. CMAJ. 1998;158(1):75-83. PMC1228750 (consultat la 1 noiembrie 2026)
8. Hamilton JL, McCrea L II. Streptococcal Pharyngitis: Rapid Evidence Review. Am Fam Physician. 2024;109(4):343-349. aafp.org (consultat la 1 noiembrie 2026)
9. Centers for Disease Control and Prevention. Clinical Guidance for Acute Rheumatic Fever; Clinical Guidance for Post-Streptococcal Glomerulonephritis. 2025. cdc.gov (reumatism articular acut), cdc.gov (glomerulonefrită) (consultat la 1 noiembrie 2026)
10. MedlinePlus. Strep A Test. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 1 noiembrie 2026)
11. MedlinePlus. Strep throat. Medical Encyclopedia. medlineplus.gov (consultat la 1 noiembrie 2026)
12. Cleveland Clinic. Strep Throat. 2026. clevelandclinic.org (consultat la 1 noiembrie 2026)
13. Casa de Asigurări de Sănătate Iași. Anexa 17: analize medicale de laborator din pachetul de servicii de bază (copie publicată de Clinica Sante). 2023. clinica-sante.ro (consultat la 1 noiembrie 2026)
14. MedLife. Exsudat faringian (cu antibiogramă după caz). Glosar medical, analize medicale. medlife.ro (consultat la 1 noiembrie 2026)
15. Synevo România. Streptococ în gât, tip A: simptome și tratament. Actualizat 2025. synevo.ro (consultat la 1 noiembrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul medicului, care îți interpretează rezultatele împreună cu simptomele, istoricul și examenul clinic.