Otita la copii și adulți: unde doare, cât durează, este contagioasă și care este tratamentul

Otita este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii, mai ales copiii mici, ajung la medic, iar aproape fiecare dintre noi trece prin cel puțin un episod în viață. Când se vorbește despre „otită” fără alte precizări, de obicei e vorba de otita medie acută, o infecție a urechii medii, aflată în spatele timpanului. Lichidul se poate aduna acolo și fără infecție, iar o afecțiune separată, otita externă („urechea înotătorului”), afectează conductul auditiv extern. Otita poate da o durere bruscă, deosebit de greu de suportat pentru un bebeluș care nu poate spune ce îl doare, dar cele mai multe cazuri sunt ușoare și răspund bine la calmante simple sau, când este nevoie, la antibiotic. Acest ghid îți explică ce este otita, cum o recunoști, de ce apare, cum se pune diagnosticul, ce tratamente există și ce arată cercetările recente.

Ce este otita și ce tipuri există?

Otita este inflamația sau infecția urechii, iar forma cea mai des întâlnită este otita medie acută: o infecție a urechii medii, mica cavitate plină cu aer din spatele timpanului, care în mod normal nu conține lichid și nici microbi. Este unul dintre cele mai frecvente motive de consult la copiii mici, iar cei mai mulți copii au avut cel puțin un episod până merg la școală; MedLife notează că 70% dintre copiii de până la trei ani fac cel puțin o otită acută. Boala poate apărea însă la orice vârstă. Urechea medie comunică cu partea din spate a nasului și a gâtului prin trompa lui Eustachio, un canal îngust care drenează lichidul și echilibrează presiunea aerului de o parte și de alta a timpanului.

Cuvântul „otită” acoperă de fapt trei probleme înrudite, dar diferite. Otita medie acută este o infecție adevărată a urechii medii, apărută de obicei după o răceală. Otita medie cu efuziune (numită și otită seroasă) înseamnă lichid blocat în spatele timpanului fără infecție activă, care rămâne adesea după ce infecția s-a vindecat. Otita externă, cunoscută ca „urechea înotătorului”, este o infecție separată a conductului auditiv extern, fără legătură cu urechea medie, și are propriul tratament. Mai rar, inflamația ajunge la urechea internă (labirintită) și dă amețeli și tulburări de echilibru. Tabelul de mai jos rezumă diferențele principale.

Unde doare otita? Simptomele la copii și la adulți

Otita doare în ureche: în otita medie, durerea pare să vină din profunzimea urechii și e însoțită de senzația de ureche înfundată, iar în otita externă durerea e în conduct și crește când atingi sau tragi de pavilion. La copii, semnele clasice ale otitei medii sunt durerea bruscă de ureche, trasul de ureche, febra, iritabilitatea, somnul agitat, scurgerea de lichid din ureche și reacția mai slabă la sunetele încete. Sugarii pot doar să plângă mai mult decât de obicei, să mănânce prost sau să pară nesiguri pe picioare. Când lichidul rămâne după ce infecția a trecut, sau se adună singur, apare otita medie cu efuziune: copilul de obicei nu pare bolnav deloc, iar singurul semn poate fi o senzație de plenitudine sau un auz ușor înfundat, descoperit adesea la un control sau la o testare a auzului.

Adulții observă otita medie mai ales prin durere sau presiune în ureche, scurgeri și scăderea temporară a auzului, fără trasul de ureche și agitația pe care le vezi la bebeluși, așa că ea poate fi ușor confundată cu o răceală mai puternică. Otita externă se simte altfel: durerea este centrată pe conductul auditiv, se accentuează când apeși pe ureche sau când miști maxilarul, iar conductul poate să mănânce, să se înroșească, să se umfle sau să curgă, de multe ori la o zi sau două după înot. Pentru că tiparele durerii diferă, dacă îi descrii medicului exact unde și cum te doare urechea, îl ajuți să facă rapid diferența. Regina Maria recomandă un consult rapid dacă durerea nu cedează la calmantele obișnuite, dacă din ureche curge lichid purulent sau cu sânge, dacă febra mare durează peste 48 de ore la un copil mic, dacă auzul scade brusc sau apar amețeli, ori dacă zona din spatele urechii se umflă și se înroșește.

Care sunt cauzele otitei și cine are risc mai mare?

Cele mai multe otite medii încep cu o răceală sau cu o gripă. Un virus respirator inflamează nasul și gâtul, iar umflătura se poate extinde până la trompa lui Eustachio, canalul care leagă urechea medie de partea din spate a nasului și care în mod normal drenează lichidul și egalizează presiunea. Când trompa se blochează, lichidul se adună în spatele timpanului, iar bacteriile care trăiesc de obicei inofensiv în nas și în gât, cel mai des Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae și Moraxella catarrhalis, se pot înmulți și pot produce infecția. Faptul că declanșatorii obișnuiți sunt congestia nazală din răceală sau febra și durerile musculare din gripă explică de ce otitele se adună toamna, iarna și primăvara, în sezonul virozelor respiratorii.

Copiii fac mult mai multe otite medii decât adulții mai ales din cauza anatomiei: la un copil mic, trompa lui Eustachio este mai scurtă, mai îngustă și mai orizontală, așa că drenează mai greu și lasă microbii să urce mai ușor din nas și din gât. Apărarea imunitară încă imatură și vegetațiile adenoide mai mari, care pot bloca ele însele trompa, cresc riscul, iar copiii scapă de mare parte din această vulnerabilitate pe măsură ce trompa se alungește odată cu creșterea. De aceea, la întrebarea despre cauzele otitei la un copil de 2 ani, răspunsul ține în primul rând de vârstă și de viroze. Alți factori de risc sunt vârsta între 6 luni și 2 ani, mersul la creșă sau grădiniță, hrănirea cu biberonul în poziție culcată, suzeta, alergiile, fumatul pasiv și istoricul de otite în familie. Otita externă are altă cauză: apa rămasă în conduct după înot înmoaie pielea, iar zgârieturile făcute cu bețișoare de urechi sau căști o pot rupe, astfel încât bacteriile se înmulțesc în conductul cald și umed.

Cum se pune diagnosticul de otită?

Diagnosticul de otită medie începe cu o examinare atentă a urechii cu otoscopul, care îi permite medicului (medicul de familie, pediatrul sau medicul ORL) să vadă dacă timpanul este roșu, bombat sau mat. Otoscopia pneumatică adaugă un mic jet de aer pentru a testa mișcarea timpanului: un timpan bombat care abia se mișcă indică lichid infectat sub presiune, iar un timpan retractat, imobil, fără roșeață, sugerează doar lichid, ca în otita cu efuziune. Când imaginea nu e clară, timpanometria măsoară elasticitatea timpanului și presiunea din urechea medie, iar la otitele repetate sau înaintea montării tuburilor de ventilație se pot face și teste de auz. În România, consultul ORL în ambulatoriul de specialitate decontat de CNAS se face de regulă cu bilet de trimitere de la medicul de familie.

Nicio analiză de sânge nu pune diagnosticul de otită; acesta se stabilește examinând urechea, pentru că analizele schimbă rareori tratamentul într-un caz obișnuit. Medicii cer analize doar în situații speciale, de exemplu la un copil foarte bolnav, la suspiciunea unei infecții care se extinde, cum este mastoidita, sau la un sugar mic cu febră fără o cauză evidentă. În aceste cazuri, numărul de leucocite, care crește în infecții, din hemoleucogramă, și proteina C reactivă, care reflectă inflamația, pot arăta cât de serioasă este infecția și pot ghida deciziile următoare. Atenție la unități: multe laboratoare din România raportează proteina C reactivă în mg/dL, nu în mg/L, așa că verifică unitatea de pe buletin înainte să compari cifrele.

Care este schema de tratament pentru otită?

Schema de tratament pentru otita medie începe cu controlul durerii, cu paracetamol sau ibuprofen în doza potrivită vârstei, iar antibioticul se adaugă doar când medicul consideră că este necesar. Durerea de ureche este adesea partea cea mai greu de suportat pentru un copil și răspunde bine la aceste calmante, indiferent dacă se dă sau nu și antibiotic. La copiii sănătoși de 2 ani și peste, cu simptome ușoare, așteptarea atentă, adică două-trei zile de tratament pentru durere urmate de o reevaluare, este o opțiune acceptată, pentru că multe infecții se vindecă singure. Când antibioticul este necesar, amoxicilina este de obicei prima alegere la copiii fără alergie la penicilină și fără un tratament recent cu antibiotic. Antibioticele se eliberează în România pe bază de rețetă, iar doza și durata le stabilește medicul.

Otitele repetate sau lichidul care persistă aproximativ trei luni sau mai mult, cu scăderea auzului, sunt motivele obișnuite pentru tuburile de ventilație: tuburi minuscule, montate prin timpan într-o intervenție scurtă, care drenează lichidul, aerisesc urechea medie și reduc frecvența infecțiilor. Otita externă cere o altă abordare și se tratează cu picături auriculare cu antibiotic, uneori combinate cu un corticosteroid; antibioticele luate pe gură sunt de obicei inutile, pentru că nu ajung în concentrații eficiente chiar în conduct. Nu pune picături în ureche fără recomandarea medicului, mai ales dacă din ureche curge lichid: timpanul poate fi perforat, iar unele picături nu au voie să ajungă în urechea medie.

Cât durează otita și ce complicații poate avea?

Cele mai multe otite, fie ale urechii medii, fie ale conductului extern, se vindecă complet în câteva zile până la aproximativ două săptămâni, iar evoluția este foarte bună la majoritatea copiilor și adulților. Când apar complicații, ele sunt de obicei ușor de controlat: scăderea auzului din timpul infecției este de regulă temporară și se ameliorează după ce lichidul dispare, iar un timpan care se fisurează din cauza presiunii se vindecă aproape întotdeauna singur, în aproximativ 72 de ore. Rar, o infecție severă sau netratată se poate extinde în osul mastoid din spatele urechii, o complicație numită mastoidită, care are nevoie de îngrijire promptă. De aceea, o durere care se agravează, febra mare sau umflătura din spatele urechii nu trebuie ignorate. În caz de urgență, sună la 112.

La copiii cu otite frecvente sau cu lichid care nu dispare, grija mai mare este efectul pierderilor repetate de auz asupra dezvoltării vorbirii și a limbajului, motiv pentru care cazurile persistente merită urmărite. Vaccinarea la zi cu vaccinul pneumococic conjugat și cu vaccinul antigripal anual, alăptarea sugarilor când este posibil și evitarea fumatului pasiv scad toate riscul de otită. Cei mai mulți copii au episoade tot mai rare și mai ușoare pe măsură ce cresc și le maturizează trompa lui Eustachio, așa că și un copil mic cu mai multe otite depășește de obicei acest tipar înainte de adolescență.

Ce arată studiile recente despre otită?

Cercetările recente s-au concentrat pe potrivirea tratamentului otitei cu dovezile științifice, mai ales în privința antibioticelor. Potrivit cercetărilor indexate în PubMed, o meta-analiză din 2025 a estimat că medicii din SUA prescriu în fiecare an aproximativ 107 milioane de zile de tratament antibiotic pentru otita medie acută la copii și a arătat că respectarea mai fidelă a recomandărilor din ghiduri, adică așteptarea atentă și curele mai scurte, ar putea reduce acest total la mai puțin de jumătate (Morin et al., 2025). Ce înseamnă pentru tine: dacă medicul copilului îți propune să urmăriți o otită ușoară câteva zile înainte de a prescrie antibiotic, această abordare are dovezi solide în spate și nu este o amânare a îngrijirii.

Alte studii au urmărit evoluția pe termen lung. Un studiu din 2026 pe 7.800 de copii cărora li s-au montat tuburi de ventilație într-un spital de copii din SUA a arătat că cei operați pentru otite repetate porneau de la cea mai scăzută calitate a vieții, dar aveau cea mai mare și mai durabilă ameliorare, ajungând din urmă celelalte grupuri la 24 de luni (Kim et al., 2026). Ce înseamnă pentru tine: tuburile la un copil cu otite frecvente aduc beneficii care durează mult după primele luni. Un alt studiu din 2026, la copii mici din vestul statului Pennsylvania, a arătat că Haemophilus influenzae, nu Streptococcus pneumoniae, este acum bacteria cel mai des găsită în lichidul infectat din urechea medie, iar cele mai multe tulpini pneumococice izolate nu erau acoperite de vaccin (Martin et al., 2026). Ce înseamnă pentru tine: vaccinarea pneumococică a schimbat, dar nu a eliminat, microbii care produc otita, unul dintre motivele pentru care amoxicilina rămâne alegerea standard.

Glosar: termeni esențiali despre otită

Întrebări frecvente despre otită

Cum îți dai seama dacă tu sau copilul tău aveți otită?

La un bebeluș sau la un copil mic, urmărește dacă trage de ureche, dacă e agitat, doarme prost, are febră sau îi curge ceva din ureche, pentru că un copil mic nu poate descrie durerea. Copiii mai mari și adulții spun mai degrabă că îi doare urechea, că simt presiune sau că aud înfundat. Pentru că semnele se suprapun cu ale altor afecțiuni, medicul confirmă diagnosticul uitându-se la timpan cu otoscopul.

Otita este contagioasă?

Otita în sine nu este contagioasă: nu „iei” otită de la altcineva. Contagioase sunt însă virusurile de răceală și de gripă care o declanșează, așa că un copil cu otită poate transmite viroza fraților sau colegilor de la grădiniță, iar la unii dintre ei viroza se poate complica tot cu o otită. Spălatul pe mâini și evitarea contactului apropiat cât timp copilul are simptome de răceală ajută.

Cât durează otita la adulți?

La adulți, ca și la copii, o otită medie acută necomplicată se ameliorează de obicei în câteva zile, iar senzația de ureche înfundată poate persista încă una-două săptămâni, până se resoarbe lichidul. O otită externă tratată corect cu picături se ameliorează de regulă în câteva zile. Dacă durerea, scurgerea sau scăderea auzului durează mai mult, mergi din nou la medic.

Ce este otita medie cu efuziune?

Otita medie cu efuziune înseamnă lichid în urechea medie fără semne de infecție acută: de obicei nu doare și nu dă febră, ci doar un auz înfundat. Apare adesea după o otită acută sau după o răceală și dispare de cele mai multe ori singură în câteva săptămâni. Dacă lichidul persistă aproximativ trei luni și scade auzul, medicul ORL poate discuta despre tuburi de ventilație.

Care este diferența dintre otita medie și otita externă?

Otita medie apare în spatele timpanului, declanșată de obicei de o răceală care blochează trompa lui Eustachio. Otita externă este o infecție a conductului auditiv produsă de apa rămasă în ureche sau de o leziune a pielii și doare mai tare când tragi de pavilion. Cele două au tratamente diferite: antibiotic pe gură în otita medie, atunci când e nevoie, și picături auriculare în otita externă.

Când are nevoie un copil de tuburi de ventilație?

Tuburile de ventilație se iau de obicei în calcul la otite frecvente, adesea trei sau mai multe în șase luni ori patru sau mai multe într-un an, sau când lichidul rămâne în spatele timpanului aproximativ trei luni și scade auzul. Tuburile drenează lichidul și aerisesc urechea medie, susținând auzul și dezvoltarea vorbirii.

Surse

• Centers for Disease Control and Prevention — About Ear Infections — CDC, 2024 (în limba engleză) — cdc.gov
• National Institute on Deafness and Other Communication Disorders — Ear Infections in Children — NIDCD, National Institutes of Health, 2022 (în limba engleză) — nidcd.nih.gov
• Mayo Clinic — Ear infections (acute otitis media) — Mayo Clinic, 2024 (în limba engleză) — mayoclinic.org
• Morin TL, Stein AB, El Feghaly RE, et al. — Interventions to Minimize Unnecessary Antibiotic Use for Acute Otitis Media: A Meta-Analysis — Children, 2025 (în limba engleză) — doi.org/10.3390/children12101408
• Kim MS, Sharma P, Irace A, Dedhia K — Long-term quality of life outcomes after tympanostomy tube by surgical indication — International Journal of Pediatric Otorhinolaryngology, 2026 (în limba engleză) — doi.org/10.1016/j.ijporl.2026.112901
• Martin JM, Hoberman A, Lee MC, et al. — Assessment of Bacterial Pathogens in Young Children with Acute Otitis Media: A Prospective Cohort Study in Western Pennsylvania, 2019-2023 — Journal of the Pediatric Infectious Diseases Society, 2026 (în limba engleză) — doi.org/10.1093/jpids/piag059
• MedLife — Otita: cauze, simptome, diagnosticare, tratament (tipuri de otită; 70% dintre copiii sub 3 ani fac cel puțin o otită acută; sezonalitate) — Glosar medical MedLife — medlife.ro
• Regina Maria — Otita medie acută: simptome, tipuri și tratament (semne care cer consult rapid) — Dicționar de afecțiuni — reginamaria.ro

Lecturi suplimentare

• O afecțiune înrudită, tot legată de drenajul blocat, este explicată în ghidul despre simptomele și tratamentul sinuzitei.
• Ca să citești mai sigur rezultatele viitoare, vezi ghidul despre intervalele de referință și valorile semnalate de pe buletinul de analize.

Înțelege-ți analizele cu BloodSense

Otita se diagnostichează examinând timpanul, nu printr-o analiză de sânge, dar analizele intră totuși în discuție când un copil este foarte bolnav sau infecția pare să se extindă, iar leucocitele din hemoleucogramă și proteina C reactivă sunt două dintre valorile cerute cel mai des în această situație. BloodSense transformă un buletin de analize plin de cifre și intervale de referință în explicații pe înțelesul tău, fie că încerci să înțelegi rezultatele de la o vizită la urgență, fie că vrei doar să citești mai sigur o analiză de rutină. Raportul personalizat, realizat cu ajutorul IA, îți arată ce înseamnă o valoare semnalată și te ajută să o urmărești în timp, fără să înlocuiască sfatul medicului.

Primește-ți raportul personalizat în câteva minute