Boala Ménière: simptome, diagnostic, audiogramă și tratament

Ce este boala Ménière, pe scurt?

Boala Ménière este o boală de lungă durată a urechii interne, partea care se ocupă de auz și de echilibru. Simptomele vin în crize, despărțite de perioade liniștite^[3][4]. Nu este contagioasă și nu este o otită.

Boala Ménière dintr-o privire

Subiect	Ce trebuie să știi
Alte denumiri	Hidrops endolimfatic idiopatic; „sindromul Ménière” când aceleași simptome au o cauză cunoscută[4]
Cât de frecventă este	Aproximativ 190 de cazuri la 100.000 de adulți în Statele Unite[4], adică circa 615.000 de oameni[3]
Vârsta obișnuită	Cel mai des între 40 și 60 de ani; rară sub 18 ani[3]; ceva mai frecventă la femei[4]
Urechi afectate	De obicei una; ambele urechi la 15-25% dintre bolnavi[3]
Investigații-cheie	Audiograma; RMN pentru a exclude alte cauze; analize de sânge țintite (sifilis, tiroidă, glicemie, markeri autoimuni) pentru bolile care o imită
Medicul principal	Medicul ORL, împreună cu audiologul[3]

Care sunt simptomele bolii Ménière?

• Frecvent Vertijul: tu sau camera păreți că vă învârtiți, timp de 20 de minute până la 12 ore, adesea cu greață și vărsături^[2][4].
• Frecvent Scăderea fluctuantă a auzului (hipoacuzie) la urechea bolnavă, întâi pe sunetele grave; la început, auzul revine între crize^[1][4].
• Frecvent Tinitusul: țiuit, vâjâit sau șuierat în aceeași ureche, care nu depinde de poziția capului^[4].
• Frecvent Urechea înfundată sau presiunea în ureche, adesea cu sensibilitate la zgomote puternice, înainte și în timpul crizei^[4].
• Posibil Pierderea echilibrului în timpul și după rotire^[5].
• Rar Căderile bruște: cazi fără să-ți pierzi cunoștința, ca și cum te-ar împinge cineva la pământ^[3].

Cu anii, auzul fluctuează mai puțin și apoi rămâne scăzut, iar țiuitul poate deveni permanent, chiar și între crize^[4]. Pentru țiuit fără vertij, vezi tinitus: cauze și tratament.

Este boala Ménière sau altă cauză de vertij?

Cele mai multe amețeli nu sunt boala Ménière. Crizele de vertij fără schimbări de auz, la cineva cu migrene, sugerează migrena vestibulară; nevrita vestibulară, un accident vascular în trunchiul cerebral sau o tumoră benignă a nervului auditiv pot semăna și ele^[4]. Pagina despre cauzele amețelilor și analize le ia pe rând. O ureche dureroasă, cu febră, ține mai probabil de o otită.

Când trebuie să mergi la medic?

Ce cauzează boala Ménière și cine face boala?

Simptomele sunt legate de un exces de lichid (endolimfă) în urechea internă, numit hidrops endolimfatic, care tulbură semnalele de auz și de echilibru^[3]. De ce se adună lichidul nu se știe sigur: au fost propuse vase de sânge îngustate, infecții virale, alergii, reacții autoimune și genele^[3].

• Vârsta și sexul: debut mai ales între 40 și 60 de ani, cu mai multe femei decât bărbați^[4].
• Migrena: unii oameni au și boala Ménière, și migrenă, iar migrena vestibulară o poate imita^[4][7].
• Bolile autoimune: la 690 de pacienți, poliartrita reumatoidă, lupusul și spondilita anchilozantă au fost mai frecvente decât s-ar fi așteptat^[7]. Vezi prezentarea bolilor autoimune și analizelor lor.
• Cauze cunoscute ale aceluiași tablou (sindromul Ménière): traumatismele craniene, boala autoimună a urechii interne, alergiile și, mai rar, tiroida leneșă (hipotiroidismul) sau sifilisul urechii^[4]. De aici, analizele de sânge de mai jos.

Cum se pune diagnosticul de boală Ménière?

Nu există un singur test sau un singur simptom care să dovedească boala Ménière^[3]. Diagnosticul se sprijină pe povestea ta, pe audiogramă și pe excluderea altor cauze. Medicii ORL folosesc criterii internaționale^[1][2]:

Criteriile de diagnostic ale bolii Ménière (Societatea Bárány și societățile partenere, 2015)

Criteriu	Sigură	Probabilă
Crize spontane de vertij	Cel puțin 2, fiecare de 20 de minute până la 12 ore	Cel puțin 2 episoade de vertij sau amețeală, fiecare de 20 de minute până la 24 de ore
Scăderea auzului pe audiogramă	Pe frecvențe joase și medii, la urechea afectată, înainte, în timpul sau după o criză	Nu este obligatorie
Simptome fluctuante la ureche (auz, țiuit, ureche înfundată)	Da, la urechea afectată	Da, la urechea afectată
Alt diagnostic explică mai bine simptomele	Nu	Nu

Cum citești audiograma?

Audiograma tonală notează cel mai slab sunet pe care îl auzi la fiecare frecvență, în decibeli (dB HL). Dacă auzi tonurile de la 250 la 8.000 Hz la 25 dB sau mai puțin, auzul este normal; un număr mai mare înseamnă că ai nevoie de un sunet mai puternic, deci auzi mai prost^[6]. În boala Ménière, tabloul tipic este o hipoacuzie neurosenzorială pe sunetele grave ale unei singure urechi, care se poate schimba de la un test la altul^[4].

Exemplu fictiv de audiogramă și buletin de analize (format românesc), femeie de 52 de ani după trei crize de vertij

Investigație	Rezultat	UM	Interval biologic de referință	Semnalare
Prag auditiv tonal, urechea stângă, 250 Hz	45	dB HL	≤ 25	↑
Prag auditiv tonal, urechea stângă, 500 Hz	50	dB HL	≤ 25	↑
Prag auditiv tonal, urechea stângă, 4.000 Hz	20	dB HL	≤ 25
Praguri auditive, urechea dreaptă, 250-8.000 Hz	10-15	dB HL	≤ 25
RPR (VDRL)	Negativ	-	Negativ
TSH	2,1	µUI/mL	0,27-4,20

1. Urechea stângă, sunete grave: 45 și 50 dB HL depășesc limita de 25 dB: săgeata ↑ înseamnă un prag mai mare, deci auz scăzut^[6]. Pierderea pe sunetele grave la o singură ureche, cu sunete acute normale, este tabloul căutat de criteriile de diagnostic^[2].
2. Urechea dreaptă: normală, deci e afectată o singură ureche, situația obișnuită^[3].
3. RPR negativ: testul de screening pentru sifilis este negativ. Un rezultat pozitiv ar cere un al doilea test, treponemic (TPHA), pentru confirmare^[8][14]. Află mai multe despre analiza RPR.
4. TSH normal: intervalul pentru adulți este cel al laboratorului^[14]; o tiroidă leneșă explică puțin probabil simptomele^[9]. Vezi cum citești un rezultat TSH.

Ce analize de sânge poate cere medicul și ce înseamnă rezultatele?

Nicio analiză de sânge nu depistează boala Ménière. Analizele se aleg după istoricul tău, ca să caute o boală care o imită și care se tratează; un rezultat normal este cel așteptat.

• Analizele pentru sifilis (VDRL sau RPR, apoi TPHA): sifilisul poate ajunge la urechea internă și poate da țiuit, vertij și scăderea auzului la una sau la ambele urechi, uneori brusc; se tratează, dar pierderea de auz poate rămâne definitivă^[8]. Pagina despre sifilis: stadii și analize explică ambele tipuri de teste.
• Analiza tiroidei (TSH): hipotiroidismul este o cauză rară a acelorași simptome^[4]. Un TSH crescut trimite spre hipotiroidism.
• Glicemia (pe nemâncate) sau HbA1c: pierderea auzului este de aproximativ două ori mai frecventă la adulții cu diabet^[10], așa că medicul o poate verifica. Vezi ghidul despre valorile glicemiei.
• Markerii autoimuni (de exemplu ANA, markerii inflamației): mai ales dacă ai dureri articulare, erupții sau simptome la ambele urechi, dată fiind legătura cu bolile autoimune^[7]. Un test anticorpi antinucleari pozitiv nu înseamnă, singur, o boală autoimună.

Am nevoie de RMN sau de probe de echilibru?

Un RMN al conductelor auditive interne, cu substanță de contrast, poate fi propus când auzul e clar mai slab de o parte, mai ales ca să excludă o tumoră benignă a nervului auditiv (schwannom vestibular)^[1][4]. Ghidul american din 2020 nu recomandă probele vestibulare sau electrocohleografia doar pentru a pune diagnosticul^[1].

Cum se urmărește boala Ménière în timp?

• Audiograme repetate: arată cum evoluează auzul la fiecare ureche. Analizele de sânge nu sunt necesare pentru urmărire.
• Jurnalul crizelor: data, durata și intensitatea fiecărei crize arată dacă un tratament funcționează^[1].
• Proteza auditivă: discut-o cu medicul ORL de îndată ce pierderea auzului îți încurcă viața de zi cu zi^[1][3].

Care este tratamentul bolii Ménière?

Deocamdată nu există un tratament care s-o vindece; medicii încep cu variantele cele mai puțin invazive^[1][4].

• În timpul crizei: medicamente care calmează vertijul și greața, doar pentru crize^[1][4].
• Alimentație și obiceiuri: mai puțină sare (1.500-2.000 mg de sodiu pe zi), cafeină și alcool, și fără fumat^[3]; o analiză Cochrane din 2023 nu a găsit niciun studiu controlat cu placebo despre limitarea sării sau a cafeinei, deci beneficiul este incert^[11].
• Medicamente de durată: un diuretic sau betahistina (pe care mulți o știu sub numele Betaserc) pot fi propuse^[1]. Într-un studiu mare, betahistina nu a redus crizele mai mult decât un placebo, pe parcursul a nouă luni^[12].
• Injecții prin timpan (intratimpanice): corticosteroizi, cu risc mic pentru auz, sau gentamicină, care controlează vertijul, dar poate afecta auzul^[3].
• Chirurgia: doar când celelalte variante au eșuat^[3].
• Reabilitarea vestibulară: exerciții cu un kinetoterapeut pentru dezechilibrul care persistă între crize^[1].

Nu există dovezi că acupunctura, ginkgo sau alte suplimente ajută în boala Ménière^[3].

Cum trăiești bine cu boala Ménière?

• Ține mereu la tine medicamentele pentru criză^[5].
• Nu conduce dacă ești amețit sau simți că începe o criză; ai grijă la scări, înot sau utilaje^[5].
• Boala Ménière îți poate afecta starea de spirit; consilierea și tehnicile de relaxare ajută^[5]. Vezi ghidul despre simptomele și tratamentul anxietății.

Întrebări frecvente

Se vindecă boala Ménière?

Nu se vindecă, dar adesea se liniștește cu anii, iar la început sunt posibile perioade fără crize mai lungi de un an^[4][5]. Auzul la urechea afectată tinde totuși să scadă încet.

O să rămân surd?

Pierderea auzului cuprinde de obicei o singură ureche și avansează treptat; la cei mai mulți, cealaltă ureche continuă să funcționeze^[3][4]. Proteza auditivă ajută când pierderea devine o problemă.

Este boala Ménière ereditară?

Uneori. Poate apărea la mai mulți membri ai aceleiași familii, ceea ce sugerează un rol al genelor^[3].

Articole înrudite

• Cauzele amețelilorDe unde vin cele mai multe amețeli și ce investigații le deosebesc.
• TinitusDe ce țiuie urechile și ce ajută.
• Accidentul vascular cerebralSemnele de alarmă pentru care suni la 112.
• SifilisulInfecția care poate imita boala Ménière și analizele ei.
• Analiza TSHCum citești un rezultat al tiroidei.

Surse

1. Basura GJ, Adams ME, Monfared A, et al. Clinical Practice Guideline: Ménière's Disease. Otolaryngol Head Neck Surg. 2020;162(2_suppl):S1-S55. doi:10.1177/0194599820909438 (consultat la 10 noiembrie 2026)
2. Lopez-Escamez JA, Carey J, Chung WH, et al. Diagnostic criteria for Menière's disease. J Vestib Res. 2015;25(1):1-7. doi:10.3233/VES-150549 (consultat la 10 noiembrie 2026)
3. National Institute on Deafness and Other Communication Disorders (NIDCD). Ménière's Disease. US National Institutes of Health. nidcd.nih.gov (consultat la 10 noiembrie 2026)
4. MSD Manual Professional Version. Meniere Disease. msdmanuals.com (consultat la 10 noiembrie 2026)
5. NHS. Ménière's disease. nhs.uk (consultat la 10 noiembrie 2026)
6. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Audiometry. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 10 noiembrie 2026)
7. Gazquez I, Soto-Varela A, Aran I, et al. High prevalence of systemic autoimmune diseases in patients with Menière's disease. PLoS One. 2011;6(10):e26759. doi:10.1371/journal.pone.0026759 (consultat la 10 noiembrie 2026)
8. Workowski KA, Bachmann LH, Chan PA, et al. Sexually Transmitted Infections Treatment Guidelines, 2021. MMWR Recomm Rep. 2021;70(4):1-187. doi:10.15585/mmwr.rr7004a1 (consultat la 10 noiembrie 2026)
9. MedlinePlus Medical Encyclopedia. TSH test. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 10 noiembrie 2026)
10. Bainbridge KE, Hoffman HJ, Cowie CC. Diabetes and hearing impairment in the United States: audiometric evidence from the National Health and Nutrition Examination Survey, 1999 to 2004. Ann Intern Med. 2008;149(1):1-10. doi:10.7326/0003-4819-149-1-200807010-00231 (consultat la 10 noiembrie 2026)
11. Webster KE, George B, Lee A, et al. Lifestyle and dietary interventions for Ménière's disease. Cochrane Database Syst Rev. 2023;2(2):CD015244. doi:10.1002/14651858.CD015244.pub2 (consultat la 10 noiembrie 2026)
12. Adrion C, Fischer CS, Wagner J, et al. Efficacy and safety of betahistine treatment in patients with Meniere's disease: primary results of a long term, multicentre, double blind, randomised, placebo controlled, dose defining trial (BEMED trial). BMJ. 2016;352:h6816. doi:10.1136/bmj.h6816 (consultat la 10 noiembrie 2026)
13. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Anexa 17: analize de laborator din pachetul de servicii de bază (copie publicată de Clinica Sante, după CJAS Iași). 2023. clinica-sante.ro (consultat la 10 noiembrie 2026)
14. Synevo România. Teste A-Z: TSH (hormon de stimulare tiroidiană); RPR/VDRL cantitativ. synevo.ro, synevo.ro (consultat la 10 noiembrie 2026)
15. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ghidul asiguratului. 2022. cnas.ro (consultat la 10 noiembrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul medicului, care pune diagnosticul pe baza simptomelor, a examinării și a testelor de auz; nicio analiză de sânge nu poate confirma sau exclude boala Ménière.