Polimialgia reumatică (PMR): simptome, analize de sânge și tratament

Pe scurt
Polimialgia reumatică (PMR) dă dureri și o înțepenire puternică dimineața în ambii umeri, adesea și în gât și șolduri, la oameni de peste 50 de ani. Nicio analiză nu o dovedește singură: medicul pune laolaltă simptomele, un VSH sau o CRP crescute, analizele normale care exclud alte boli și răspunsul rapid la corticoizi. O durere de cap nouă, durerea de maxilar când mesteci sau orice schimbare a vederii pot fi semne de arterită cu celule gigante și cer un consult în aceeași zi.
Ce este polimialgia reumatică?
PMR este o boală reumatică inflamatorie. Inflamația nu e în mușchi, ci în jurul umerilor și șoldurilor: în tendoane, capsulele articulare și burse (săculeți cu lichid)[5][11]. Este cea mai frecventă boală reumatismală inflamatorie la vârstnici[14].
| Subiect | Ce trebuie să știi |
|---|---|
| Alte nume | Polimialgie reumatică, PMR (din engleză) |
| Pe cine afectează | Aproape numai oameni de peste 50 de ani, cu un vârf între 70 și 79; femeile de 2–3 ori mai des decât bărbații; cel mai des în Scandinavia[6] |
| Cât de frecventă e | Circa 64 de cazuri noi pe an la 100.000 de oameni de 50 de ani și peste, în Minnesota, vârsta medie 74 de ani[8]; riscul de-a lungul vieții: 2,4% la femei, 1,7% la bărbați[5] |
| Analize cheie | VSH, CRP, hemoleucogramă, factor reumatoid, anti-CCP, CK, TSH |
Care sunt simptomele polimialgiei reumatice?
Simptomele apar în zile sau săptămâni, pe ambele părți ale corpului[5].
- Frecvent Durere și înțepenire în ambii umeri și în brațe, adesea și în gât: îți vine greu să te pieptăni sau să-ți pui haina[5].
- Frecvent Rigiditate matinală de peste 45 de minute, care se ameliorează spre după-amiază[2][5].
- Frecvent Durere în șolduri și coapse: te ridici greu din pat sau de pe scaun și urci greu scările[5].
- Frecvent Oboseală, uneori stare de tristețe[11].
- Posibil Febră ușoară, lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate[6].
- Rar Semne de arterită cu celule gigante: durere de cap nouă, scalp sensibil, durere de maxilar la mestecat, tulburări de vedere.
Forța mușchilor e păstrată: o slăbiciune reală arată spre altă boală[6]. Durerile răspândite cu analize de inflamație normale sugerează o fibromialgie; durerea într-un singur umăr ține mai des de un tendon sau de o bursită.
Când trebuie să mergi la medic?
Când să mergi la medic
- Urgență: sună la 112 dacă îți pierzi brusc vederea, vezi dublu, observi o umbră peste un ochi sau ai semne de accident vascular cerebral. Poate fi arterita cu celule gigante ajunsă la arterele ochiului sau ale creierului[5].
- În aceeași zi pentru o durere de cap nouă, scalp sensibil, durere de maxilar la mestecat sau febră mare. Recomandările europene cer evaluarea de către un specialist în 24 de ore când se suspectează arterita cu celule gigante[4].
- La o consultație programată, în una-două săptămâni pentru dureri și înțepenire matinală în ambii umeri sau șolduri, de mai multe zile.
Ce cauzează polimialgia reumatică și cine are risc?
Cauza nu se cunoaște[11]. Este implicat un mesager al inflamației, interleukina 6: medicamentele care îi blochează receptorul calmează boala[9][10]. Principalii factori de risc sunt vârsta de peste 50 de ani, sexul feminin și originea nord-europeană. O boală asemănătoare poate urma tratamentului unui cancer cu inhibitori de puncte de control imun[6]. Spre deosebire de multe boli autoimune, PMR nu are un anticorp specific.
Legătura cu arterita cu celule gigante
Circa 5–10% dintre oamenii cu PMR fac ulterior arterită temporală (boala Horton)[5]. La investigații imagistice sistematice, cam unul din patru oameni cu PMR nouă și fără durere de cap are deja o inflamație tăcută a arterelor mari (23% în total, 29% la PET-CT)[7].
Cum se pune diagnosticul și ce arată analizele de sânge?
Nicio analiză de sânge nu confirmă și nu exclude singură PMR[11]. Diagnosticul se sprijină pe simptomele tipice, markerii de inflamație crescuți, excluderea bolilor asemănătoare și răspunsul rapid la corticoizi[1][6]. Înainte de tratament se recoltează un set de bază de analize[3][6].
| Analiză | Rezultat obișnuit în PMR | Dacă e altfel |
|---|---|---|
| VSH și proteina C reactivă | Crescute față de nivelul tău obișnuit[5] | Valori normale nu exclud PMR dacă nivelul tău de bază e mic[5] |
| Hemoleucograma completă | Adesea o anemie ușoară, cu globule roșii de mărime normală[5] | Trombocite mari: mai des o inflamație ascunsă a arterelor[7] |
| Factor reumatoid, anti-CCP | Negative[2] | Pozitive: poliartrită reumatoidă cu debut tardiv[6] |
| CK (creatinkinaza) | Normală | Mare și cu slăbiciune: inflamație a mușchilor[6] |
| TSH, calciu, vitamina D | Normale | Boli ale tiroidei sau ale oaselor care dau dureri[6] |
| Electroforeza proteinelor | Fără bandă anormală | O bandă monoclonală poate indica un mielom[6] |
| Glicemie, HbA1c, creatinină, analize de ficat | De obicei normale | Punct de plecare înainte de corticoizi, care pot crește glicemia[6] |
| Analiză | Rezultat | Interval de referință | Semnalare |
|---|---|---|---|
| VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) | 58 mm/h | < 30 | ↑ |
| Proteina C reactivă (CRP) | 39 mg/L | < 5 | ↑ |
| Hemoglobină (HGB) | 11,6 g/dL | 12,0 – 15,5 | ↓ |
| Factor reumatoid | < 10 UI/mL | < 14 | Negativ |
| Anticorpi anti-CCP | < 7 U/mL | < 17 | Negativ |
| Creatinkinaza (CK) | 71 U/L | 26 – 192 | |
| TSH | 1,8 µUI/mL | 0,27 – 4,20 |
- Semnalare: ↑ înseamnă peste intervalul laboratorului, ↓ sub el. Laboratorul tău poate avea alt interval.
- VSH 58, CRP 39 mg/L (3,9 mg/dL): inflamație clară. Se potrivește cu PMR, dar o infecție sau un cancer pot da aceleași cifre[1].
- Hemoglobină ↓: anemia ușoară e frecventă în PMR[5].
- Factor reumatoid și anti-CCP negative, CK și TSH normale: fac mai puțin probabile poliartrita reumatoidă, bolile mușchilor și ale tiroidei[2][6].
Umeri înțepeniți și un buletin plin de săgeți? BloodSense îți citește tot buletinul, VSH, CRP, hemoleucograma și anticorpii, și îți explică fiecare rând înainte să ajungi la medic.
Vreau analizele explicateScorul EULAR/ACR din 2012
La 50 de ani și peste, cu dureri în ambii umeri și CRP sau VSH crescute, acest scor de cercetare adună: rigiditate matinală de peste 45 de minute (2 puncte), durere sau înțepenire în șolduri (1), factor reumatoid și anti-CCP negative (2), fără dureri în alte articulații (1). Un total de 4 sau mai mult clasifică boala drept PMR, cu o sensibilitate de 68% și o specificitate de 78%; ecografia umerilor și a șoldurilor poate adăuga puncte[2]. Nu este un test de diagnostic[5].
Ecografia umerilor și șoldurilor e prima investigație imagistică, la nevoie[6]. Cu corticoizi, simptomele se ameliorează de obicei spectaculos în câteva zile; fără o îmbunătățire clară după o săptămână, diagnosticul trebuie regândit[5]. Spre deosebire de arterita cu celule gigante, tratamentul poate de regulă aștepta finalul investigațiilor[4]. Semnele atipice (sub 50 de ani, articulații umflate, scădere mare în greutate, VSH și CRP mici) cer un consult la reumatolog[6].
Ce analize se fac în urmărirea PMR și cât de des?
Un program obișnuit: vizită la 2–4 săptămâni, apoi la 3, 6, 9 și 12 luni, plus la orice recădere[6].
| Control | De ce | Când |
|---|---|---|
| CRP și VSH | Controlul inflamației, suspiciune de recădere | La vizite și când revin simptomele[5] |
| HbA1c | Diabetul dat de corticoizi | La diagnostic, anual și la 3 luni după o creștere a dozei[5] |
| Tensiunea, profilul lipidic | Riscul pentru inimă | La diagnostic, apoi anual[5] |
| Osteodensitometria (DEXA) | Osteoporoza dată de corticoizi | La diagnostic, apoi cel puțin o dată la 3 ani[5] |
| Control la ochi | Cataractă, glaucom | La circa 2 luni de la începerea corticoizilor, apoi anual[5] |
| Hemoleucogramă, analize de ficat, lipide | Efectele adverse ale metotrexatului sau ale blocantelor interleukinei 6 | Cum stabilește medicul care le prescrie[5][12] |
Două capcane. Corticoizii scad CRP și VSH, deci o recădere le urcă poate doar puțin; o CRP normală cu dureri care revin poate însemna și sevraj sau o producție mică de cortizol[5]. Iar blocantele interleukinei 6 scad direct CRP: în prospectul sarilumabului, CRP a revenit la normal în 2 săptămâni[12]. Sub aceste medicamente, simptomele contează mai mult decât CRP.
Cum se tratează polimialgia reumatică?
Corticoizii. O doză zilnică moderată de prednison sau prednisolon aduce de obicei ușurare în câteva zile; apoi doza scade treptat, în 9–12 luni. Cam jumătate dintre bolnavi nu fac nicio recădere; 51% încă iau corticoizi după 2 ani și 25% după 5 ani[5]. După câteva săptămâni de corticoizi, corpul poate produce mai puțin cortizol, uneori încă un an după oprire: nu-i opri brusc și respectă regulile pentru zilele de boală stabilite cu medicul[5].
Protecția oaselor. Ghidul britanic recomandă un bisfosfonat oricui începe corticoizi pentru PMR, dacă nu e contraindicat; într-un studiu, 9,5% dintre oamenii cu PMR au avut o fractură în 5 ani[5].
Metotrexatul poate fi adăugat devreme sau după o recădere, ca să poți opri corticoizii mai repede[4][5].
Blocantele receptorului interleukinei 6. Sarilumabul este autorizat în Uniunea Europeană pentru PMR la adulții care nu răspund suficient la corticoizi sau care fac o recădere când doza scade[13]. În PMR cu recăderi, remisiunea susținută la un an a ajuns la 28% cu sarilumab, față de 10% cu placebo, cu mai puțin de jumătate din cantitatea totală de corticoizi[9]. Tocilizumabul, folosit în afara indicației din prospect, a permis oprirea prednisonului la 24 de săptămâni la 49% dintre bolnavii dependenți de corticoizi, față de 20% cu placebo[10].
Cum trăiești cu polimialgia reumatică?
- Mișcă-te: efort aerobic pentru glicemie și tensiune, exerciții de forță și echilibru contra pierderii de mușchi și a căzăturilor, stretching pentru umeri[5].
- Poartă la tine o notă că iei corticoizi; întreabă de vaccinuri și anunță repede medicul dacă faci febră[5].
- Calciul și vitamina D se recomandă de obicei cât iei corticoizi[6]; nicio dietă nu vindecă PMR.
Întrebări pentru medicul tău
- Trebuie exclusă altă boală înainte să spunem că e PMR?
- Am nevoie de o investigație care să caute inflamația arterelor?
- Cum scădem doza de corticoizi și ce fac dacă revine durerea?
- Am nevoie de protecție pentru oase sau de un medicament care să reducă corticoizii?
Întrebări frecvente
Polimialgia reumatică scurtează viața?
Nu. Într-un studiu pe o populație urmărită 45 de ani, oamenii cu PMR au trăit cel puțin cât ceilalți de aceeași vârstă[8].
Se vindecă polimialgia reumatică?
Netratată, rareori se ameliorează[11]. Cu tratament, cei mai mulți ajung la remisiune și opresc corticoizii, adesea după 1–2 ani. După 6 luni fără corticoizi, reluarea lor e puțin probabilă[5].
Afectează polimialgia și picioarele?
Șoldurile și coapsele, da. Durerea în labele picioarelor sau în mâini, ori articulațiile umflate, sunt mai puțin tipice și arată spre altă cauză[2][6].
De ce revine durerea când scade doza de corticoizi?
Până la două treimi dintre bolnavi fac o recădere, de obicei când scade doza. De regulă se revine la ultima doză care a funcționat, pentru 2–4 săptămâni, apoi se scade mai încet. Sevrajul la corticoizi poate da dureri care seamănă cu o recădere[5].
Articole legate
- VSH (viteza de sedimentare)Cum se măsoară și cum se citește VSH-ul
- Arterita temporalăBoala arterelor care poate însoți PMR
- Proteina C reactivăMarkerul rapid al inflamației, urmărit la controale
- Poliartrita reumatoidăPrincipala boală de exclus după 60 de ani
Bibliografie
- Dejaco C, Matteson EL. Polymyalgia rheumatica. N Engl J Med. 2026;394(11):1097-1109. doi:10.1056/NEJMcp2506817. PubMed (accesat la 10 noiembrie 2026)
- Dasgupta B, Cimmino MA, Maradit-Kremers H, et al. 2012 provisional classification criteria for polymyalgia rheumatica: a European League Against Rheumatism/American College of Rheumatology collaborative initiative. Ann Rheum Dis. 2012;71(4):484-492. doi:10.1136/annrheumdis-2011-200329 (accesat la 10 noiembrie 2026)
- Dejaco C, Singh YP, Perel P, et al. 2015 recommendations for the management of polymyalgia rheumatica: a European League Against Rheumatism/American College of Rheumatology collaborative initiative. Ann Rheum Dis. 2015;74(10):1799-1807. doi:10.1136/annrheumdis-2015-207492 (accesat la 10 noiembrie 2026)
- Mukhtyar CB, Nikiphorou E, Bartoletti A, et al. 2025 EULAR recommendations for the management of polymyalgia rheumatica and primary large vessel vasculitis. Ann Rheum Dis. 2026 (online 21 iulie 2026). doi:10.1016/j.ard.2026.06.009 (accesat la 10 noiembrie 2026)
- Toyoda T, Bhide S, Boland C, et al. The 2026 British Society for Rheumatology guideline for the treatment of polymyalgia rheumatica. Rheumatology (Oxford). 2026;65(10). doi:10.1093/rheumatology/keag502. PubMed Central (accesat la 10 noiembrie 2026)
- Tengesdal S, Diamantopoulos AP, Brekke LK, et al. Norwegian society of rheumatology recommendations on diagnosis and treatment of patients with polymyalgia rheumatica: a narrative review. BMC Rheumatol. 2024;8(1):58. doi:10.1186/s41927-024-00422-6 (accesat la 10 noiembrie 2026)
- Hemmig AK, Gozzoli D, Werlen L, et al. Subclinical giant cell arteritis in new onset polymyalgia rheumatica: a systematic review and meta-analysis of individual patient data. Semin Arthritis Rheum. 2022;55:152017. doi:10.1016/j.semarthrit.2022.152017 (accesat la 10 noiembrie 2026)
- Raheel S, Shbeeb I, Crowson CS, Matteson EL. Epidemiology of polymyalgia rheumatica 2000-2014 and examination of incidence and survival trends over 45 years: a population-based study. Arthritis Care Res (Hoboken). 2017;69(8):1282-1285. doi:10.1002/acr.23132. PubMed (accesat la 10 noiembrie 2026)
- Spiera RF, Unizony S, Warrington KJ, et al. Sarilumab for relapse of polymyalgia rheumatica during glucocorticoid taper. N Engl J Med. 2023;389(14):1263-1272. doi:10.1056/NEJMoa2303452. PubMed (accesat la 10 noiembrie 2026)
- Devauchelle-Pensec V, Carvajal-Alegria G, Dernis E, et al. Effect of tocilizumab on disease activity in patients with active polymyalgia rheumatica receiving glucocorticoid therapy: a randomized clinical trial. JAMA. 2022;328(11):1053-1062. doi:10.1001/jama.2022.15459. PubMed Central (accesat la 10 noiembrie 2026)
- MedlinePlus Medical Encyclopedia. Polymyalgia rheumatica. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (accesat la 10 noiembrie 2026)
- Kevzara (sarilumab) injection, prescribing information. DailyMed, US National Library of Medicine. dailymed.nlm.nih.gov (accesat la 10 noiembrie 2026)
- Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). Kevzara (sarilumab): EPAR, indicații terapeutice. ema.europa.eu (accesat la 10 noiembrie 2026)
- MedLife. Polimialgie reumatică: cauze, simptome, diagnosticare, tratament. Glosar medical. medlife.ro (accesat la 10 noiembrie 2026)
- Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Iași. Anexa 17: analize de laborator din pachetul de servicii de bază (copie publicată de Clinica Sante), 2023. clinica-sante.ro (accesat la 10 noiembrie 2026)
Această pagină oferă informații generale și nu înlocuiește medicul. Analizele de sânge nu pot confirma sau exclude singure polimialgia reumatică. Nu începe, nu schimba și nu opri corticoizii fără sfatul medicului și cere ajutor de urgență la orice schimbare bruscă a vederii.



