Pe scurt

Arterita temporală, numită și arterita cu celule gigante sau boala Horton, este o inflamație a arterelor mari care apare numai după 50 de ani. Dă de obicei o durere de cap nouă la tâmple, scalp sensibil și durere de maxilar la mestecat. VSH-ul și CRP-ul sunt aproape mereu mari, dar doar o ecografie, o biopsie sau o altă investigație imagistică confirmă boala. Orice schimbare a vederii este o urgență: tratamentul rapid îți poate salva vederea.

Ce este arterita temporală (arterita cu celule gigante)?

Arterita cu celule gigante este o vasculită: sistemul imunitar inflamează peretele arterelor mari și mijlocii, mai ales al celor care hrănesc scalpul, maxilarul și ochii, uneori și aorta. Peretele umflat îngustează artera și poate opri curgerea sângelui[5]. Numele vine de la celulele imune foarte mari, cu mai mulți nuclei, care se văd la microscop în peretele arterei[13].

Arterita cu celule gigante pe scurt
SubiectCe trebuie să știi
Alte numeArterita temporală, boala Horton, arterita Horton[13][14]
Cine face boalaDoar adulții de 50 de ani sau mai mult, de obicei în jurul vârstei de 70 de ani; femeile de trei ori mai des decât bărbații; mai ales persoanele de origine europeană[5]
Cât de frecventă eÎn jur de 10 cazuri noi pe an la 100.000 de persoane peste 50 de ani, 11 în cele două Americi și 22 în Scandinavia[7]
Investigații-cheieVSH, proteina C reactivă (CRP), hemoleucogramă, ecografie Doppler a arterelor temporale, biopsie de arteră temporală, uneori PET-CT
SpecialistMedicul reumatolog, împreună cu oftalmologul când sunt afectați ochii[14]

Care sunt simptomele arteritei temporale?

  • Frecvent O durere de cap nouă, adesea la tâmple, diferită de orice durere de cap avută până acum, care nu cedează la calmantele obișnuite[10][13].
  • Frecvent Scalp sensibil la pieptănat sau când stai cu capul pe pernă; artera de la tâmplă poate fi îngroșată sau dureroasă la atingere[5].
  • Frecvent Oboseală, scădere în greutate, febră ușoară, uneori singurele semne[10].
  • Posibil Claudicația maxilarului: durere de maxilar care apare când mesteci și trece când te oprești[5].
  • Posibil Dureri de umeri și de șolduri cu înțepeneală dimineața: polimialgia reumatică, prezentă la 30–50% dintre cei cu arterită cu celule gigante[5].
  • Posibil Probleme de vedere: vedere încețoșată sau dublă, o „perdea" peste un ochi, pierderea bruscă a vederii. La aproximativ 30% dintre bolnavi apar întâi scurte episoade de avertizare[5].
  • Rar Accident vascular cerebral, la 2,7–7,4% dintre bolnavi, mai ales la începutul bolii[5].

Cele mai multe dureri de cap nu sunt arterită: migrena începe mult mai devreme în viață, iar durerea de față poate veni de la un nerv, ca în nevralgia de trigemen.

Arterita temporală sau „arterita" de la picioare?

În vorbirea de zi cu zi, „arterita" înseamnă adesea îngustarea arterelor picioarelor la fumători sau la diabetici, cu durere de gambă la mers. Aceea este o boală diferită, legată de depunerile de grăsime în artere. Arterita temporală este o inflamație a peretelui arterei, apare după 50 de ani și atinge mai ales capul, ochii și aorta[5].

Când trebuie să mergi la medic?

Când mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 sau mergi la urgențe dacă îți pierzi brusc vederea, vezi dublu sau ai o perdea întunecată peste un ochi, chiar dacă a durat doar câteva minute, ori dacă ai semne de accident vascular cerebral. Vederea pierdută poate să nu revină, iar celălalt ochi poate fi atins repede[5][13].
  • În aceeași zi dacă ai peste 50 de ani și o durere de cap nouă, scalp sensibil sau durere de maxilar la mestecat. Ghidurile europene cer o evaluare de specialitate în cel mult 24 de ore[1].
  • La următoarea programare pentru înțepeneala umerilor și a șoldurilor sau pentru un VSH mare cu oboseală, dar fără durere de cap și fără simptome la ochi.

Ce cauzează boala Horton și cine are risc?

Cauza nu se cunoaște. Celule imune pătrund în peretele arterei și eliberează mesageri ai inflamației, mai ales interleukina 6, care îngroașă peretele[5]. Riscul crește cu vârsta (boala nu începe niciodată înainte de 50 de ani și e cea mai frecventă după 70), la femei și la persoanele cu origini în nordul Europei: boala e de 2 până la 5 ori mai frecventă în nordul decât în sudul Europei și mult mai rară la persoanele de origine africană, asiatică sau arabă[5]. Se pare că o predispoziție genetică și factori din mediu, poate unele infecții, lucrează împreună[13]. Boala face parte din familia descrisă în ghidul nostru despre bolile autoimune și analizele de sânge.

Cum se pune diagnosticul și ce analize pentru arterită se fac?

Nicio analiză de sânge nu dovedește singură arterita cu celule gigante[10][13]. Medicul pune cap la cap, după 50 de ani, simptomele tipice, inflamația din sânge (prezentă în peste 95% din cazuri) și dovada vasculitei la ecografie, la altă investigație imagistică sau la biopsie[5].

  • Proteina C reactivă (CRP) și VSH: la 764 de pacienți cu biopsie, CRP-ul a fost crescut la 87% dintre cei cu arterită, iar VSH-ul la 84%. Totuși, 4% aveau ambele normale[6]: un rezultat normal nu anulează niciodată o urgență la ochi.
  • Hemoleucograma: aproximativ jumătate dintre bolnavi au o anemie ușoară și un număr de trombocite crescut, ambele din cauza inflamației[5].
  • Analizele de ficat: o fosfatază alcalină crescută apare la aproximativ un bolnav din trei[5].
  • Fibrinogenul: este și el un marker al inflamației; ghidul francez îl preferă VSH-ului, pe care anemia îl poate crește singură[5].
Exemplu fictiv de buletin de analize (format din România), femeie de 74 de ani cu o durere de cap nouă
AnalizăRezultatInterval de referințăSemnalare
VSH (viteza de sedimentare a hematiilor)78 mm/h< 30↑
Proteina C reactivă (CRP)6,8 mg/dL< 0,5↑
Hemoglobină (HGB)11,2 g/dL12,0 – 15,5↓
Trombocite (PLT)498 x10³/µL150 – 450↑
Fosfatază alcalină162 U/L35 – 104↑
  1. VSH 78 mm/h: la femeile de 50 de ani și peste, limita obișnuită e 30 mm/h; valori foarte mari apar în arterita cu celule gigante, dar și în infecții și în unele cancere[11].
  2. CRP 6,8 mg/dL (68 mg/L): o CRP normală e în jur de 1,0 mg/dL sau mai puțin, iar multe laboratoare tipăresc o limită și mai mică[12]. CRP-ul arată cât de multă inflamație există, nu de unde vine. Unele buletine o scriu „PCR"[13]: e aceeași analiză, nu testul PCR pentru virusuri.
  3. Hemoglobină ↓, trombocite ↑, fosfatază alcalină ↑: tiparul de inflamație des întâlnit în arterită[5], deși o infecție poate da același buletin. Contează intervalele laboratorului tău.

Un VSH foarte mare și o durere de cap care te îngrijorează? BloodSense îți explică fiecare rând din buletin, VSH, CRP, trombocite și restul, ca să știi ce să-l întrebi pe medic și cât de urgent.

Vreau analizele explicate

Ecografia Doppler și „semnul halo"

Din 2023, ghidurile europene recomandă ecografia arterelor temporale și a celor de la axilă ca primă investigație imagistică atunci când se suspectează arterita[2]. Semnul tipic este „halo-ul": un inel întunecat și uniform în jurul arterei, dat de peretele umflat. Cât de sigur este rezultatul depinde de experiența celui care face ecografia[5].

Biopsia, PET-CT-ul și RMN-ul

Biopsia de arteră temporală, făcută cu anestezie locală, este singura investigație care arată vasculita la microscop[5][14]. Ghidul american din 2021 o preferă ecografiei, cu un fragment mai lung de 1 cm[3]. Un PET-CT, un RMN sau o angio-CT pot arăta inflamația aortei, prezentă la aproximativ 40% dintre bolnavi[5], și ajută când biopsia iese negativă[2][3].

Pentru cercetare, scorul ACR/EULAR din 2022 dă 5 puncte pentru o biopsie pozitivă sau un semn halo și 3 puncte pentru un VSH de cel puțin 50 mm/h sau o CRP de cel puțin 10 mg/L; de la 6 puncte boala este clasificată ca arterită cu celule gigante[4]. Este un instrument pentru studii, nu un diagnostic.

Ce analize se fac în urmărire, sub tratament?

Sub corticoizi, CRP-ul revine de obicei la normal în 1–3 săptămâni[5]. Apoi urmărirea verifică trei lucruri:

  • Activitatea bolii: CRP și un marker lent (VSH sau fibrinogen), cam o dată pe lună la început; consultații la 1–3 luni în primele 3 luni, apoi la 3–6 luni[5]. Aproape jumătate dintre bolnavi fac o recidivă, mai ales în primii 2 ani[9]. Un marker care urcă fără simptome înseamnă de obicei o urmărire mai atentă, nu automat mai mult tratament[3].
  • Efectele corticoizilor: potasiul după 1–2 săptămâni, glicemia la o lună, apoi hemoglobina glicată (HbA1c) și colesterolul la fiecare 3 luni[5]; protecția oaselor încă de la început, împotriva osteoporozei[10].
  • Siguranța tocilizumabului: hemoleucogramă și transaminaze la 1–2 săptămâni în prima lună, apoi la 1–3 luni, și un profil lipidic după 8–12 săptămâni[5].

Atenție: tocilizumabul blochează interleukina 6, semnalul care face ficatul să producă CRP. Sub acest tratament, CRP-ul și VSH-ul rămân de obicei mici chiar și într-o recidivă sau într-o infecție[5], așa că simptomele noi contează mai mult decât un rezultat normal. Când e afectată aorta, investigațiile imagistice se repetă de-a lungul anilor ca să descopere un anevrism, care poate apărea târziu[5].

Cum se tratează arterita temporală?

Când suspiciunea e puternică, tratamentul începe imediat, fără să se aștepte rezultatul biopsiei[1][14]. Nu dăm doze aici.

  • Corticoizii (prednison): primul tratament. Cei mai mulți se simt mai bine în câteva zile; doza se scade încet, în 1–2 ani[10]. Când vederea e în pericol, se pot da întâi corticoizi în perfuzie[3].
  • Tocilizumabul: un medicament biologic injectabil care blochează receptorul interleukinei 6. În studiul principal, 53–56% dintre cei tratați erau în remisiune de durată la un an, față de 14–18% cu corticoizi singuri, cu aproximativ jumătate din cantitatea de prednison[8]. Cam jumătate fac o recidivă în anul de după oprirea lui[5].
  • Alte variante: actualizarea EULAR din 2025 adaugă upadacitinibul, un comprimat, pentru anumiți pacienți, cu metotrexatul ca alternativă[1].
  • Tratamentul de susținere: calciu, vitamina D, uneori un bifosfonat sau aspirină[10].

Cum trăiești cu boala Horton?

  • Nu opri niciodată brusc corticoizii și nu scădea singur doza.
  • Învață semnele unei recidive: durere de cap, durere de maxilar, înțepeneala umerilor și, mai ales, orice schimbare a vederii.
  • Spune repede medicului dacă faci febră: tratamentul îți scade apărarea și poate ascunde o infecție[5].
  • Ține sub control tensiunea și colesterolul și nu fuma: riscul cardiovascular rămâne mai mare ani la rând[5]. Învață semnele unui accident vascular cerebral.

Întrebări pentru medicul tău

  1. Trebuie să încep corticoizii acum, înainte de ecografie sau de biopsie?
  2. Am și polimialgie reumatică?
  3. Ce analize îmi vor urmări tratamentul și cât de des?
  4. Dacă iau tocilizumab, cum vom descoperi o recidivă?
  5. Ce semne ar trebui să mă facă să sun la 112?

Întrebări frecvente

Se vindecă arterita temporală?

Cei mai mulți bolnavi ajung la o remisiune de durată și pot opri tratamentul, de obicei după 1–2 ani sau mai mult. Boala poate reveni, așa că urmărirea continuă[10].

Vederea pierdută din cauza arteritei mai revine?

De obicei nu. Tratamentul protejează mai ales celălalt ochi, de aceea corticoizii se încep fără întârziere[1][5].

Care e diferența față de polimialgia reumatică?

Polimialgia reumatică inflamează umerii și șoldurile, nu arterele, și cere doze mai mici de corticoizi. Cele două boli apar des împreună[5].

Se poate muri din cauza bolii Horton?

Decesele sunt rare când tratamentul începe devreme, iar mortalitatea a scăzut de-a lungul deceniilor[7]. Riscurile serioase sunt accidentul vascular cerebral la debut și complicațiile aortei mai târziu[5].

Boala Horton e același lucru cu cefaleea Horton?

Nu. „Cefaleea Horton" este un nume vechi pentru cefaleea în ciorchine, o boală diferită, a adulților mai tineri, cu crize scurte și foarte intense în jurul unui ochi.

Articole similare

  1. Mukhtyar CB, Nikiphorou E, Bartoletti A, et al. 2025 EULAR recommendations for the management of polymyalgia rheumatica and primary large vessel vasculitis. Ann Rheum Dis. 2026 (online 21 iulie 2026). doi:10.1016/j.ard.2026.06.009 (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  2. Dejaco C, Ramiro S, Bond M, et al. EULAR recommendations for the use of imaging in large vessel vasculitis in clinical practice: 2023 update. Ann Rheum Dis. 2024;83(6):741-751. doi:10.1136/ard-2023-224543 (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  3. Maz M, Chung SA, Abril A, et al. 2021 American College of Rheumatology/Vasculitis Foundation Guideline for the Management of Giant Cell Arteritis and Takayasu Arteritis. Arthritis Rheumatol. 2021;73(8):1349-1365. doi:10.1002/art.41774. PubMed Central (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  4. Ponte C, Grayson PC, Robson JC, et al. 2022 American College of Rheumatology/EULAR classification criteria for giant cell arteritis. Ann Rheum Dis. 2022;81(12):1647-1653. doi:10.1136/ard-2022-223480 (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  5. Haute Autorité de Santé (Franța), GEFA, FAI²R. Protocole national de diagnostic et de soins (PNDS): artérite à cellules géantes (Horton). Ianuarie 2024. has-sante.fr (în franceză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  6. Kermani TA, Schmidt J, Crowson CS, et al. Utility of erythrocyte sedimentation rate and C-reactive protein for the diagnosis of giant cell arteritis. Semin Arthritis Rheum. 2012;41(6):866-871. doi:10.1016/j.semarthrit.2011.10.005 (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  7. Li KJ, Semenov D, Turk M, Pope J. A meta-analysis of the epidemiology of giant cell arteritis across time and space. Arthritis Res Ther. 2021;23(1):82. doi:10.1186/s13075-021-02450-w (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  8. Stone JH, Tuckwell K, Dimonaco S, et al. Trial of tocilizumab in giant-cell arteritis. N Engl J Med. 2017;377(4):317-328. doi:10.1056/NEJMoa1613849. PubMed (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  9. Moreel L, Betrains A, Molenberghs G, et al. Epidemiology and predictors of relapse in giant cell arteritis: a systematic review and meta-analysis. Joint Bone Spine. 2023;90(1):105494. doi:10.1016/j.jbspin.2022.105494 (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  10. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Giant cell arteritis. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  11. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Sed rate (erythrocyte sedimentation rate). US National Library of Medicine. medlineplus.gov (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  12. MedlinePlus. C-Reactive Protein (CRP) Test. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  13. MedLife. Boala Horton (arterita cu celule gigante): simptome, diagnostic, tratament. medlife.ro (accesat la 7 noiembrie 2026)
  14. Regina Maria. Arterita temporală (Horton): semne de urgență, risc de orbire și ce presupune biopsia pentru diagnostic. Ianuarie 2026. reginamaria.ro (accesat la 7 noiembrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul unui medic; o analiză de sânge singură nu poate nici să confirme, nici să excludă arterita cu celule gigante. Orice schimbare a vederii cere îngrijire de urgență.