Pe scurt

Demența cu corpi Lewy este o boală a creierului produsă de aglomerări ale unei proteine, alfa-sinucleina. Semnele ei tipice: atenție care variază de la o zi la alta, halucinații vizuale foarte clare, „jucarea” viselor în somn și rigiditate ca în boala Parkinson. Nicio analiză de sânge obișnuită nu arată corpii Lewy: analizele exclud cauzele tratabile, iar diagnosticul se pune pe criterii clinice și, uneori, pe investigații imagistice. Unele antipsihotice pot da reacții grave, de aceea diagnosticul corect contează.

Ce este demența cu corpi Lewy, pe scurt?

Termenul „boală cu corpi Lewy” acoperă două afecțiuni foarte apropiate: demența cu corpi Lewy (DCL) și demența din boala Parkinson[3]. În ambele apar aceleași depozite de proteine, corpii Lewy. Ce le deosebește este momentul: când problemele de gândire apar înaintea celor de mișcare sau în primul an după ele, vorbim de DCL; când demența apare la cineva cu boala Parkinson deja instalată de mai mult timp, vorbim de demență în boala Parkinson[1].

Demența cu corpi Lewy pe scurt
SubiectCe trebuie să știi
Alte numeBoala cu corpi Lewy; „tulburare neurocognitivă majoră cu corpi Lewy” în clasificarea DSM-5[1]
Cât de frecventă eAproximativ 5% dintre demențele vârstnicilor; a doua demență degenerativă ca frecvență, după boala Alzheimer[4]. Este des nerecunoscută: 4,2% dintre demențele diagnosticate în populație, 7,5% în serviciile de specialitate[5]
Vârsta obișnuităÎncepe de obicei între 50 și 85 de ani[4]
Investigații-cheieCriteriile clinice McKeith (2017); scintigrafia DaTSCAN, scintigrafia cardiacă MIBG, polisomnografia; analize de sânge pentru a exclude alte cauze
SpecialiștiNeurologul și psihiatrul, la trimiterea medicului de familie[13][14]

Care sunt simptomele demenței cu corpi Lewy?

Spre deosebire de boala Alzheimer, memoria rezistă adesea la început; mai devreme sunt afectate atenția, planificarea și aprecierea distanțelor[1][4]. Criteriile internaționale din 2017 numesc patru semne principale[1]:

  • Frecvent Fluctuații: ore sau zile bune alternează cu confuzie, privire în gol, somnolență sau vorbire încâlcită.
  • Frecvent Halucinații vizuale care revin, detaliate, adesea cu oameni sau animale[4].
  • Frecvent Tulburarea de comportament în somnul REM: persoana strigă sau lovește în timp ce visează, uneori cu ani înaintea oricărei probleme de gândire[1][4].
  • Frecvent Semne de tip Parkinson: mișcări lente, rigiditate, mers târșâit, uneori tremor în repaus[1].
  • Posibil Semne ale corpului: amețeală sau leșin la ridicare, constipație, probleme cu urinarea, pierderea mirosului, somnolență mare în timpul zilei, căderi repetate[1]. Vezi ghidul nostru despre tensiunea mică și analizele ei.
  • Posibil Dispoziție și convingeri: depresie, anxietate, apatie sau idei false de care persoana nu poate fi convinsă că nu sunt adevărate[1].
  • Rar O reacție gravă la un antipsihotic ca prim semnal, după un medicament dat pentru agitație[1][6].

De ce contează avertismentul despre antipsihotice

Într-un studiu cu diagnostic confirmat după deces, 81% dintre bolnavii cu demență cu corpi Lewy care au primit un antipsihotic clasic au reacționat rău, iar 54% grav, cu mortalitate mai mare în anul următor[6]. Ghidurile avertizează că antipsihoticele pot agrava mișcarea și pot da reacții severe de sensibilitate în această boală[2]. Spune diagnosticul înaintea oricărei internări sau operații.

Când trebuie să mergi la medic?

Când mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 pentru o cădere cu lovitură la cap, un leșin, înecare cu mâncare, slăbiciune bruscă pe o parte a corpului sau greutate în vorbire, ori febră mare cu rigiditate puternică și confuzie după un medicament nou, mai ales un antipsihotic[2][6].
  • În 24–48 de ore dacă se agravează brusc confuzia, dacă halucinațiile se schimbă după un medicament nou sau dacă apar usturimi la urinare ori febră: o schimbare bruscă este mai des un delir (infecție, medicament, deshidratare) decât boala în sine[2].
  • La următoarea programare dacă observi că visele sunt „jucate”, halucinații vizuale repetate, o atenție care variază de la o zi la alta, lentoare sau rigiditate nouă ori căderi fără explicație.

Ce cauzează demența cu corpi Lewy și cine are risc?

Alfa-sinucleina, o proteină normală a neuronilor, își pierde forma și se aglomerează (corpii Lewy). Aceste depozite tulbură acetilcolina, necesară atenției, și dopamina, necesară mișcării[1][4]. De ce pornește procesul nu se știe încă în mare parte.

  • Vârsta este principalul factor de risc: cei mai mulți oameni sunt diagnosticați după 50 de ani[4].
  • Genele: modificări rare ale genelor SNCA sau SNCB pot produce boala; variantele genei GBA1 și forma e4 a genei APOE cresc riscul, fără să producă singure boala[4].
  • Tulburarea de comportament în somnul REM este un semnal timpuriu puternic[1].
  • Modificările de tip Alzheimer sunt adesea prezente în același creier și pot amesteca simptomele[1].

Ca s-o compari cu celelalte forme, citește ghidul nostru despre tipurile de demență.

Cum se pune diagnosticul? Există o analiză de sânge pentru demența cu corpi Lewy?

Nu există un test unic. Specialistul pune cap la cap povestea bolnavului și a familiei, examenul neurologic, testele de gândire (de exemplu testul MoCA) și investigații alese cu grijă[1][2][13].

Pasul 1: analize de sânge pentru a exclude alte cauze

Ghidurile cer mai întâi căutarea cauzelor reversibile de confuzie: delir, depresie, vedere sau auz slab, medicamente anticolinergice[2]. Academia Americană de Neurologie recomandă verificarea lipsei de vitamina B12, a unei tiroide leneșe și a depresiei[7]; aceleași analize sunt cerute și în clinicile din România[13]. Ele nu detectează corpii Lewy: caută o altă problemă, care se poate trata.

Exemplu fictiv de buletin de analize (format din România), bărbat de 76 de ani cu confuzie și halucinații vizuale
AnalizăRezultatInterval de referințăSemnalare
Vitamina B12168 pg/mL197 – 771↓
TSH2,10 µUI/mL0,27 – 4,20
Sodiu seric139 mmol/L136 – 145
RPR (sifilis)NereactivNereactiv
  1. Vitamina B12 168 pg/mL, săgeată în jos: sub limita de 197 pg/mL folosită de un mare laborator din România pentru adulți. O valoare mică poate da anemie și afectarea nervilor; medicul o confirmă de obicei cu homocisteina sau acidul metilmalonic[10]. Trebuie tratată, dar nu explică halucinațiile și visele „jucate”: căutarea continuă.
  2. TSH normal: între 0,27 și 4,20 µUI/mL la adulți, în acest laborator[11]; unele laboratoare acceptă valori puțin mai mari la vârstnici.
  3. Sodiu normal: între 136 și 145 mmol/L[12].
  4. RPR nereactiv: un rezultat da/nu, deci fără săgeată. Contează întotdeauna intervalele tipărite pe buletinul laboratorului tău.

Analize normale, dar simptome care nu se potrivesc? BloodSense îți explică fiecare rând din buletin, de la B12 la TSH, ca să știi ce s-a exclus înainte de consultul la neurolog.

Vreau analizele explicate

Pasul 2: criteriile clinice

Consensul din 2017 (criteriile McKeith) este referința[1]. DCL „probabilă” înseamnă demență plus cel puțin 2 semne principale, sau 1 semn principal plus cel puțin 1 investigație indicativă. DCL „posibilă” înseamnă un singur semn principal sau o singură investigație indicativă. O investigație singură nu ajunge niciodată.

Investigațiile indicative din criteriile din 2017
InvestigațieCe urmăreșteRezultatul care orientează spre corpi Lewy
Scintigrafia DaTSCAN (SPECT sau PET al transportorului de dopamină)Terminațiile nervoase cu dopamină din creierCaptare scăzută în ganglionii bazali
Scintigrafia cardiacă MIBG (scintigrafie miocardică)Nervii inimiiCaptare scăzută
Polisomnografia (studiul somnului)Tonusul mușchilor în timpul viselorSomn REM fără relaxarea musculară normală

O scintigrafie DaTSCAN sau MIBG normală nu exclude boala[2]. RMN-ul sau CT-ul exclud mai ales un accident vascular sau o tumoră; zonele memoriei bine păstrate la RMN susțin diagnosticul[1].

Pasul 3: noile teste pentru alfa-sinucleină

Două teste mai noi caută chiar proteina anormală. Un test de amplificare (RT-QuIC) din lichidul cefalorahidian a recunoscut bolile cu corpi Lewy cu o sensibilitate de 95,3% și o specificitate de 98%[8]. O mică biopsie de piele a găsit alfa-sinucleină fosforilată la 96% dintre persoanele cu DCL și la 3,3% dintre persoanele fără o boală cu sinucleină[9]. Ambele sunt promițătoare, dar nu fac încă parte din criteriile oficiale și au fost studiate la oameni deja clar diagnosticați[9]. Un rezultat pozitiv arată proteina, nu ce boală anume e sau cât de repede va evolua. Nu există încă o analiză de sânge de rutină validată pentru alfa-sinucleină.

Ce analize se fac în urmărirea bolii?

Niciun marker din sânge nu urmărește boala. Urmărirea se bazează pe simptome, pe ce observă familia și pe scale ale activităților zilnice, ca scala Bristol (BADLS).

  • Consultațiile: gândirea, mișcarea, somnul, dispoziția și căderile, mai devreme după orice schimbare.
  • Tensiunea culcat și în picioare, ca să se prindă scăderea la ridicare care duce la căderi[1][3].
  • Pulsul când iei inhibitori de colinesterază, care pot încetini inima[3].
  • Analize de sânge și de urină repetate când lucrurile se schimbă brusc: pentru a găsi o durere, o infecție, deshidratarea sau efectul unui medicament[2]. O vitamina B12 mică se verifică din nou după tratament.

Cum se tratează demența cu corpi Lewy?

Boala nu se vindecă. Fiecare simptom se tratează separat, iar un medicament care ajută la ceva poate agrava altceva, de aceea schimbările se fac pe rând[3]. Nu dăm doze aici.

  • Gândirea, atenția și halucinațiile: inhibitorii de colinesterază (donepezil sau rivastigmină) se propun primii; memantina este o opțiune dacă aceștia nu sunt tolerați[2].
  • Mișcarea: levodopa poate ajuta rigiditatea și lentoarea, dar poate crește halucinațiile, așa că medicul folosește cea mai mică doză utilă[3].
  • Halucinațiile care sperie sau agitația: se caută mai întâi un factor declanșator și se încearcă metode fără medicamente; antipsihoticele doar pentru suferință severă sau pericol, cu mare prudență[2].
  • Somnul, tensiunea, constipația și dispoziția: se tratează ca în boala Parkinson[3].
  • Terapiile: kinetoterapie, terapie ocupațională și logopedie, mișcare, sprijin pentru aparținători[3].

Cum trăiești zi de zi cu demența cu corpi Lewy?

De obicei, oamenii trăiesc în jur de 5–7 ani după diagnostic, cu diferențe mari de la o persoană la alta[4]. Nimic dovedit nu previne boala, dar câteva obiceiuri zilnice scad riscurile.

  • Ține la tine un card sau un bilet cu „suspiciune de demență cu corpi Lewy: sensibilitate la antipsihotice”, pentru urgențe și internări[6].
  • Du lista completă de medicamente la fiecare consultație: unele somnifere și pastile pentru vezică agravează confuzia[2].
  • Fă dormitorul sigur dacă visele sunt „jucate”.
  • Ridică-te încet, bea suficientă apă și păstrează o lumină bună, ca să limitezi căderile.
  • Nu te certa despre halucinațiile care nu fac rău; o liniștire calmă funcționează mai bine.
  • Planifică din timp: deciziile legale și de îngrijire sunt mai ușoare cât timp persoana mai poate lua parte la ele[2].

Întrebări pentru medicul tău

  1. Ce semne principale ale demenței cu corpi Lewy vedeți și este diagnosticul „probabil” sau „posibil”?
  2. Analizele mele au exclus lipsa de vitamina B12, problemele de tiroidă și alte cauze tratabile?
  3. O scintigrafie DaTSCAN, o scintigrafie MIBG sau un studiu al somnului ar schimba ceva în îngrijirea mea?
  4. Ce medicamente trebuie să evit și ce le spun medicilor de la urgențe?
  5. Cum deosebim o agravare a confuziei de o infecție sau de un delir?

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre demența cu corpi Lewy și boala Alzheimer?

Boala Alzheimer începe de obicei cu pierderi de memorie. Demența cu corpi Lewy începe mai des cu fluctuații ale atenției, halucinații, vise „jucate” sau rigiditate[1][4]. Cele două pot exista în același timp la aceeași persoană.

Poate demența cu corpi Lewy să dea agresivitate?

Da. Halucinațiile care sperie, ideile false sau un moment de confuzie pot duce la agitație. O schimbare bruscă trebuie să ducă mai întâi la căutarea unei dureri, a unei infecții sau a unui medicament nou[2].

Tatăl meu își „joacă” visele noaptea. Va face demență?

Nu neapărat, dar tulburarea de comportament în somnul REM este un semn timpuriu recunoscut al bolilor cu corpi Lewy[1]. Merită o polisomnografie și o urmărire regulată la neurolog.

Articole similare

  1. McKeith IG, Boeve BF, Dickson DW, et al. Diagnosis and management of dementia with Lewy bodies: Fourth consensus report of the DLB Consortium. Neurology. 2017;89(1):88-100. doi:10.1212/WNL.0000000000004058 (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  2. National Institute for Health and Care Excellence (NICE, Regatul Unit). Dementia: assessment, management and support for people living with dementia and their carers. NICE guideline NG97. Iunie 2018. nice.org.uk (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  3. Taylor JP, McKeith IG, Burn DJ, et al. New evidence on the management of Lewy body dementia. Lancet Neurol. 2020;19(2):157-169. doi:10.1016/S1474-4422(19)30153-X (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  4. MedlinePlus Genetics. Dementia with Lewy bodies. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  5. Vann Jones SA, O'Brien JT. The prevalence and incidence of dementia with Lewy bodies: a systematic review of population and clinical studies. Psychol Med. 2014;44(4):673-683. doi:10.1017/S0033291713000494 (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  6. McKeith I, Fairbairn A, Perry R, Thompson P, Perry E. Neuroleptic sensitivity in patients with senile dementia of Lewy body type. BMJ. 1992;305(6855):673-678. doi:10.1136/bmj.305.6855.673 (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  7. Knopman DS, DeKosky ST, Cummings JL, et al. Practice parameter: diagnosis of dementia (an evidence-based review). Report of the Quality Standards Subcommittee of the American Academy of Neurology. Neurology. 2001;56(9):1143-1153. doi:10.1212/WNL.56.9.1143 (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  8. Rossi M, Candelise N, Baiardi S, et al. Ultrasensitive RT-QuIC assay with high sensitivity and specificity for Lewy body-associated synucleinopathies. Acta Neuropathol. 2020;140(1):49-62. doi:10.1007/s00401-020-02160-8 (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  9. Gibbons CH, Levine T, Adler C, et al. Skin biopsy detection of phosphorylated α-synuclein in patients with synucleinopathies. JAMA. 2024;331(15):1298-1306. doi:10.1001/jama.2024.0792 (în engleză; accesat la 7 noiembrie 2026)
  10. Synevo România. Vitamina B12: interval de referință, pregătire, interpretare. Teste A-Z. synevo.ro (accesat la 7 noiembrie 2026)
  11. Synevo România. TSH (hormon de stimulare tiroidiană): valori de referință, pregătire, interferențe. Teste A-Z. synevo.ro (accesat la 7 noiembrie 2026)
  12. Synevo România. Sodiu seric: valori de referință. Teste A-Z. synevo.ro (accesat la 7 noiembrie 2026)
  13. SANADOR. Demența cu corpi Lewy: cauze, simptome și tratament (diagnostic: consult neurologic și psihiatric, analize de sânge pentru hipotiroidism și lipsa de vitamina B12, testul MoCA, imagistică). sanador.ro (accesat la 7 noiembrie 2026)
  14. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ghidul asiguratului, ediția a 3-a (consultația de prevenție cu evaluarea riscului de demență, bilet de trimitere la medicul specialist). Copie publicată de Institutul Regional de Oncologie Iași. iroiasi.ro (accesat la 7 noiembrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul unui medic, care pune diagnosticul pe baza simptomelor, a consultului și a investigațiilor; nicio analiză de sânge nu poate singură să confirme sau să excludă demența cu corpi Lewy.