Pe scurt

Tensiunea mică (hipotensiunea arterială) înseamnă de obicei o valoare sub 90/60 mm Hg. Mulți oameni sănătoși trăiesc cu asemenea valori și se simt bine: atunci nu e nevoie de tratament. Contează când îți dă amețeli sau leșin, când scade la ridicarea în picioare sau când scade brusc, pentru că poate trăda o deshidratare, o sângerare, efectul unui medicament, o infecție ori o problemă de inimă sau hormonală. Câteva analize de sânge simple ajută la găsirea cauzei.

Ce înseamnă tensiune mică, pe scurt?

  • Denumire medicală: hipotensiune arterială. La majoritatea adulților, tensiunea normală este sub 120/80 mm Hg, iar tensiunea mică este sub 90/60 mm Hg[1][11]. În limbaj obișnuit, 90/60 se spune adesea „9 cu 6”. Cele două valori sunt explicate în ghidul nostru despre tensiunea arterială.
  • Deseori fără importanță: unii oameni au tensiunea mică toată viața și pentru ei este normal[1]. O valoare mică fără simptome nu are de obicei nevoie de tratament[2].
  • Hipotensiunea ortostatică: o scădere de cel puțin 20 mm Hg a valorii mari sau de 10 mm Hg a valorii mici în primele 3 minute după ce te ridici în picioare[3]. Apare la aproximativ 1 din 5 persoane de peste 60 de ani care locuiesc acasă[4].
  • Investigațiile de bază: tensiunea măsurată culcat și în picioare, o electrocardiogramă (EKG), hemoleucograma și analizele biochimice de bază, plus alte analize în funcție de cauza bănuită[2].

Care sunt simptomele tensiunii mici?

Simptomele apar pentru că creierul și alte organe primesc, pentru scurt timp, mai puțin sânge. Cele mai frecvente sunt[2]:

  • amețeală sau senzația de „cap gol”, mai ales când te ridici;
  • vedere încețoșată sau „negru în fața ochilor”;
  • leșin (sincopă) sau senzația că urmează să leșini;
  • slăbiciune, somnolență, greutate de concentrare sau confuzie;
  • greață.

Simptomele nu sunt întotdeauna evidente. La vârstnici, hipotensiunea ortostatică se poate vedea doar ca o gândire mai lentă sau căderi fără explicație, fără senzația clasică de leșin[8]. Dacă amețeala este problema ta principală, pagina despre cauzele amețelilor prezintă și celelalte posibilități, cum ar fi problemele urechii interne.

O tensiune foarte mică împreună cu piele rece, umedă și palidă, respirație rapidă și superficială și un puls slab și rapid este altă situație: sugerează un șoc, adică o urgență medicală[2].

Când este periculoasă tensiunea mică?

Cifra singură nu decide. Un adult tânăr și sănătos cu 88/58 mm Hg care se simte bine nu este în pericol. Contează o scădere bruscă față de valorile tale obișnuite, simptomele și contextul[1].

Când mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 dacă cineva leșină și nu își revine repede sau dacă tensiunea mică vine cu durere în piept, lipsă de aer, confuzie, piele rece și umedă, bătăi ale inimii foarte rapide sau neregulate, sângerare abundentă, scaun negru sau vărsături cu sânge, febră mare și stare generală foarte proastă. Începe resuscitarea dacă persoana nu respiră sau nu are puls[2].
  • În 24-48 de ore dacă ai leșinat, chiar și o singură dată, și ți-ai revenit; dacă amețeala la ridicare este nouă sau se agravează; sau dacă simptomele au început după ce ai început ori ai schimbat un medicament[2][6].
  • La următoarea consultație dacă ai des valori sub 90/60 mm Hg cu simptome ușoare sau dacă ai căzut fără un motiv clar.

De ce scade tensiunea? Cauzele tensiunii mici

Tensiunea mică are multe cauze, de la cele fără importanță la cele grave. Sunt prezentate de la cele mai frecvente la cele mai rare[2][5][8]:

  • Frecvent Tensiune mică constituțională: valori mici de la natură, des întâlnite la femeile tinere și slabe, fără nicio boală.
  • Frecvent Prea puține lichide: deshidratarea din cauza căldurii, febrei, vărsăturilor sau diareei ori pentru că nu bei destul.
  • Frecvent Medicamente și alcool: tratamentele pentru hipertensiune arterială și boli de inimă, diureticele, unele antidepresive și anxiolitice, analgezicele și alcoolul.
  • Frecvent Statul mult în picioare la căldură sau în aglomerație: o scădere reflexă, numită hipotensiune mediată neural, întâlnită mai ales la copii și adulți tineri.
  • Posibil După masă: hipotensiunea postprandială, o scădere a tensiunii în aproximativ 2 ore după ce mănânci, mai ales la vârstnici, la persoanele cu hipertensiune și la cele cu boala Parkinson[9].
  • Posibil Pierdere de sânge sau anemie: o sângerare lentă din tubul digestiv sau menstruațiile abundente pot scădea volumul de sânge.
  • Posibil Sarcina: tensiunea scade în mod normal în primul și al doilea trimestru.
  • Posibil Probleme de inimă: un ritm prea lent sau neregulat, o boală a valvelor sau insuficiența cardiacă.
  • Posibil Afectarea nervilor care controlează vasele (hipotensiune ortostatică neurogenă), de exemplu în diabetul vechi sau în boala Parkinson. Poate fi chiar un semn timpuriu de Parkinson[8].
  • Rar Probleme hormonale: boala Addison (insuficiența glandelor suprarenale), o tiroidă care funcționează prea puțin sau o problemă a hipofizei.
  • Rar Șocul: o infecție gravă (sepsis), o reacție alergică severă (anafilaxie), o hemoragie mare sau un infarct. Acestea dau o scădere bruscă și profundă și cer îngrijire de urgență.

Vârsta crește riscul scăderii la ridicare: hipotensiunea ortostatică apare la aproximativ 5% dintre persoanele sub 50 de ani și la până la 30% dintre cele de peste 70 de ani[5].

Ce analize se fac la tensiune mică și cum le citești?

Tensiunea culcat, apoi în picioare. Este investigația-cheie. Tensiunea se măsoară după repaus culcat, apoi după 1 și 3 minute în picioare. O scădere de 20/10 mm Hg sau mai mare confirmă hipotensiunea ortostatică[3][6]. Pulsul se notează în același timp: dacă inima aproape nu se accelerează când tensiunea scade, o cauză nervoasă (neurogenă) este mai probabilă decât deshidratarea sau un medicament[8]. Ajută și măsurătorile de acasă: pagina noastră despre tensiunea normală în funcție de vârstă explică cum le iei și cum le compari.

EKG. Caută un ritm al inimii prea lent, prea rapid sau neregulat[2]. Alte investigații ale inimii, testul mesei înclinate (tilt test) sau monitorizarea tensiunii pe 24 de ore (Holter de tensiune) se folosesc când leșinul rămâne neexplicat[6].

Analizele de sânge. Nu măsoară tensiunea, dar arată mai multe dintre cauzele ei[2][7]:

Analize de sânge cerute des la tensiune mică și ce poate indica un rezultat anormal
AnalizăCe poate arăta
HemoleucogramaHemoglobina scăzută (anemie, pierdere de sânge); leucocite crescute (infecție)
Analizele biochimice de bazăRaportul uree/creatinină crescut (deshidratare); sodiu scăzut cu potasiu crescut (problemă a suprarenalelor); glicemia (diabet)
Cortizolul de dimineațăO valoare mică sugerează insuficiență suprarenală, de confirmat printr-un test de stimulare
TSHO tiroidă care funcționează prea puțin
Vitamina B12O carență care poate afecta nervii ce controlează vasele
Lactatul, hemoculturile (în spital)Un lactat crescut cu tensiune foarte mică indică un șoc, de exemplu prin sepsis[10]
Exemplu fictiv de buletin de analize după un leșin (format din România)
AnalizăRezultatInterval de referințăSemn
Hemoglobină (HGB)10,4 g/dL12,0-15,5 g/dL↓
Uree serică62 mg/dL17-43 mg/dL↑
Creatinină serică0,9 mg/dL0,5-1,0 mg/dL
Raport uree/creatinină6920-35↑
Sodiu seric137 mmol/L136-145 mmol/L
  1. Analiză și rezultat: fiecare rând este o măsurătoare; săgeata în sus înseamnă peste interval, săgeata în jos sub interval.
  2. Hemoglobina scăzută: mai puțini purtători de oxigen și poate un volum de sânge mai mic; medicul va căuta o pierdere de sânge sau o lipsă de fier.
  3. Uree mare cu creatinină normală: în România se raportează ureea, nu azotul ureic (BUN) din buletinele americane. Un raport uree/creatinină peste aproximativ 43 (echivalentul unui BUN/creatinină de 20) se potrivește des cu deshidratarea sau cu o sângerare în partea de sus a tubului digestiv, nu cu o boală de rinichi.
  4. Intervalul de referință: diferă de la un laborator la altul; contează intervalul tipărit pe buletinul tău.

Hemoleucogramă, biochimie și hormoni pe mai multe pagini? BloodSense îți explică pe înțeles fiecare rând din buletinul complet, ca să vezi ce rezultate pot avea legătură cu tensiunea mică și ce să-l întrebi pe medic.

Vreau analizele explicate

Cum se urmărește tensiunea mică în timp?

Urmărirea depinde de cauză. Celor cu simptome la ridicare li se cere de obicei un jurnal de tensiune: măsurători dimineața, așezat și apoi în picioare, și în momentele cu simptome. Analizele se repetă dacă au ieșit modificate: hemoleucograma după tratarea anemiei, sodiul și potasiul după schimbarea unui diuretic, cortizolul sau TSH-ul dacă s-a găsit o problemă hormonală. În hipotensiunea ortostatică neurogenă, tensiunea se verifică și culcat, pentru că se asociază des cu tensiune mare în poziția culcat[8].

Urmărirea contează chiar și fără simptome: hipotensiunea ortostatică este legată de mai multe căderi, infarcte, accidente vasculare cerebrale, insuficiență cardiacă și fibrilație atrială[5].

Cum se tratează tensiunea mică?

Tensiunea mică fără simptome nu are de obicei nevoie de tratament[2]. Altfel, tratamentul țintește cauza, pas cu pas, începând fără medicamente[6][7][8]:

  • Revizuirea medicamentelor: medicul poate scădea o doză sau schimba un medicament. Nu opri niciodată singur un tratament[2].
  • Lichide și sare: să bei mai mult și, dacă medicul este de acord, să adaugi sare. Nu se recomandă tuturor, de exemplu în insuficiența cardiacă sau în bolile de rinichi.
  • Compresia: ciorapii compresivi sau o centură abdominală împiedică sângele să stagneze în picioare și în abdomen.
  • Tratarea cauzei: fier sau transfuzie pentru anemie, hormoni de înlocuire în insuficiența suprarenală sau tiroidiană, perfuzii și antibiotice în sepsis.
  • Medicamente care cresc tensiunea: doar când simptomele persistă în ciuda acestor măsuri, prescrise și urmărite de medic[6][7].

Șocul se tratează în spital cu perfuzii, de exemplu cu Ringer lactat, și cu medicamente care strâng vasele; șocul septic se definește prin nevoia acestor medicamente pentru a menține tensiunea arterială medie la 65 mm Hg sau mai mult, cu un lactat peste 2 mmol/L[10].

Ce să faci când ai tensiunea mică și ce o crește?

  • Ridică-te încet: stai puțin pe marginea patului înainte să te ridici[2].
  • Bea suficient de-a lungul zilei, mai mult pe căldură sau când ai febră, și limitează alcoolul[2].
  • Dacă simți că leșini, așază-te sau întinde-te imediat și ridică-ți picioarele[2].
  • Învață manevrele de contrapresiune: încrucișarea picioarelor cu încordarea coapselor sau strângerea pumnilor pot crește tensiunea pentru scurt timp[6].
  • Dacă amețești după masă, mănâncă porții mai mici, cu mai puțini carbohidrați rafinați, și odihnește-te după ce mănânci[9].
  • Evită statul nemișcat în picioare multă vreme la căldură, dacă asta îți declanșează simptomele[2].
  • Notează-ți valorile și simptomele, ca să le arăți medicului.

Întrebări de pus medicului

  1. Tensiunea mea mică este normală pentru mine sau o provoacă ceva?
  2. Poate unul dintre medicamentele mele să-mi scadă tensiunea?
  3. Ar trebui să-mi fie măsurată tensiunea culcat și în picioare?
  4. Arată analizele mele deshidratare, anemie sau o problemă hormonală?
  5. Pot să beau mai multe lichide și să adaug sare fără risc?

Întrebări frecvente

Tensiunea 9 cu 6 (90/60) este mică?

Este pragul obișnuit: sub 90/60 mm Hg tensiunea este considerată mică[1]. Exact 90/60 la o persoană care se simte bine nu este o problemă. Contează cum te simți și dacă valoarea este nouă pentru tine.

Este mai bine să ai tensiune mică decât tensiune mare?

Pe termen lung, o tensiune mică de la natură, fără simptome, nu face rău. O scădere bruscă sau o scădere de fiecare dată când te ridici este altceva: crește riscul de căderi și este legată de probleme ale inimii și ale creierului[5].

Tensiunea mică te face să fii obosit?

Da, oboseala și somnolența sunt simptome posibile[2]. Dar oboseala are multe alte cauze, cum ar fi anemia sau problemele de tiroidă, pe care o analiză de sânge le poate verifica.

Cafeaua crește tensiunea mică?

Cofeina poate crește tensiunea pentru scurt timp și este uneori sugerată pentru amețelile de după masă[9]. Nu tratează cauza, iar prea multă cafea poate tulbura somnul și ritmul inimii.

De ce îmi scade tensiunea când mă ridic?

Când te ridici, sângele se adună în picioare, iar corpul trebuie să strângă vasele și să accelereze inima în câteva secunde. Deshidratarea, medicamentele, vârsta și afectarea nervilor slăbesc acest răspuns[8].

Articole asemănătoare

  1. National Heart, Lung, and Blood Institute. Low blood pressure: what is low blood pressure? National Institutes of Health. nhlbi.nih.gov (consultat la 27 octombrie 2026)
  2. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Low blood pressure. Revizuit la 1 ianuarie 2025. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 27 octombrie 2026)
  3. Freeman R, Wieling W, Axelrod FB, et al. Consensus statement on the definition of orthostatic hypotension, neurally mediated syncope and the postural tachycardia syndrome. Clin Auton Res. 2011;21(2):69-72. doi:10.1007/s10286-011-0119-5 (consultat la 27 octombrie 2026)
  4. Saedon NI, Pin Tan M, Frith J. The prevalence of orthostatic hypotension: a systematic review and meta-analysis. J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2020;75(1):117-122. doi:10.1093/gerona/gly188 (consultat la 27 octombrie 2026)
  5. Ricci F, De Caterina R, Fedorowski A. Orthostatic hypotension: epidemiology, prognosis, and treatment. J Am Coll Cardiol. 2015;66(7):848-860. doi:10.1016/j.jacc.2015.06.1084 (consultat la 27 octombrie 2026)
  6. Brignole M, Moya A, de Lange FJ, et al. 2018 ESC Guidelines for the diagnosis and management of syncope. Eur Heart J. 2018;39(21):1883-1948. doi:10.1093/eurheartj/ehy037 (consultat la 27 octombrie 2026)
  7. Shibao C, Lipsitz LA, Biaggioni I. ASH position paper: evaluation and treatment of orthostatic hypotension. J Clin Hypertens. 2013;15(3):147-153. doi:10.1111/jch.12062 (consultat la 27 octombrie 2026)
  8. Wieling W, Kaufmann H, Claydon VE, et al. Diagnosis and treatment of orthostatic hypotension. Lancet Neurol. 2022;21(8):735-746. doi:10.1016/S1474-4422(22)00169-7 (consultat la 27 octombrie 2026)
  9. Jansen RW, Lipsitz LA. Postprandial hypotension: epidemiology, pathophysiology, and clinical management. Ann Intern Med. 1995;122(4):286-295. doi:10.7326/0003-4819-122-4-199502150-00009 (consultat la 27 octombrie 2026)
  10. Singer M, Deutschman CS, Seymour CW, et al. The Third International Consensus Definitions for Sepsis and Septic Shock (Sepsis-3). JAMA. 2016;315(8):801-810. doi:10.1001/jama.2016.0287 (consultat la 27 octombrie 2026)
  11. Regina Maria. Tensiune mică (hipotensiune): simptome, cauze, soluții. Dicționar de afecțiuni. Actualizat la 7 iulie 2026. reginamaria.ro (consultat la 27 octombrie 2026)
  12. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ghidul asiguratului, ediție actualizată (capitolul „Analize de laborator și investigații imagistice”). cnas.ro (consultat la 27 octombrie 2026)
  13. Synevo România. Cortizol seric. synevo.ro (consultat la 27 octombrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul medicului, care îți interpretează tensiunea și analizele împreună cu simptomele, medicamentele și examenul clinic.