Pe scurt

Cele mai multe boli cu transmitere sexuală (BTS sau ITS) nu dau simptome, așa că doar analizele îți spun dacă ai o infecție. Un control complet combină de obicei o probă de urină sau un tampon (secreție) pentru chlamydia, gonoree și trichomonas cu o analiză de sânge pentru HIV, sifilis și hepatitele B și C. Ce teste îți trebuie depinde de vârstă, de parteneri și de tipul de contact sexual, iar un test făcut prea devreme după expunere poate rata infecția.

Când sunt simptomele o urgență?

Când să mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 sau mergi la Primiri Urgențe pentru durere puternică în partea de jos a burții cu febră sau vărsături, durere bruscă și umflare a unui testicul ori durere cu sângerare în sarcină.
  • În cel mult 72 de ore după o posibilă expunere la HIV (prezervativ rupt, agresiune sexuală, partener cu HIV): mergi la o unitate de primiri urgențe sau la un spital de boli infecțioase și întreabă de tratamentul post-expunere (PEP), care funcționează cel mai bine dacă este început cât mai repede[3].
  • În câteva zile pentru secreții, usturime la urinare, o rană sau o ulcerație genitală, o erupție nouă pe palme sau tălpi ori dacă un partener îți spune că are o BTS.
  • La o consultație programată pentru un control de rutină, un partener nou sau înainte să renunțați la prezervativ.

De ce îți faci analize pentru bolile cu transmitere sexuală?

BTS sunt foarte frecvente: în lume apar în fiecare zi peste 1 milion de infecții curabile, cele mai multe fără simptome[1]. Organizația Mondială a Sănătății a estimat pentru 2020 un număr de 374 de milioane de cazuri noi de patru infecții curabile: chlamydia (129 de milioane), gonoree (82 de milioane), sifilis (7,1 milioane) și trichomoniază (156 de milioane)[1]. În România, în 2025 s-au făcut 379.731 de teste HIV, dintre care 1.695 au ieșit pozitive, iar aproximativ 60% dintre adulții nou diagnosticați au fost depistați târziu[7].

Simptomele genitale nu vin întotdeauna de la o BTS. Întâi cauzele frecvente, fără legătură cu sexul:

  • Frecvent Infecția vaginală cu ciuperci (candidoza) sau vaginoza bacteriană: mâncărime sau secreții, de obicei netransmise sexual.
  • Frecvent Infecția urinară: usturime și urinări dese; sumarul de urină ajută la deosebire.
  • Frecvent Chlamydia și gonoreea: secreții, usturime, durere în bazin sau niciun simptom.
  • Posibil Trichomoniaza și herpesul genital: secreții sau vezicule și răni dureroase.
  • Posibil Sifilisul: o rană nedureroasă, apoi uneori o erupție; poate rămâne tăcut ani de zile.
  • Rar, dar grav Infecția netratată care se extinde: boala inflamatorie pelvină, care poate afecta fertilitatea.

Ce analize BTS să faci?

Testele folosesc sânge, urină sau tampoane din vagin, gât ori rect[2]. Analizele obișnuite sunt[3]:

Analize BTS frecvente, proba folosită și cui i se recomandă (România și recomandări internaționale)
InfecțiaTestul și probaCui i se recomandă de obicei
Chlamydia, gonoreeTest de amplificare a acizilor nucleici (NAAT, de tip PCR) din urină sau dintr-un tampon; tampon din gât și rect după tipul de contactRomânia nu are un program național de depistare; recomandările americane: femei active sexual sub 25 de ani, femei mai în vârstă cu risc crescut, bărbați care fac sex cu bărbați cel puțin o dată pe an[4][5]
HIVAnaliză de sânge: test combinat de generația a 4-a (anticorpi HIV + antigen p24) sau test rapid din sânge ori salivăToate gravidele; persoane cu o altă ITS, cu parteneri multipli, contacți ai unei persoane cu HIV, victime ale unei agresiuni sexuale; oricine cere testul. Testarea universală este propusă între 13 și 64 de ani[7]
SifilisAnaliză de sânge: un test netreponemic, „VDRL sau RPR”, și un test treponemic (de exemplu TPHA)În pachetul de prevenție de la medicul de familie pentru adulții de 18-39 de ani și pentru adolescenții după începerea vieții sexuale; în fiecare sarcină[8]
Hepatita BAnaliză de sânge: antigen HBs, apoi anti-HBc și anti-HBs după cazTestare decontată de casa de asigurări (inclusiv pentru neasigurați) și în sarcină[8]; CDC o recomandă tuturor adulților cel puțin o dată[10]
Hepatita CAnaliză de sânge: anticorpi anti-HCV, apoi ARN-VHC dacă sunt pozitiviLa fel ca hepatita B[8]; CDC: toți adulții cel puțin o dată[9]
TrichomoniazăNAAT dintr-un tampon vaginal sau din urină; examen microscopic al secreției vaginaleFemei cu risc crescut sau cu HIV[4]; examenul secreției vaginale intră în prevenție la femeile active sexual[8]
HerpesTampon din leziune (PCR); analiza de sânge doar în cazuri aleseNu se recomandă ca test de rutină[4]

Nu există o analiză de sânge de rutină pentru HPV: la femei, se caută în screeningul pentru cancerul de col uterin[8].

Cum citești rezultatele analizelor BTS?

  • „Nedetectabil”, „negativ” sau „nereactiv”: nu s-a găsit infecția în acea probă, la acel moment. Nu acoperă o expunere prea recentă și nici un loc netestat (de exemplu gâtul).
  • „Detectabil” sau „pozitiv” la PCR pentru chlamydia, gonoree sau trichomonas: infecția este prezentă și se tratează. Partenerii se testează și se tratează, iar CDC recomandă repetarea testului la aproximativ 3 luni după tratament pentru chlamydia și gonoree[4].
  • HIV „reactiv”: un prim rezultat pozitiv este întotdeauna confirmat cu un alt test (în România, de obicei Immunoblot sau un test modern echivalent, într-un laborator acreditat) înainte de diagnostic[7].
  • Sifilis: cele două tipuri de teste se citesc împreună. Un test treponemic pozitiv poate rămâne pozitiv toată viața după o infecție tratată; titrul RPR (de exemplu 1:32) ajută la deosebirea unei infecții active de una veche și urmărește tratamentul[3].
  • Hepatitele B și C: combinația de markeri deosebește o infecție actuală, una trecută sau vaccinarea; vezi paginile despre fiecare boală.

Perioada fereastră. Un test HIV poate ieși negativ la scurt timp după expunere. HIV se detectează de obicei la 10-33 de zile după expunere cu un test NAT, la 18-45 de zile cu un test de laborator antigen/anticorpi, la 18-90 de zile cu un test rapid antigen/anticorpi din deget și la 23-90 de zile cu un test doar de anticorpi[6]. Algoritmul folosit în România cere repetarea testului la 6 săptămâni după un risc recent și la 3 luni dacă ai primit PEP[7].

Ai pe același buletin mai multe rezultate BTS, cu termeni ca „reactiv”, „titru” sau „anti-HBc”? BloodSense îți explică fiecare rând pe înțelesul tău, ca să ajungi la medic cu întrebări clare.

Vreau rezultatele explicate

Ce notezi înainte de consultație?

  • Data posibilei expuneri, pentru perioada fereastră
  • Simptomele și când au început
  • Tipul de contact sexual (vaginal, oral, anal), ca să se testeze locurile potrivite
  • Dacă ești sau ai putea fi însărcinată
  • Vaccinarea pentru hepatita B și HPV, o BTS avută în trecut și tratamentul ei
  • Pentru proba de urină: nu urina cu aproximativ o oră înainte, dacă laboratorul îți cere asta

Întrebări frecvente

Analizele de sânge obișnuite arată bolile cu transmitere sexuală?

Nu. Hemoleucograma și biochimia nu conțin teste BTS. HIV, sifilisul și hepatitele trebuie cerute separat, iar chlamydia și gonoreea au nevoie de urină sau de un tampon.

La cât timp după contactul sexual îmi fac analizele?

Depinde de infecție și de test. Pentru HIV, testul de laborator antigen/anticorpi detectează de obicei infecția la 18-45 de zile după expunere[6]. Dacă ai simptome, testează-te imediat și repetă mai târziu dacă îți spune medicul.

Sunt de încredere autotestele HIV din farmacie?

Un autotest negativ făcut prea devreme nu exclude infecția, iar un rezultat reactiv trebuie mereu confirmat în laborator înainte de diagnostic[7].

Trebuie să se testeze și partenerul meu?

Da, dacă ai un rezultat pozitiv pentru o BTS curabilă: partenerii au nevoie de test și tratament, ca infecția să nu ți se transmită din nou[4].

Articole înrudite

Surse

  1. World Health Organization. Sexually transmitted infections (STIs): fact sheet. 10 septembrie 2025. who.int (consultat la 27 octombrie 2026)
  2. Centers for Disease Control and Prevention. Getting tested for STIs. 17 martie 2026. cdc.gov (consultat la 27 octombrie 2026)
  3. Workowski KA, Bachmann LH, Chan PA, et al. Sexually transmitted infections treatment guidelines, 2021. MMWR Recomm Rep. 2021;70(4):1-187. doi:10.15585/mmwr.rr7004a1 (consultat la 27 octombrie 2026)
  4. Centers for Disease Control and Prevention. STI screening recommendations. Revizuit 22 martie 2024. cdc.gov (consultat la 27 octombrie 2026)
  5. US Preventive Services Task Force. Screening for chlamydia and gonorrhea: US Preventive Services Task Force recommendation statement. JAMA. 2021;326(10):949-956. doi:10.1001/jama.2021.14081 (consultat la 27 octombrie 2026)
  6. Centers for Disease Control and Prevention. Getting tested for HIV. 15 septembrie 2026. cdc.gov (consultat la 27 octombrie 2026)
  7. Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA în România, Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș. Cum și pe cine testăm HIV în România. 2026. cnlas.ro (consultat la 27 octombrie 2026)
  8. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ghidul asiguratului, ediția a 3-a (copie publicată de Institutul Regional de Oncologie Iași). iroiasi.ro (consultat la 27 octombrie 2026)
  9. Schillie S, Wester C, Osborne M, Wesolowski L, Ryerson AB. CDC recommendations for hepatitis C screening among adults: United States, 2020. MMWR Recomm Rep. 2020;69(2):1-17. doi:10.15585/mmwr.rr6902a1 (consultat la 27 octombrie 2026)
  10. Conners EE, Panagiotakopoulos L, Hofmeister MG, et al. Screening and testing for hepatitis B virus infection: CDC recommendations, United States, 2023. MMWR Recomm Rep. 2023;72(1):1-25. doi:10.15585/mmwr.rr7201a1 (consultat la 27 octombrie 2026)
  11. Asociația Română Anti-SIDA (ARAS). Helpline SIDA 0800 800 033. arasnet.ro (consultat la 27 octombrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește consultul medical: medicul îți interpretează rezultatele împreună cu istoricul și expunerile tale.