Pe scurt

Boala Addison este o afecțiune rară în care glandele suprarenale nu mai produc destui hormoni, în principal cortizol și aldosteron. Dă oboseală, scădere în greutate, tensiune mică și, uneori, piele mai închisă la culoare. Analizele pot arăta sodiu scăzut, potasiu crescut și cortizol scăzut, iar un test de stimulare confirmă diagnosticul. Tratamentul înlocuiește hormonii lipsă toată viața. O înrăutățire bruscă, numită criză addisoniană, este o urgență.

Ce este boala Addison, pe scurt?

  • Ce se întâmplă: stratul exterior al glandelor suprarenale este lezat, așa că organismul duce lipsă de glucocorticoizi, precum cortizolul, și de mineralocorticoizi, precum aldosteronul[2].
  • Cauza obișnuită: un atac autoimun asupra glandelor suprarenale[2][4].
  • Analize-cheie: sodiu, potasiu, cortizol și ACTH recoltate dimineața, apoi un test de stimulare cu cosintropină (ACTH sintetic)[1][2][4].
  • Căutarea cauzei: anticorpi împotriva 21-hidroxilazei, o enzimă a suprarenalei[1].
  • Tratament: înlocuire hormonală pe viață; cu ea, mulți oameni duc o viață aproape normală[2].

Care sunt simptomele bolii Addison?

Simptomele apar de obicei lent și pot veni și pleca. Se agravează de regulă în timpul unei infecții sau al altui stres[2][4].

  • Cele mai frecvente: oboseală extremă, slăbiciune, lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate și dureri abdominale[2][3][4].
  • Digestive: greață, vărsături și diaree cronică[2].
  • Tensiune și glicemie: tensiune arterială mică, amețeli la ridicarea în picioare și glicemie scăzută[2][4].
  • Piele și sare: închiderea la culoare a pielii și poftă de sare[2][4].

Pentru că semnele sunt vagi, diagnosticul întârzie adesea. Medicii sunt sfătuiți să caute insuficiența suprarenaliană la oricine are simptome sugestive, să fie atenți când pacientul e bolnav acut și să se gândească la ea la gravidele cu greață persistentă, oboseală și tensiune mică fără altă explicație[1].

Când trebuie să merg la medic?

Când să mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 pentru dureri abdominale puternice, vărsături, dificultăți de respirație, amețeală severă sau leșin, confuzie sau scăderea stării de alertă, mai ales dacă ai boala Addison sau iei corticosteroizi. Sunt semne de criză addisoniană, care cere imediat o injecție cu hidrocortizon[2][4].
  • În 24-48 de ore pentru vărsături sau diaree repetate, febră sau o infecție dacă ai deja boala Addison (dozele pot trebui crescute), ori pentru amețeli noi la ridicarea în picioare, cu slăbiciune[2].
  • La următoarea vizită pentru săptămâni de oboseală fără explicație, scădere în greutate, lipsa poftei de mâncare, piele mai închisă la culoare sau poftă de sare[2][3].

Ce cauzează boala Addison?

Lezarea corticosuprarenalei poate avea mai multe cauze[2].

  • Frecvent Un atac autoimun asupra suprarenalelor. Se asociază cu alte boli autoimune, precum diabetul de tip 1, boala Graves și vitiligo[2][4].
  • Posibil Infecții precum tuberculoza, HIV sau infecțiile fungice[2][4].
  • Posibil Sângerări în glande sau tumori[2].
  • Rar Defecte genetice moștenite[2].

O problemă înrudită, insuficiența suprarenaliană, poate urma și opririi bruște a unor medicamente cu corticosteroizi luate pentru alte boli[3]. Nu opri niciodată singur un corticosteroid.

Ce analize de sânge diagnostichează boala Addison?

Analizele uzuale pot da primul indiciu. Potasiul poate fi crescut, sodiul și cortizolul scăzute, DHEA scăzut, iar eozinofilele pot fi crescute[2]. Iată un buletin fictiv.

Exemplu fictiv de rând dintr-un buletin de analize (format din România)
AnalizăRezultatInterval de referințăSemn
Sodiu seric129 mmol/L135-145 mmol/LL
Potasiu seric5,7 mmol/L3,5-5,1 mmol/LH
Glicemie (à jeun)62 mg/dL70-99 mg/dLL
Cortizol, ora 82,4 µg/dL4,8-19,5 µg/dLL
ACTH, ora 8180 pg/mL7-63 pg/mLH
  1. Sodiu și potasiu: sodiul scăzut și potasiul crescut sunt tipice pentru lipsa de aldosteron[2][4].
  2. Glicemie: glicemia scăzută este un simptom cunoscut al bolii[2][4].
  3. Cortizol și ACTH: ghidul recomandă măsurarea ACTH și a cortizolului de dimineață când testul de stimulare nu se poate face primul[1]. Un cortizol scăzut cu ACTH crescut arată spre glandele suprarenale înseși. Intervalele sunt exemple tipice (cortizolul de dimineață, după un laborator românesc[5]): contează intervalul de pe buletinul tău.

Ai rezultate de sodiu, potasiu sau cortizol pe care nu le înțelegi? BloodSense îți explică fiecare rând din buletinul complet și te ajută să-ți pregătești întrebările pentru endocrinolog.

Vreau rezultatele hormonale explicate

Cum confirmă medicii diagnosticul?

Ghidul Endocrine Society numește testul scurt cu corticotropină (cosintropină) standardul de aur pentru stabilirea diagnosticului[1]. Cortizolul din sânge se măsoară înainte și după injectarea unui ACTH sintetic, ca să se vadă dacă suprarenalele răspund[1][2]. În sursa românească consultată, cortizolul se recoltează înainte de injecție, apoi la 30 și la 60 de minute[4]. Pentru a găsi cauza se recomandă un test validat pentru anticorpii anti-21-hidroxilază; dacă sunt negativi, se caută alte cauze[1]. Imagistica suprarenalelor prin CT sau RMN poate ajuta[2][3][4]. Vezi și ghidurile despre analiza de cortizol, ACTH și aldosteron.

Cum se tratează boala Addison?

Tratamentul înlocuiește hormonii lipsă pe viață: un glucocorticoid (precum hidrocortizonul) și, la majoritatea oamenilor, un mineralocorticoid[1][2]. Aici nu dăm doze: le stabilește medicul tău.

  • Doze de stres: dozele se cresc temporar în caz de infecție, accidentare sau operație[2][3][4].
  • Nu sări nicio doză: pot apărea reacții care pun viața în pericol[2][4].
  • Trusa de siguranță: pacienții trebuie să învețe cum se cresc dozele, să poarte un card pentru steroizi și să aibă un preparat de hidrocortizon pentru injecție de urgență[1][2][4].
  • Alimentație: unii oameni au nevoie de o dietă bogată în sodiu, iar cei care iau cortizol de substituție au nevoie de suficient calciu și vitamina D[3].

Cum este urmărită boala Addison în timp?

Urmărirea verifică dacă doza e potrivită și caută bolile autoimune asociate, în special boala autoimună a tiroidei[1]. Sursa românească consultată recomandă control endocrinologic o dată sau de două ori pe an[4]. Medicul poate repeta analize precum sodiul și potasiul și îți poate verifica tiroida. Cu tratament, mulți oameni duc o viață aproape normală[2].

Poate fi prevenită boala Addison și cum trăiesc cu ea?

Atacul autoimun asupra suprarenalelor nu poate fi prevenit. Poți însă evita criza[1][2].

  • Ia zilnic tratamentul de substituție și nu sări nicio doză[2][4].
  • Învață cum îți crești dozele când ești bolnav, accidentat sau ai o operație și cere medicului un plan scris[1][3].
  • Poartă un card pentru steroizi sau o brățară medicală și ține la tine injecția de hidrocortizon, dacă ți-a prescris-o medicul[1][2][4].
  • Spune oricărui medic, stomatolog sau echipaj de urgență că ai insuficiență suprarenaliană înainte de orice procedură.
  • Nu opri corticosteroizii luați pentru alte boli fără sfatul medicului[3].
  • Ține-ți controalele, inclusiv verificarea tiroidei[1].

Întrebări de pus medicului

  1. Ce analize îmi trebuie ca să confirm insuficiența suprarenaliană și de ce tocmai acestea?
  2. Am anticorpi anti-21-hidroxilază și ce înseamnă asta pentru alte boli autoimune?
  3. Cum îmi schimb dozele când sunt bolnav sau accidentat?
  4. Am nevoie de un card pentru steroizi și de o trusă cu injecție de urgență, și cine mi-o poate face?
  5. Cât de des trebuie să-mi verific analizele și tiroida?

Întrebări frecvente

Boala Addison este același lucru cu insuficiența suprarenaliană?

Boala Addison este insuficiența suprarenaliană primară, cauzată de lezarea glandelor suprarenale înseși[1][2][4].

O analiză de sânge normală exclude boala Addison?

Nu. Analizele uzuale pot fi normale, iar testul de stimulare este standardul de aur când boala e suspectată[1].

De ce se închide pielea la culoare în boala Addison?

Închiderea pielii la culoare este unul dintre simptomele recunoscute ale bolii[2][4].

Se vindecă boala Addison?

Nu, dar tratamentul de substituție le permite multor oameni să ducă o viață aproape normală[2].

Ce este criza addisoniană?

Este forma extremă a insuficienței suprarenaliene, cu dureri abdominale, dificultăți de respirație, amețeli, tensiune mică și scăderea stării de conștiență. Cere imediat o injecție cu hidrocortizon[2][4].

Articole asemănătoare

  1. Bornstein SR, Allolio B, Arlt W, et al. Diagnosis and treatment of primary adrenal insufficiency: an Endocrine Society clinical practice guideline. J Clin Endocrinol Metab. 2016;101(2):364-389. doi:10.1210/jc.2015-1710 (consultat la 24 octombrie 2026)
  2. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Addison disease. Revizuit la 24 aprilie 2025. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 24 octombrie 2026)
  3. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. Adrenal insufficiency and Addison's disease. Ultima revizuire: septembrie 2018. National Institutes of Health. niddk.nih.gov (consultat la 24 octombrie 2026)
  4. Regina Maria. Boala Addison: simptome, cauze, diagnostic, tratament. Dicționar de afecțiuni. reginamaria.ro (consultat la 24 octombrie 2026)
  5. Regina Maria. Cortizol (cortizol seric). Dicționar de analize. reginamaria.ro (consultat la 24 octombrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul medicului, care îți interpretează rezultatele împreună cu simptomele, istoricul și examenul clinic.