Pe scurt

Sindromul Sjögren (numit tot mai des „boala Sjögren”) este o boală autoimună în care sunt atacate glandele care produc lacrimile și saliva, ceea ce dă ochi uscați și gură uscată. Poate da și oboseală, dureri articulare și, mai rar, probleme la plămâni, rinichi sau nervi. Nu există o singură analiză care să pună diagnosticul: medicul combină simptomele, testele pentru ochi și gură și analizele de sânge, cum sunt ANA și anticorpii anti-SSA/Ro. Boala nu se vindecă, dar simptomele se pot ține sub control, iar controalele regulate contează.

Ce este sindromul Sjögren, pe scurt?

  • Ce se întâmplă: celulele imunitare atacă glandele care produc lacrimile și saliva[1][2].
  • Pe cine afectează: femeile au de aproximativ nouă ori mai multe șanse decât bărbații; în Statele Unite sunt afectate 1–4 milioane de persoane[2].
  • Forme: primară (fără altă boală autoimună) sau secundară (alături de alta, de exemplu poliartrita reumatoidă sau lupusul)[1].
  • Analizele de sânge cheie: ANA, anticorpii anti-SSA/Ro și anti-SSB/La, factorul reumatoid[1][3].
  • Evoluția: de obicei nu pune viața în pericol; tratamentul ameliorează simptomele[1][2].

Care sunt simptomele sindromului Sjögren?

Ochii uscați și gura uscată sunt cele mai frecvente simptome[1][2].

  • Ochii: mâncărime, usturime, senzație de nisip sau de corp străin în ochi, vedere încețoșată ori sensibilitate la lumina puternică[1][2].
  • Gura și gâtul: limbă și gât uscate, greutate la mestecat, la înghițit sau la vorbit, salivă groasă, răni în gură, carii și gingii inflamate[1][2].
  • Tot corpul: oboseală, dureri de articulații și de mușchi, piele uscată, erupție pe mâini sau pe picioare, amorțeli sau furnicături, tuse seacă ce nu trece și uscăciune vaginală[1][2]. Pot apărea și degete care își schimbă culoarea la frig (fenomen Raynaud) și glande umflate[1].

Unii oameni au doar o uscăciune ușoară; alții trec prin perioade cu simptome mai ușoare și mai grele[2].

Când trebuie să merg la medic?

Când să mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 pentru pierderea bruscă a vederii, un ochi roșu și foarte dureros, lipsă de aer severă sau slăbiciune ori amorțeală bruscă pe o parte a corpului.
  • În câteva zile pentru glande umflate nou apărute la gât sau sub maxilar, tuse seacă persistentă cu lipsă de aer, o erupție nouă sau amorțeli ori furnicături care se extind[1].
  • La următoarea programare pentru ochi și gură uscate care durează de săptămâni, carii sau infecții repetate în gură, ori oboseală și dureri articulare care nu trec[1][2].

Ce cauzează sindromul Sjögren?

Cauza nu se cunoaște. Este o boală autoimună, în care corpul atacă din greșeală țesuturi sănătoase[1]. Cercetătorii cred că e vorba de o combinație de factori genetici și de mediu, iar o infecție virală sau bacteriană din trecut poate juca un rol[2].

  • Frecvent Să fii femeie, cel mai des la vârsta mijlocie[1][2].
  • Frecvent O altă boală autoimună: poliartrita reumatoidă, lupusul, sclerodermia sau polimiozita[1].
  • Posibil Hepatita C și boala asociată IgG4 pot afecta glandele salivare și pot semăna cu sindromul Sjögren[1].
  • Rar Boala este rară la copii[1].

Multe alte lucruri dau gură și ochi uscați, de exemplu antihistaminicele, decongestionantele și alcoolul, așa că uscăciunea singură nu înseamnă că ai sindrom Sjögren[1].

Ce analize de sânge se fac pentru sindromul Sjögren?

Pentru sindromul Sjögren se fac de obicei ANA, anticorpii anti-SSA/Ro și anti-SSB/La, factorul reumatoid și analize generale, iar medicul le citește împreună cu istoricul și examinarea[2]. Analizele obișnuite includ hemoleucograma completă, enzimele ficatului (TGO, TGP), ANA, anticorpii anti-Ro/SSA și anti-La/SSB, factorul reumatoid, anticorpii anti-CCP, crioglobulinele, complementul, electroforeza proteinelor și analizele tiroidiene, plus testele pentru hepatita C și HIV dacă ai risc[1]. Laboratorul Bioclinica arată că anticorpii anti-SSA și anti-SSB sunt pozitivi la 40–95% dintre pacienți, ANA la aproximativ 70% și factorul reumatoid la circa 60%[7]. Iată un buletin fictiv.

Exemplu fictiv de buletin de analize (unități folosite de laboratoarele din România)
AnalizăRezultatInterval de referințăMarcaj
ANA (anticorpi antinucleari)Pozitiv, 1:320, aspect pătat (speckled)NegativPOZ
Anticorpi anti-SSA/RoPozitivNegativPOZ
Anticorpi anti-SSB/LaNegativNegativ-
Factor reumatoid48 UI/mL< 14 UI/mLH
Complement C422 mg/dL10–40 mg/dL-
  1. ANA: un test de depistare, frecvent pozitiv în multe boli autoimune, care singur nu pune niciun diagnostic. Titrul (1:320) și aspectul (pătat) se citesc împreună cu restul.
  2. Anti-SSA/Ro: anticorpul cel mai specific pentru sindromul Sjögren. Un rezultat pozitiv aduce 3 puncte în criteriile ACR/EULAR din 2016[4].
  3. Factorul reumatoid: face adesea parte din bilanț; la Synevo valoarea de referință este sub 14 UI/mL[8], dar contează intervalul laboratorului tău. Complementul C4 (10–40 mg/dL la Synevo[9]) se verifică pentru că un complement scăzut merge cu o evoluție cu risc mai mare[1].

Ai rezultate la ANA, anti-SSA sau factor reumatoid? BloodSense îți explică fiecare rând al buletinului și te ajută să-ți pregătești întrebările pentru reumatolog.

Explică-mi analizele de anticorpi

Cum confirmă medicii diagnosticul?

Analizele de sânge sunt doar o parte; în România, reumatologul este cel care coordonează diagnosticul[6]. Alte teste sunt testul Schirmer, care măsoară cantitatea de lacrimi, examenul ochilor la oftalmolog (de exemplu testul cu roz Bengal), imagistica glandelor salivare prin ecografie sau RMN, măsurarea debitului salivar și uneori o biopsie de glandă salivară[1][6]. Criteriile de clasificare ACR/EULAR din 2016 adună puncte pentru anticorpii anti-SSA/Ro, biopsia de glandă salivară din buză, testele de uscăciune a ochilor și debitul salivar; un total de cel puțin 4 la o persoană cu ochi uscați sau gură uscată susține diagnosticul[4].

Cum se tratează și cum se urmărește sindromul Sjögren?

Boala nu se vindecă; tratamentul ameliorează simptomele și depinde de părțile corpului afectate[2]. Aici nu dăm doze.

  • Ochii uscați: lacrimi artificiale și unguente; dopuri mici puse în canalele lacrimale pot ajuta[1][2].
  • Gura uscată: înghițituri de apă de-a lungul zilei, gumă de mestecat fără zahăr, substituenți de salivă și medicamente care cresc saliva când măsurile locale nu ajung[1][2].
  • Îngrijirea dinților: periaj și ață dentară des, controale regulate la dentist și ape de gură care remineralizează, ca să previi cariile[1].
  • Durerile articulare: antiinflamatoarele pot ajuta; în formele severe se pot prescrie corticoizi sau medicamente imunosupresoare[2].
  • Medicamentele care usucă gura, cum sunt antihistaminicele și decongestionantele, se evită dacă se poate[1].

Boala de cele mai multe ori nu pune viața în pericol, dar complicațiile pot include afectarea ochilor, carii, boli de plămân, neuropatie și, rar, probleme de rinichi sau vasculită[1]. Există un risc mai mare de limfom când boala a fost foarte activă mult timp și la persoanele cu vasculită, complement scăzut și crioglobuline[1][3]. De aceea medicul îți urmărește în timp analizele și simptomele.

Întrebări pentru medicul tău

  1. Se potrivesc anticorpii mei cu sindromul Sjögren? Am nevoie de o biopsie sau de un test la ochi?
  2. Ar putea o altă boală sau unul dintre medicamentele mele să explice uscăciunea?
  3. La ce complicații trebuie să fiu atent și cât de des se repetă analizele?
  4. Ce îngrijire pentru ochi și dinți îmi recomanzi?
  5. Ar trebui să merg la reumatolog?

Întrebări frecvente despre sindromul Sjögren

Sindromul Sjögren și boala Sjögren sunt același lucru?

Da. Boala se numea înainte sindromul Sjögren, iar acum este numită adesea boala Sjögren[2].

Se poate pune diagnosticul doar cu o analiză de sânge?

Nu. Analize precum anti-SSA/Ro susțin diagnosticul, dar medicii folosesc și simptomele, testele pentru ochi și gură și uneori o biopsie[1][4].

Este sindromul Sjögren grav?

De cele mai multe ori nu pune viața în pericol, dar poate afecta alte organe și crește riscul de limfom la unele persoane, așa că urmărirea contează[1].

Poți avea ANA pozitiv fără sindrom Sjögren?

Da. Un ANA pozitiv este frecvent și singur nu pune niciun diagnostic; vezi ghidul nostru despre ANA.

Poate sindromul Sjögren să dea sensibilitate la lumină?

Da. Ochii uscați te pot face sensibil la lumina puternică și pot încețoșa vederea[2].

Există un tratament care vindecă boala?

Nu, dar tratamentul poate ameliora simptomele[2].

Articole înrudite

  1. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Sjögren syndrome. Revizuit în aprilie 2025. US National Library of Medicine (în limba engleză). medlineplus.gov (accesat pe 23 octombrie 2026)
  2. National Institute of Dental and Craniofacial Research. Sjögren's Disease. National Institutes of Health (în limba engleză). nidcr.nih.gov (accesat pe 23 octombrie 2026)
  3. Brito-Zerón P, Baldini C, Bootsma H, et al. Sjögren syndrome. Nat Rev Dis Primers. 2016;2:16047 (în limba engleză). doi:10.1038/nrdp.2016.47 (accesat pe 23 octombrie 2026)
  4. Shiboski CH, Shiboski SC, Seror R, et al. 2016 American College of Rheumatology/European League Against Rheumatism classification criteria for primary Sjögren's syndrome. Arthritis Rheumatol. 2017;69(1):35-45 (în limba engleză). doi:10.1002/art.39859 (accesat pe 23 octombrie 2026)
  5. MedlinePlus. Sjögren's Syndrome (health topic). US National Library of Medicine (în limba engleză). medlineplus.gov (accesat pe 23 octombrie 2026)
  6. Sjogren.ro, site dedicat informării pacienților. Diagnostic sindromul Sjögren. sjogren.ro (accesat pe 23 octombrie 2026)
  7. Bioclinica. Sindromul Sjögren: ce trebuie să știi despre această boală autoimună. bioclinica.ro (accesat pe 23 octombrie 2026)
  8. Synevo România. Factor reumatoid. synevo.ro (accesat pe 23 octombrie 2026)
  9. Synevo România. Complement C4. synevo.ro (accesat pe 23 octombrie 2026)
  10. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ghidul asiguratului, ediția a 3-a (copie publicată de Institutul Regional de Oncologie Iași). iroiasi.ro (accesat pe 23 octombrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul unui medic, care îți interpretează rezultatele împreună cu simptomele, istoricul și examinarea.