Pe scurt

MRSA este o bacterie de tip stafilococ (Staphylococcus aureus) care rezistă la antibioticele folosite de obicei împotriva stafilococului. De regulă trăiește nevătămător pe piele și face probleme doar când pătrunde în organism, cel mai des ca o infecție a pielii, roșie, umflată și dureroasă, asemănătoare unui furuncul. Numai o analiză de laborator pe o probă (tampon din rană, puroi, sânge sau urină) arată dacă este MRSA și la ce antibiotice răspunde. Nu strivi și nu deschide singur leziunea. Confuzia, dificultățile de respirație sau o erupție care nu dispare la apăsare sunt urgențe.

Ce este infecția cu MRSA, pe scurt?

  • Ce este: Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (stafilococ auriu rezistent), un stafilococ care rezistă la antibioticele folosite de obicei în infecțiile cu stafilococ[1][3].
  • Purtători: cam unul din trei oameni poartă stafilococ pe piele sau în nas fără nicio problemă[3]. Majoritatea purtătorilor de MRSA nu au simptome[2].
  • Transmitere: mai ales prin contact piele pe piele și prin obiecte contaminate[1][3].
  • Diagnostic: o analiză de laborator pe o probă, cu testarea antibioticelor care funcționează (antibiograma)[1][3].
  • Tratament: antibiotice alese după rezultatele din laborator și, uneori, drenarea unui abces[1][3].

Care sunt simptomele infecției cu MRSA?

  • Pe piele: o zonă roșie (mai greu de văzut pe pielea brună sau neagră), umflată, caldă și dureroasă, care poate elimina puroi, adesea ca un furuncul[1][2]. Poate fi luată drept mușcătură de păianjen[3].
  • Răspândire în organism: febră sau frisoane, lipsă de aer, amețeli sau confuzie[2]. Infecțiile grave pot ajunge în sânge, inimă, plămâni, urină, oase, articulații sau în zona unei operații, cu dureri în piept, tuse, oboseală, dureri de cap, erupții sau răni care nu se vindecă[1].

„Nu poți spune doar uitându-te la piele dacă este o infecție cu MRSA”[3]. De aceea este nevoie de o probă.

Când trebuie să merg la medic?

Când să mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 pentru confuzie sau vorbire neclară, dificultăți de respirație, piele, buze sau limbă albăstrui, cenușii sau palide, ori o erupție care nu dispare când o apeși cu un pahar[2]. Nu conduce singur.
  • În 24-48 de ore pentru o rană sau o tăietură dureroasă, umflată, caldă și roșie, care elimină puroi, pentru un furuncul care crește sau pentru o infecție a pielii cu febră ori fără ameliorare în 48 de ore[2][3].
  • La următoarea vizită pentru furunculi sau infecții ale pielii repetate, o rană care se vindecă greu sau, dacă ai mai avut MRSA, înainte de o operație[1].

Ce cauzează MRSA și cine este în risc?

  • Frecvent Contactul piele pe piele cu o persoană sau cu o rană infectată, prosoapele, aparatele de ras sau echipamentele folosite în comun, tăieturile și pielea lezată[1][3].
  • Frecvent Mediul medical: internări lungi, operații, dializă, perfuzii și dispozitive implantate, tratamentul cancerului sau medicamente care slăbesc imunitatea[1][2][3].
  • Posibil Sportivii, copiii de la creșă, militarii din cazărmi, persoanele care își injectează droguri, tatuajele recente și o gripă sau o infecție pulmonară recentă[1][3].
  • Rar Complicațiile unei infecții netratate: pneumonie, infecție în sânge, infecție a plăgii operatorii, sepsis sau deces[3].

Ce analize diagnostichează MRSA?

Singura cale sigură este testarea[1]. Medicul trimite o probă la laborator[3]: un tampon dintr-o leziune a pielii, puroi dintr-un abces, sânge, urină sau spută[1]. Laboratorul identifică bacteria și testează ce antibiotice o opresc[1]. În România, identificarea MRSA se face pe baza zonei de inhibiție în jurul discului de cefoxitină și a unui al doilea criteriu confirmativ[6]. Raportul de cultură și antibiogramă se citește la fel ca o urocultură sau o coprocultură. Iată un buletin fictiv.

Exemplu fictiv de rând dintr-un buletin de analize (format din România)
AnalizăRezultatInterval de referințăSemn
Cultură secreție de plagăStaphylococcus aureus, rezistent la meticilină (MRSA)Fără germeni patogeniPOZ
CefoxitinRezistentSensibilR
VancomicinăSensibilSensibilS
DoxiciclinăSensibilSensibilS
Trimetoprim-sulfametoxazolSensibilSensibilS
  1. Rezistent la meticilină (MRSA): stafilococul a fost găsit și rezistă la antibioticele obișnuite împotriva stafilococului[1]. Cefoxitinul (sau oxacilina) este folosit în laborator tocmai pentru a depista această rezistență[6].
  2. Sensibilitate (S, I, R): S înseamnă că antibioticul ar trebui să funcționeze, R că nu. Unele buletine mai au și I (intermediar). Medicul alege dintre rândurile cu „S”, ținând cont de istoricul tău medical[1].
  3. Tampoane de screening: înainte de o operație se pot recolta tampoane din nas, gură, axile, zona inghinală și din orice rană[2]. Cine poartă MRSA fără infecție activă are rareori nevoie de tratament[1].

Ai un buletin cu cultură și antibiogramă pe care nu-l înțelegi? BloodSense îți explică fiecare rând din buletinul complet și te ajută să-ți pregătești întrebările pentru medic.

Vreau buletinul de cultură explicat

Ce înseamnă un tampon de screening MRSA pozitiv?

Spitalele pot recolta tampoane din nas, gură, axile, zona inghinală și din orice rană sau piele lezată înainte de o operație[2]. Un rezultat pozitiv arată că porți MRSA pe piele sau în nas. Nu înseamnă că ești bolnav: cine poartă germenul fără infecție activă are rareori nevoie de tratament[1]. Protocolul românesc face aceeași diferență: portajul nu are manifestări clinice sau biologice, infecția are[6]. Testarea nu se recomandă tuturor, ci doar unor categorii restrânse de pacienți, iar recoltarea se face din două regiuni, nazal și una dintre cele faringiană, inghinală sau axilară[6]. La Synevo, rezultatul screeningului este calitativ, pozitiv sau negativ, iar la un rezultat pozitiv nu se face antibiogramă; dacă a fost un tratament cu antibiotice, rezultatul poate ieși fals negativ[7]. Dacă ești pozitiv, echipa medicală îți poate propune o cremă sau un spray nazal și un gel de duș timp de aproximativ 5-10 zile[2]. Spune medicilor dacă ai avut MRSA[1].

Este MRSA doar o problemă de spital?

Infecțiile grave sunt mai frecvente la persoanele cu boli de lungă durată, internări sau șederi lungi în centre de îngrijire, dializă, tratament pentru cancer sau medicamente care slăbesc imunitatea[1]. Dar și oamenii sănătoși pot face infecții ale pielii, mai ales sportivii care folosesc în comun prosoape sau aparate de ras, copiii de la creșă și cei cu tatuaje recente[1][3].

Ce analize de sânge pot însoți o infecție cu MRSA?

Când o infecție se extinde, medicii pot adăuga o hemoleucogramă, proteina C reactivă sau procalcitonina și hemoculturi, ca să vadă cât de mare e inflamația și dacă sunt bacterii în sânge. Aceste analize nu identifică singure MRSA: doar o cultură o face[1][4].

Cum se tratează infecția cu MRSA?

Medicul alege medicamentele și dozele.

  • Infecția pielii: uneori este suficientă drenarea ei de către un medic. Nu o drena singur[1][3]. Drenarea focarelor ameliorează prognosticul și scurtează tratamentul cu antibiotice[6].
  • Antibiotice: alegerea depinde de rezultatele din laborator, de ghiduri și de istoricul tău medical. Infecțiile ușoare pot fi tratate cu tablete, cele grave pot cere antibiotice în perfuzie, în spital[1][2].
  • Infecțiile grave ale plămânilor sau ale sângelui sunt mai greu de tratat, iar antibioticele pot continua și după externare[1]. Ghidurile tratează separat infecțiile pielii și țesuturilor moi, ale sângelui și valvelor inimii, ale plămânilor, oaselor și articulațiilor, precum și ale sistemului nervos[5].
  • Purtători: decontaminarea este indicată doar în situații bine stabilite[6], de exemplu cu o cremă nazală și un gel de duș timp de 5-10 zile[2].

Cum pot preveni infecția cu MRSA?

  • Spală-te pe mâini cu apă și săpun sau folosește un dezinfectant pe bază de alcool, inclusiv după ce ieși dintr-o unitate medicală[1].
  • Ține rănile acoperite cu pansamente curate și uscate și nu scobi și nu strivi niciodată o umflătură[1][3].
  • Nu folosi în comun prosoape, haine, aparate de ras sau cosmetice[1].
  • Sportivi: acoperă rănile, fă duș după efort și curăță echipamentul comun[1].
  • Spune medicului înainte de o operație dacă ai avut infecții dese sau MRSA[1].

Întrebări de pus medicului

  1. Proba mea a fost testată pentru MRSA și la ce antibiotice spune buletinul că răspunde?
  2. Infecția mea trebuie drenată și de către cine?
  3. Cum îi pot proteja pe cei din casă să nu se îmbolnăvească?
  4. Am nevoie de un tampon de screening sau de un tratament de decontaminare?
  5. Ce semne ar trebui să mă facă să merg la urgențe?

Întrebări frecvente

MRSA este același lucru cu stafilococul auriu?

MRSA este un tip de infecție cu stafilococ, produsă de un stafilococ rezistent la mai multe antibiotice. Cele mai multe infecții cu stafilococ sunt cauzate de Staphylococcus aureus[3][4].

Pot purta MRSA fără să fiu bolnav?

Da. Mulți purtători nu au simptome și rareori au nevoie de tratament[1][2].

Se poate trata MRSA?

Da. Există antibiotice pentru infecțiile cu MRSA, iar unele infecții cer drenaj[3].

Este MRSA contagios?

Da, mai ales prin contact cu pielea și prin obiecte contaminate[1][3]. Igiena mâinilor scade riscul.

Se vede MRSA într-o analiză de sânge?

Doar hemocultura poate arăta bacterii în sânge. Analizele de sânge uzuale arată inflamația, nu germenul[1].

Articole asemănătoare

  1. MedlinePlus Medical Encyclopedia. MRSA. Revizuit la 29 august 2024. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 24 octombrie 2026)
  2. National Health Service. MRSA. Revizuit la 9 octombrie 2026. nhs.uk (consultat la 24 octombrie 2026)
  3. Centers for Disease Control and Prevention. About MRSA. Revizuit la 26 iunie 2025. cdc.gov (consultat la 24 octombrie 2026)
  4. MedlinePlus. Staphylococcal infections (health topic). Actualizat la 8 noiembrie 2023. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 24 octombrie 2026)
  5. Liu C, Bayer A, Cosgrove SE, et al. Clinical practice guidelines by the Infectious Diseases Society of America for the treatment of methicillin-resistant Staphylococcus aureus infections in adults and children. Clin Infect Dis. 2011;52(3):e18-e55. doi:10.1093/cid/ciq146 (consultat la 24 octombrie 2026)
  6. Popescu GA, Szekely E, Codiță I, Tălăpan D, Șerban R, Ruja G. Diagnosticul, profilaxia și tratamentul infecțiilor determinate de Staphylococcus aureus meticilinorezistent (MRSA). Protocol al Subcomisiei de Control al Rezistenței Microbiene, București, 2016. srm.ro (consultat la 24 octombrie 2026)
  7. Synevo. Screening Staphylococcus aureus meticilino-rezistent (MRSA), tegumente și mucoase. Catalogul de analize. synevo.ro (consultat la 24 octombrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul medicului, care îți interpretează rezultatele împreună cu simptomele, istoricul și examenul clinic.