Simptomele bolii Alzheimer încep de obicei în liniște: o întrebare repetată, niște chei puse în locuri ciudate, o rețetă cunoscută care dintr-odată pare încâlcită. Pentru că aceste schimbări se suprapun cu îmbătrânirea obișnuită, cu somnul prost, depresia, problemele de tiroidă și lipsurile de vitamine, primul rol al evaluării medicale nu este să confirme boala Alzheimer, ci să verifice cu atenție tot ce altceva ar putea explica simptomele. Evaluarea s-a schimbat, pentru că există acum analize de sânge capabile să detecteze modificările de proteine legate de Alzheimer, iar în Statele Unite primul astfel de test a primit avizul Food and Drug Administration. În acest articol afli cum evoluează simptomele, ce le produce, ce analize de rutină exclud cauzele reversibile, ce pot și ce nu pot spune noii biomarkeri din sânge și cât de bine funcționează tratamentele de astăzi.

Ce este boala Alzheimer și prin ce se deosebește de demență?

Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență, adică de declin al memoriei și al gândirii suficient de mare încât să afecteze viața de zi cu zi. Demența este un termen-umbrelă. Descrie un declin al memoriei, limbajului, raționamentului sau judecății destul de serios încât să interfereze cu viața zilnică. Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză a acestui declin, responsabilă de aproximativ șase până la opt cazuri din zece, potrivit Centrelor americane pentru controlul bolilor (CDC). Alte cauze sunt demența vasculară, demența cu corpi Lewy și demența frontotemporală, iar mulți vârstnici au mai multe procese în același timp.

Ce se schimbă în creier

Două modificări ale unor proteine definesc boala Alzheimer la microscop. Fragmente ale unei proteine numite beta-amiloid se adună în afara celulelor nervoase în depozite numite plăci. O a doua proteină, tau, se modifică anormal și se răsucește în ghemuri în interiorul celulelor. Legăturile dintre neuroni slăbesc, țesutul creierului se micșorează în zonele care stochează amintirile noi, iar simptomele apar treptat. Aceste schimbări încep cu ani, uneori cu peste un deceniu, înainte ca cineva să observe o problemă, motiv pentru care momentul testării contează atât de mult.

Care sunt stadiile bolii Alzheimer și simptomele din fiecare?

Boala Alzheimer se descrie de obicei în trei stadii, ușor, moderat și sever, dar ritmul diferă enorm de la un om la altul, iar unii rămân independenți ani de zile după diagnostic. Stadiile sunt un instrument de comunicare pentru familii și medici, nu o numărătoare inversă, iar diferența față de îmbătrânirea obișnuită ține de tipar și de evoluție, nu de un singur incident.

Stadiul timpuriu: primele semne ale bolii Alzheimer

Memoria de scurtă durată este afectată prima. Oamenii repetă întrebările, pierd firul conversațiilor recente, pun obiectele în locuri neobișnuite și se descurcă greu cu planificarea, bugetul sau sarcinile cu mai mulți pași. Apar pauze în căutarea cuvintelor. Mulți observă singuri aceste schimbări și le compensează discret, unul dintre motivele pentru care diagnosticul întârzie.

Stadiul moderat

Golurile de memorie se lărgesc și cuprind propria istorie, confuzia legată de timp și loc crește, iar rătăcirea într-un cartier cunoscut devine posibilă. Ritmul somnului se inversează, agitația poate apărea spre seară, iar omul are nevoie de ajutor la îmbrăcat, la gătit și la medicamente.

Stadiul avansat (faza terminală)

Comunicarea devine limitată, recunoașterea familiei apropiate poate dispărea, iar capacitățile fizice, cum sunt mersul și înghițitul, scad. Nevoia de îngrijire este continuă. Demnitatea, confortul, rutinele familiare și controlul durerii devin scopurile centrale ale îngrijirii.

Frecvent în îmbătrânirea obișnuită	Merită o consultație medicală
Uiți un nume, apoi ți-l amintești mai târziu	Uiți numele oamenilor pe care îi vezi în fiecare săptămână
Îți rătăcești ochelarii din când în când	Găsești obiecte în locuri ciudate și nu poți reface drumul
Ai nevoie de o clipă ca să găsești un cuvânt	Înlocuiești atât de des cuvintele cu altele greșite încât conversația se blochează
Faci din când în când o greșeală la plata facturilor	Nu mai poți urmări bugetul lunar
Te-ai săturat de rutină	Te retragi de la pasiuni și din viața socială timp de câteva luni

De la ce se face Alzheimer? Cauze și factori de risc

Vârsta și genetica

Vârsta este, de departe, cel mai puternic factor de risc. Genetica adaugă un al doilea strat. O genă numită APOE există în mai multe variante, iar varianta APOE4 crește probabilitatea bolii Alzheimer, mai ales la cei care o moștenesc de la ambii părinți. Este un factor de risc, nu un verdict: mulți purtători de APOE4 nu fac niciodată demență, iar mulți oameni cu boala Alzheimer nu au nicio copie. Mutații moștenite rare produc un număr mic de cazuri care încep înainte de 65 de ani.

Factori de risc asupra cărora poți acționa

CDC arată că o parte importantă a cazurilor de demență ar putea fi prevenită sau amânată prin abordarea riscurilor modificabile. Ce e bun pentru vase pare bun și pentru creier: tensiunea mare netratată, diabetul, fumatul, sedentarismul, obezitatea la vârsta mijlocie, alcoolul în exces, pierderea auzului, traumatismele craniene, depresia și izolarea socială apar toate pe această listă. Mai mulți dintre acești factori se văd în analizele de rutină. Cei care își țin sub control glicemia se bazează pe hemoglobina glicată (HbA1c), iar prevenția vasculară urmărește nivelul LDL colesterolului, exprimat în România în mg/dL.

Cum se pune astăzi diagnosticul de boală Alzheimer

Nu există un singur test care să diagnosticheze boala Alzheimer. Diagnosticul se construiește dintr-un istoric luat în prezența unui membru al familiei, un examen fizic și neurologic, teste structurate de memorie și gândire (cum sunt MMSE sau MoCA), analize de laborator și, de obicei, imagistică cerebrală. Testarea biomarkerilor se adaugă atunci când tabloul clinic este neclar sau când deciziile de tratament depind de ea. În România, primul pas este de obicei medicul de familie, care te poate trimite cu bilet de trimitere la neurolog sau la psihiatru; consultația de prevenție pentru persoanele de peste 60 de ani include, potrivit ghidului CNAS, și evaluarea riscului de demență.

Analizele de rutină care caută cauze reversibile

Înainte ca cineva să vorbească despre amiloid, medicul exclude bolile care pot imita simptomele Alzheimer și care se ameliorează adesea după tratament. Acestea sunt cele mai utile analize de sânge pe care le va face cei mai mulți pacienți, iar ele sunt ieftine și disponibile peste tot. O evaluare standard verifică funcția tiroidei prin dozarea TSH, pentru că o tiroidă leneșă poate produce gândire lentă, apatie și uitare; poți citi și ghidul complet despre hipotiroidism. Măsoară nivelul vitaminei B12, pentru că lipsa ei produce probleme de memorie și de echilibru care se pot ameliora parțial cu tratament. Include o hemoleucogramă completă pentru depistarea anemiei sau a unei infecții.

Analizele biochimice de bază completează tabloul. Ele raportează nivelul sodiului, pentru că sodiul scăzut este o cauză clasică și corectabilă de confuzie la vârstnici. Raportează valoarea creatininei pentru funcția rinichilor, iar pe buletinele decontate de CNAS ea vine însoțită de rata estimată de filtrare glomerulară. Raportează și calciul total, pentru că un calciu mare poate produce confuzie și stare de spirit scăzută. Se pot adăuga glicemia, transaminazele și, în unele situații, teste pentru sifilis sau HIV. Unii medici cer și dozarea homocisteinei când bănuiesc o problemă cu vitaminele B. Niciuna dintre aceste analize nu diagnostichează boala Alzheimer. Ele există ca să se asigure că nu este ratat întâi nimic tratabil.

Testele cognitive și imagistica

Testele scurte din cabinet depistează o problemă; testarea neuropsihologică mai lungă arată ce abilități sunt afectate. O RMN sau o tomografie (CT) caută accidente vasculare, tumori, sângerări sau lichid în exces în creier și arată tiparul de micșorare. Investigațiile PET specializate vizualizează direct amiloidul sau proteina tau, iar puncția lombară măsoară aceleași proteine în lichidul cefalorahidian. Ambele sunt precise și ambele sunt costisitoare, greu accesibile și neplăcute pentru mulți pacienți. Acesta este golul pe care analizele de sânge sunt menite să-l umple.

Biomarkerii din sânge: ce poate și ce nu poate spune testul p-tau217

Ce măsoară de fapt aceste analize

Cel mai util marker din sânge de până acum este o formă modificată a proteinei tau, numită p-tau217, măsurată uneori singură și alteori ca raport față de un fragment de beta-amiloid. Un rezultat mare sugerează că în creier sunt prezente modificările de amiloid și tau tipice bolii Alzheimer. Observă formularea: aceste analize detectează biologia bolii Alzheimer. Ele nu măsoară memoria sau dizabilitatea și nu spun în ce stadiu se află cineva.

Primul test de sânge avizat de FDA

În mai 2025, FDA a avizat în Statele Unite primul test de sânge folosit în diagnosticul bolii Alzheimer, un raport plasmatic între p-tau217 și beta-amiloid 1-42. Indicația lui autorizată este îngustă și merită citită atent. Potrivit anunțului agenției despre primul test de sânge avizat pentru Alzheimer (în limba engleză), el este destinat adulților de 55 de ani și peste care au deja semne și simptome de declin cognitiv, evaluați într-un centru specializat, și nu este destinat explicit ca test de screening sau ca diagnostic de sine stătător. Disponibilitatea unor astfel de teste în laboratoarele din România variază; întreabă medicul neurolog dacă și unde se pot face în cazul tău.

De ce nu este un test de screening pentru oamenii sănătoși

Motivul este statistic, nu tehnic. Într-un cabinet de memorie, cei mai mulți oameni testați au cu adevărat o problemă de memorie, așa că un rezultat anormal înseamnă de obicei ce pare să însemne. La oamenii fără simptome, modificările de amiloid sunt frecvente și adesea nu ajung niciodată la demență în timpul vieții acelei persoane. Un rezultat pozitiv ar eticheta acolo des pe cineva care va rămâne bine, cu consecințe reale asupra anxietății și a identității, iar oamenilor fără simptome nu li se oferă în prezent niciun tratament. Ghidurile profesionale publicate în 2025 limitează aceste teste la evaluarea persoanelor cu o tulburare cognitivă măsurabilă, examinate de medici pregătiți în bolile memoriei. Testarea cumpărată direct, în afara acestui traseu, nu este recomandată.

Ce înseamnă un rezultat și ce nu înseamnă

Un rezultat clar anormal la cineva cu simptome de memorie face din boala Alzheimer explicația cea mai probabilă și îl poate scuti pe acel om de o puncție lombară sau de o investigație PET. Un rezultat clar normal face boala Alzheimer puțin probabilă și îndreaptă căutarea spre alte cauze, ceea ce este adesea rezultatul cel mai valoros. Există și rezultate intermediare: laboratoarele folosesc tot mai des două praguri, cu o zonă intermediară, iar un rezultat în această zonă înseamnă testare de confirmare, nu o concluzie. Bolile de rinichi și greutatea corporală pot modifica aceste valori, așa că rezultatele se citesc în context.

Pentru că un buletin de laborator este ușor de citit greșit singur, BloodSense oferă o interpretare pe înțelesul tuturor a analizelor de sânge, iar un articol însoțitor explică analizele modificate la oameni care se simt bine.

Alzheimer tratament: opțiunile descrise cinstit

Terapiile cu anticorpi anti-amiloid

Lecanemabul și donanemabul sunt anticorpi produși în laborator, administrați prin perfuzie, care curăță amiloidul din creier. Ele sunt destinate doar bolii Alzheimer timpurii, adică tulburării cognitive ușoare sau demenței ușoare, iar confirmarea amiloidului este obligatorie înainte de început. În Uniunea Europeană, Agenția Europeană a Medicamentului le-a autorizat doar pentru persoanele cu una sau nicio copie a genei APOE4. În studiile principale, declinul pe parcursul a optsprezece luni a fost mai lent la participanții tratați decât la cei care au primit placebo, dar diferența a fost modestă: o încetinire a pantei, nu o inversare, și suficient de mică încât familiile s-o observe sau nu. Acest compromis merită o discuție sinceră, nu un titlu de presă.

Principala grijă de siguranță este un grup de efecte adverse numite anomalii imagistice legate de amiloid (ARIA): umflarea sau mici zone de sângerare în creier, văzute la RMN. Cele mai multe cazuri nu dau simptome și se liniștesc când tratamentul este oprit temporar, dar un număr mic sunt grave, iar câteva cazuri rare au fost fatale. De aceea monitorizarea face parte din tratament: o RMN înainte de prima doză și RMN-uri repetate la intervale stabilite. Riscul este mai mare la purtătorii de APOE4, mai ales cu două copii, așa că testarea genetică este recomandată înaintea tratamentului, ca discuția despre risc să fie informată. Oamenii care iau anticoagulante nu sunt în general candidați. Mayo Clinic publică o prezentare practică despre diagnosticul și tratamentul bolii Alzheimer (în limba engleză).

Medicamentele pentru simptome

Inhibitorii de colinesterază, cum sunt donepezilul, rivastigmina și galantamina, și memantina pentru boala moderată sau severă rămân parte a îngrijirii standard. Ele nu schimbă boala de fond, dar pot susține modest, pentru o perioadă, memoria, atenția și funcționarea zilnică. Prospectele medicamentelor autorizate în România se găsesc în nomenclatorul ANMDMR.

Îngrijirea care nu ține de rețetă

Rutinele structurate, reperele de orientare, tratarea durerii, corectarea auzului și a vederii, activitatea fizică, somnul bun și contactul social reduc toate agitația și susțin funcționarea. Educarea și sprijinirea celor care îngrijesc nu sunt un bonus opțional: ele sunt printre intervențiile cu cele mai solide dovezi pentru a-i ține pe oameni mai mult timp acasă. Societatea Română Alzheimer subliniază, din perspectiva pacientului, importanța unui diagnostic cât mai devreme, a îndrumării de către medicul de familie și a unui loc unde familia poate cere sfat și ajutor.

Cum reduci riscul și când ceri ajutor

Ce susțin dovezile

Niciun supliment, nicio dietă și niciun program de antrenament al creierului nu s-a dovedit că previne simptomele bolii Alzheimer. Ce susțin studiile mari este mai puțin spectaculos: tratează tensiunea mare, ține sub control diabetul și colesterolul, rămâi activ fizic, nu fuma, limitează alcoolul, corectează pierderea auzului, protejează-ți capul, tratează depresia, dormi suficient și rămâi implicat social. Aceste măsuri reduc și accidentele vasculare și bolile de inimă, așa că efortul nu este niciodată pierdut.

Când să mergi la medic

Programează-te la medicul de familie când schimbările de memorie sau de gândire sunt observate de alți oameni, au avansat în câteva luni, afectează munca, banii, condusul sau medicamentele ori vin cu schimbări de personalitate, apatie sau retragere. Cere ajutor medical prompt, la nevoie prin 112, pentru o confuzie apărută în ore sau zile, care semnalează de obicei o infecție, efectul unui medicament sau deshidratarea, nu boala Alzheimer. Adu lista de medicamente și un membru al familiei care poate descrie ce s-a schimbat.

Cele mai noi progrese științifice

Cercetarea despre analizele de sânge a avansat repede. Iată ce spun dovezile recente și ce înseamnă în practică.

Analizele de sânge au acum un ghid clinic oficial

În 2025, Alzheimer’s Association a publicat un ghid de practică clinică despre biomarkerii din sânge, construit pe o analiză sistematică, adică un rezumat structurat al tuturor studiilor pe o întrebare. Ghidul recomandă aceste analize în îngrijirea specializată, pentru oameni care au deja probleme măsurabile de memorie sau de gândire. Ce înseamnă pentru tine: dacă un medic propune o analiză de biomarkeri din sânge, ea își are locul în evaluarea unor simptome reale, nu la un control al cuiva care se simte bine.

Cei mai buni markeri din sânge rivalizează acum cu analiza lichidului cefalorahidian

O analiză sistematică și metaanaliză din 2025, adică un studiu care reunește rezultatele multor studii anterioare, publicată în The Lancet Neurology, a constatat că cele mai bune teste plasmatice p-tau identifică biologia Alzheimer aproape la fel de sigur ca analiza lichidului cefalorahidian, p-tau217 fiind liderul clar. O altă analiză combinată, publicată în 2024, a ajuns la aceeași concluzie pentru modificările de amiloid și de tau. Ce înseamnă pentru tine: pentru mulți oameni, o recoltare de sânge poate acum răspunde la o întrebare care cerea înainte o puncție lombară sau o investigație PET, ceea ce face un răspuns precis mai ușor de obținut.

Analizele de sânge depășesc prima impresie în practica de zi cu zi

Două studii mari în cabinete de medicină primară și de specialitate, publicate în JAMA în 2024 și în Nature Medicine în 2025, au folosit praguri stabilite dinainte, adică regulile au fost fixate înainte ca pacienții să fie testați, așa cum este corect. În ambele, analiza de sânge a identificat modificările legate de Alzheimer mai sigur decât impresia clinică inițială, notată înaintea rezultatelor biomarkerilor. Ce înseamnă pentru tine: aceste analize sunt cele mai valoroase acolo unde incertitudinea diagnosticului este cea mai mare și susțin judecata medicului, fără s-o înlocuiască.

Rezultatele nu sunt întotdeauna da sau nu

Un studiu din 2025 despre raportul p-tau217/beta-amiloid în grupuri clinice și din comunitate a constatat că folosirea a două praguri, cu o bandă intermediară între ele, crește siguranța, cu prețul de a lăsa unii oameni cu un rezultat neconcludent. Ce înseamnă pentru tine: un rezultat intermediar este o parte normală a felului în care funcționează aceste analize, nu o eroare de laborator, și cere urmărire, nu panică.

Tratamentul anti-amiloid: real, dar modest și atent monitorizat

Studiul de fază 3 cu lecanemab, publicat în New England Journal of Medicine în 2023, a arătat un declin mai mic pe parcursul a optsprezece luni la participanții tratați decât la cei cu placebo, împreună cu o scădere clară a amiloidului din creier. Umflarea creierului sau mici sângerări au apărut la aproximativ un participant din opt, iar reacțiile la perfuzie la aproximativ unul din patru.

Recomandările de utilizare publicate de experți în același an cer monitorizare prin RMN, testarea genetică APOE dinainte, pentru că purtătorii de APOE4 au un risc mai mare pentru aceste modificări cerebrale, și evitarea la persoanele care iau anticoagulante. Ce înseamnă pentru tine: este un tratament cu un efect real, dar limitat, care cere teste de eligibilitate, RMN-uri regulate și o discuție realistă despre obiective; este un început de capitol, nu o vindecare.

Glosar

Termen	Definiție
Beta-amiloid	Un fragment de proteină care se adună în depozite numite plăci, în afara celulelor nervoase. Acumularea lui este una dintre cele două trăsături definitorii ale bolii Alzheimer.
Tau și p-tau217	Tau este o proteină din interiorul celulelor nervoase care se răsucește în ghemuri în boala Alzheimer. P-tau217 este o formă modificată chimic a proteinei tau, care poate fi măsurată în sânge.
Biomarker	Un semnal biologic măsurabil, de exemplu o proteină din sânge, folosit pentru a detecta sau a urmări un proces de boală.
Plasmă	Partea lichidă, limpede, a sângelui care rămâne după îndepărtarea celulelor. Cei mai mulți biomarkeri Alzheimer din sânge se măsoară în plasmă.
APOE4	O variantă frecventă a genei APOE care crește riscul bolii Alzheimer și al efectelor adverse ale tratamentului anti-amiloid. Este un factor de risc, nu un diagnostic.
ARIA	Anomalii imagistice legate de amiloid: umflarea sau mici zone de sângerare în creier, văzute la RMN în timpul tratamentului anti-amiloid. Adesea nu dau simptome, dar cer monitorizare.
Tulburare cognitivă ușoară	Dificultate măsurabilă de memorie sau de gândire care nu împiedică încă viața zilnică independentă. Poate evolua sau nu spre demență.
PET	Tomografie cu emisie de pozitroni, o investigație care folosește un trasor pentru a arăta depozitele de amiloid sau tau în creierul viu.
Lichid cefalorahidian	Lichidul din jurul creierului și al măduvei spinării, recoltat prin puncție lombară, în care se pot măsura aceleași proteine.
Inhibitor de colinesterază	O clasă de medicamente, printre care donepezilul și rivastigmina, care susține comunicarea dintre celulele nervoase și poate ușura simptomele pentru o vreme.

Întrebări frecvente

Există o analiză de sânge pentru boala Alzheimer?

Da, dar cu limite importante. Un test plasmatic care combină p-tau217 și un fragment de beta-amiloid a primit avizul FDA în mai 2025, în Statele Unite, pentru adulții de 55 de ani și peste care au deja semne de declin cognitiv și sunt evaluați într-un centru specializat. El detectează modificările de proteine asociate bolii Alzheimer; nu pune singur diagnosticul și nu este un test de screening pentru oamenii fără simptome. Și alte teste p-tau217 dezvoltate de laboratoare sunt folosite în practică. Accesul și disponibilitatea variază mult, iar medicul este cel care cere și interpretează rezultatul, în cadrul unei evaluări complete.

La ce vârstă încep de obicei simptomele bolii Alzheimer?

Cei mai mulți oameni au simptome observabile după 65 de ani, iar riscul crește constant cu fiecare deceniu după aceea. O mică minoritate, în general sub un caz din douăzeci, are o boală cu debut precoce, care începe la 40, 50 sau la începutul anilor 60, uneori legată de o mutație moștenită rară. Simptomele care încep înainte de 65 de ani merită o evaluare de specialitate, și pentru că la vârste mai tinere alte boli devin relativ mai probabile.

Care este diferența dintre boala Alzheimer și demență?

Demența descrie simptomele: un declin al memoriei și al gândirii suficient de mare încât să tulbure viața zilnică. Boala Alzheimer este una dintre cauzele acestor simptome, cea mai frecventă. A spune că cineva are demență este ca și cum ai spune că are febră; identificarea bolii Alzheimer, a bolii vasculare sau a bolii cu corpi Lewy numește motivul din spate. Deosebirea contează, pentru că aceste cauze diferă prin evoluție, tratament și precauțiile de siguranță pe care le cer.

Poate o lipsă de vitamine să dea simptome care seamănă cu Alzheimer?

Da. Lipsa de vitamina B12 este exemplul cel mai cunoscut și poate produce uitare, gândire lentă, schimbări de dispoziție și nesiguranță la mers, care uneori se ameliorează mult după corectare. Bolile tiroidei, sodiul scăzut, calciul crescut, problemele de rinichi sau de ficat, depresia, somnul prost, alcoolul și anumite medicamente pot imita toate primele simptome ale bolii Alzheimer. Tocmai de aceea setul de analize de bază vine primul în evaluare, înainte ca cineva să ia în calcul testarea biomarkerilor.

Ar trebui să-mi fac singur o analiză de sânge pentru Alzheimer?

Ghidurile profesionale actuale nu susțin testarea în afara unei evaluări clinice. La oamenii fără simptome, un rezultat anormal reflectă des modificări care nu vor produce niciodată demență în timpul vieții acelei persoane, iar pentru oamenii fără simptome nu există un tratament aprobat. Dacă te îngrijorează memoria, primul pas potrivit este o consultație la medicul de familie, unde examenul, testele cognitive și analizele de rutină vor stabili dacă testarea biomarkerilor este utilă.

Cât timp poți trăi cu Alzheimer și opresc noile tratamente boala?

Durata de viață după diagnostic variază foarte mult, în funcție de vârstă, de alte boli și de stadiul în care a fost descoperită boala, iar mulți oameni trăiesc ani buni, unii rămânând independenți mult timp. Noile tratamente nu opresc boala. Lecanemabul și donanemabul îndepărtează amiloidul și încetinesc ritmul declinului pe parcursul a aproximativ optsprezece luni la oamenii cu boală timpurie, dar nu o opresc, nu o inversează și nu redau abilitățile pierdute. Ele cer amiloid confirmat, perfuzii regulate, RMN pentru monitorizarea umflării sau a sângerărilor și testare genetică pentru evaluarea riscului. Pentru mulți oameni, decizia înseamnă un beneficiu modest și incert cântărit față de o povară și un risc reale, o judecată personală făcută împreună cu un specialist.

Surse

U.S. Food and Drug Administration — FDA Clears First Blood Test Used in Diagnosing Alzheimer’s Disease, 2025 (în limba engleză) — fda.gov
Centers for Disease Control and Prevention — About Dementia, 2024 (în limba engleză) — cdc.gov
Mayo Clinic — Alzheimer’s disease: Diagnosis and treatment (în limba engleză) — mayoclinic.org
Palmqvist S, et al. — Alzheimer’s Association Clinical Practice Guideline on the use of blood-based biomarkers in the diagnostic workup of suspected Alzheimer’s disease within specialized care settings — Alzheimer’s & Dementia, 2025 (în limba engleză) — doi.org/10.1002/alz.70535
Therriault J, et al. — Blood phosphorylated tau for the diagnosis of Alzheimer’s disease: a systematic review and meta-analysis — The Lancet Neurology, 2025 — doi.org/10.1016/S1474-4422(25)00227 (în limba engleză) — doi.org/10.1016/S1474-4422(25)00227-3
Khalafi M, et al. — Diagnostic accuracy of phosphorylated tau217 in detecting Alzheimer’s disease pathology among cognitively impaired and unimpaired: a systematic review and meta-analysis — Alzheimer’s & Dementia, 2024 (în limba engleză) — doi.org/10.1002/alz.14458
Palmqvist S, et al. — Blood Biomarkers to Detect Alzheimer Disease in Primary Care and Secondary Care — JAMA, 2024 (în limba engleză) — doi.org/10.1001/jama.2024.13855
Palmqvist S, et al. — Plasma phospho-tau217 for Alzheimer’s disease diagnosis in primary and secondary care using a fully automated platform — Nature Medicine, 2025 — doi.org/10.1038/s41591-025-03622 (în limba engleză) — doi.org/10.1038/s41591-025-03622-w
Wang J, et al. — Diagnostic accuracy of plasma p-tau217/Abeta42 for Alzheimer’s disease in clinical and community cohorts — Alzheimer’s & Dementia, 2025 (în limba engleză) — doi.org/10.1002/alz.70038
van Dyck CH, et al. — Lecanemab in Early Alzheimer’s Disease — New England Journal of Medicine, 2023 (în limba engleză) — doi.org/10.1056/NEJMoa2212948
Cummings J, et al. — Lecanemab: Appropriate Use Recommendations — The Journal of Prevention of Alzheimer’s Disease, 2023 (în limba engleză) — doi.org/10.14283/jpad.2023.30
European Medicines Agency — Leqembi (lecanemab): EPAR, indicație pentru boala Alzheimer timpurie la persoanele cu una sau nicio copie APOE4 (în limba engleză) — ema.europa.eu
European Medicines Agency — Kisunla (donanemab): EPAR, indicație pentru boala Alzheimer timpurie la persoanele cu una sau nicio copie APOE4 (în limba engleză) — ema.europa.eu
Societatea Română Alzheimer — Ce urmează după diagnostic (diagnostic precoce, rolul medicului de familie, sprijin pentru familie) — alz.ro
Synevo România — Boala Alzheimer: cauze, simptome, tratament — synevo.ro
Casa Națională de Asigurări de Sănătate — Ghidul asiguratului, ediția a 3-a (consultația de prevenție de la 60 de ani: evaluarea riscului de demență; bilet de trimitere), copie publicată de Institutul Regional de Oncologie Iași, 2023 — iroiasi.ro
Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România — Nomenclatorul medicamentelor de uz uman — nomenclator.anm.ro

Lecturi suplimentare

Înțelege-ți analizele cu BloodSense

Oricine își investighează schimbările de memorie pleacă de la laborator cu o pagină de cifre cu mult înaintea consultului de specialitate: TSH, vitamina B12, sodiu, calciu, funcția rinichilor și hemoleucograma. Aceste valori sunt partea evaluării care găsește cel mai des ceva tratabil și, în același timp, partea pe care pacienții o înțeleg cel mai puțin. BloodSense transformă acel buletin în explicații clare, ca să ajungi la consultație cu întrebări informate. Te ajută să-ți înțelegi rezultatele; nu pune diagnosticul de boală Alzheimer și nu îl înlocuiește pe medicul tău.

Primește-ți raportul personalizat în câteva minute