Pe scurt

Boala Creutzfeldt-Jakob (BCJ) este o boală a creierului rară și fatală, produsă de o proteină pliată greșit, numită prion. Ea duce la o demență care se agravează în câteva săptămâni sau luni, adesea cu tresăriri musculare bruște. În timpul vieții, diagnosticul se confirmă mai ales printr-un test din lichidul cefalorahidian numit RT-QuIC și printr-o RMN cerebrală, după ce analizele de sânge au exclus cauzele tratabile care o pot imita.

Ce este boala Creutzfeldt-Jakob?

BCJ este cea mai frecventă boală prionică la om. O proteină normală a creierului, proteina prionică, își schimbă forma și le obligă pe cele din jur să se plieze la fel de greșit. Proteina modificată se adună, neuronii mor și rămân mici goluri care dau creierului un aspect de burete[1][3].

  • Alte denumiri: BCJ, boala Jakob-Creutzfeldt, encefalopatie spongiformă transmisibilă. Varianta bolii (vBCJ) este forma separată legată de „boala vacii nebune”[1].
  • Cât de des apare: aproximativ 1-2 cazuri la un milion de oameni pe an, în multe țări[1].
  • Analize principale: RT-QuIC, proteina 14-3-3 și proteina tau din lichidul cefalorahidian (LCR); RMN cerebral; electroencefalogramă (EEG); analize de sânge care exclud alte cauze ale pierderii rapide a memoriei.

BCJ este una dintre formele rare de demență; viteza ei, de luni și nu de ani, o deosebește de celelalte.

Care sunt simptomele bolii Creutzfeldt-Jakob?

Forma clasică începe de obicei după 55 de ani, în medie spre sfârșitul decadei a șaptea[2]. Primele semne pot fi vagi, motiv pentru care primul diagnostic este adesea greșit[8]:

  • Pierderi de memorie, confuzie și schimbări de personalitate sau de comportament care se agravează de la o săptămână la alta.
  • Mers nesigur și tulburări de coordonare.
  • Probleme de vedere: vedere încețoșată, zone în care nu vezi, imagini care nu există.
  • Tresăriri musculare bruște (mioclonii), declanșate adesea de zgomot sau atingere[3], diferite de simplele fasciculații musculare.
  • Stare depresivă, anxietate și vorbire greoaie[4].

În stadiul final, omul nu se mai mișcă și nu mai vorbește (mutism akinetic). Jumătate dintre pacienții cu forma clasică mor în aproximativ 4-5 luni de la primele simptome, cei mai mulți în mai puțin de un an[1][3]. Varianta afectează oameni mai tineri, în jur de 28 de ani în medie, și durează în medie 13-14 luni[5].

Când trebuie să mergi la medic?

Când mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 la o confuzie apărută în câteva ore sau într-o zi, la o primă criză convulsivă, la slăbiciune bruscă pe o parte a corpului sau dificultăți de vorbire (posibil accident vascular cerebral), ori la înecare și sufocare la cineva deja bolnav.
  • În 24-48 de ore dacă memoria, comportamentul sau mersul se înrăutățesc de la o săptămână la alta, mai ales cu tresăriri musculare noi. O degradare rapidă cere investigații urgente, pentru că mai multe cauze se pot trata[9].
  • La următoarea consultație dacă o rudă apropiată a avut o boală prionică genetică sau dacă ai primit în trecut hormon de creștere de origine umană sau o grefă de dura mater și vrei să afli ce înseamnă asta pentru tine.

Ce cauzează BCJ și este contagioasă?

Există mai multe forme, de la cea mai frecventă la cea mai rară[1][2][5]:

  • Frecvent BCJ sporadică, aproximativ 85% din cazuri (85-90% după clinicile din România[13]). Proteina se pliază greșit la întâmplare; nu se găsește nicio cauză. Vârsta este principalul factor de risc.
  • Posibil BCJ genetică (familială), 5-15%. O modificare a genei proteinei prionice, PRNP, se transmite de la un părinte; fiecare copil are o șansă din două să o moștenească, ca în boala Huntington.
  • Rar BCJ iatrogenă, sub 1%: transmitere prin hormon de creștere extras din hipofize umane, grefe de dura mater, transplant de cornee sau, în trecut, instrumente de neurochirurgie[2].
  • Rar Varianta BCJ, prin consumul de produse din carne de vită contaminată cu encefalopatia spongiformă bovină (ESB). Au existat 233 de cazuri în lume din 1996, cele mai multe în Regatul Unit[5].

Nu există dovezi că BCJ sporadică s-ar transmite prin contactul de zi cu zi, prin aer, prin sânge sau pe cale sexuală[4]. Căile cunoscute ale formelor dobândite sunt țesuturile sau produsele medicale contaminate și, pentru vBCJ, alimentele; în Regatul Unit, vBCJ s-a transmis și de 5 ori prin transfuzie de sânge[2][4]. Incubația poate dura până la 40 de ani în formele dobândite[7].

Cum se pune diagnosticul de BCJ și cum citești analizele?

Nicio analiză de sânge nu arată singură BCJ. Medicul combină simptomele, analizele din LCR, RMN-ul și EEG-ul, după criterii internaționale[1][13]. Lichidul se recoltează prin puncție lombară, explicată în ghidul nostru despre analiza lichidului cefalorahidian. Mai jos, un buletin inventat pentru un bărbat de 66 de ani cu trei luni de degradare.

Exemplu fictiv de buletin de analiză a LCR în suspiciunea de boală prionică (format românesc)
AnalizăRezultatInterval biologic de referințăSemnalare
Elemente celulare, LCR1 /mm³0-5 /mm³-
Proteine totale, LCR38 mg/dL15-45 mg/dL-
Proteina 14-3-3 în LCRPozitivNegativA
Proteina tau totală4.800 pg/mLSub pragul laboratorului (aproximativ 1.100-1.400)↑
RT-QuIC (prioni)PozitivNegativA
  1. Celule și proteine: de obicei normale în BCJ. La 450 de pacienți, doar 3 din 298 aveau peste 5 celule albe pe mm³ și niciunul nu avea proteinele peste 100 mg/dL[10].
  2. 14-3-3 și tau: ies din neuronii care mor, așa că cresc în BCJ, dar și după un accident vascular, o criză convulsivă sau o encefalită. Proteina 14-3-3 are o sensibilitate în jur de 92%, dar o specificitate de doar 40-92%, în funcție de studiu; tau ajunge la aproximativ 90% pentru ambele[6].
  3. RT-QuIC: laboratorul amestecă lichidul cu proteină prionică normală și urmărește dacă aceasta este transformată. Un rezultat pozitiv este aproape specific: 97% dintre cazurile de BCJ au ieșit pozitive și niciuna din 100 de persoane cu alte boli[11]. Un rezultat negativ nu exclude complet BCJ.

Ai primit un buletin de LCR sau de sânge greu de urmărit? BloodSense îți explică pe înțeles fiecare rând din buletin, ca să-ți pregătești întrebările pentru neurolog.

Explică-mi buletinul

RMN cerebral. Secvențele de difuzie (DWI) arată benzi luminoase în cortex sau în nucleii profunzi. Într-un studiu, RMN-ul a deosebit BCJ de alte demențe rapide cu o sensibilitate de 96% și o specificitate de 93%[12].

EEG. Undele ascuțite periodice sunt tipice, dar apar târziu și doar la 39-64% dintre pacienți[6].

Analize de sânge. Nu arată BCJ; caută cauzele tratabile ale unei demențe rapid progresive[9]:

Analize de sânge cerute des când demența avansează rapid și ce caută ele
AnalizăCe caută
Analize biochimice, calciu, magneziuSodiu scăzut, calciu crescut, insuficiență renală sau hepatică, glicemie prea mică sau prea mare
Vitamina B12O deficiență care afectează memoria și nervii
TSH și anticorpii tiroidieniBoli ale tiroidei; un ATPO crescut ridică întrebarea unei encefalopatii Hashimoto, un diagnostic confundat des cu BCJ[8]
Testul HIV și testul pentru sifilisInfecții care pot afecta creierul (vezi sifilisul)
Anticorpi autoimuni și paraneoplaziciEncefalita autoimună, o boală care imită BCJ și se tratează

Diagnosticul poate fi probabil când simptomele se potrivesc și RT-QuIC este pozitiv, sau când simptomele se potrivesc cu un RMN, un EEG sau o proteină 14-3-3 tipice. Este sigur doar pe țesut cerebral, de obicei la autopsie[1]. O analiză de sânge pentru gena PRNP caută o formă genetică[6].

Ce analize se fac pentru urmărirea BCJ?

Niciun marker din sânge sau din LCR nu se folosește pentru a urmări BCJ în timp. După diagnostic, îngrijirea urmărește confortul, iar analizele rămân pentru problemele noi:

  • O hemoleucogramă, un sumar de urină sau o radiografie pulmonară dacă febra sugerează o infecție, complicația cea mai frecventă[3].
  • Sodiu, analize renale și glicemie dacă înghițitul devine greu și omul bea sau mănâncă puțin.
  • O consultație de genetică dacă testul PRNP este pozitiv, înainte ca rudele să decidă dacă se testează.

Cum se tratează boala Creutzfeldt-Jakob?

Nu există vindecare și niciun medicament care să încetinească boala[1]. Îngrijirea urmărește confortul și siguranța[3][4]:

  • Medicamente pentru anxietate, depresie, agitație și durere.
  • Îngrijire medicală și ajutor la hrănire.
  • Îngrijiri paliative, acasă sau într-o unitate specializată.
  • Planificare din timp: dorințele pacientului puse pe hârtie și persoana care va decide pentru el.

Se poate preveni BCJ și cum fac față familiile?

BCJ sporadică nu se poate preveni. Formele dobândite au devenit foarte rare datorită hormonului de creștere sintetic, curățării mai stricte a instrumentelor și controalelor asupra hranei animalelor și a cărnii[2][4]. Persoanele cu BCJ nu trebuie să doneze sânge, cornee sau alte țesuturi[3].

Familiile trec printr-o pierdere rapidă și au adesea nevoie de sprijin psihologic[3]. Un aparținător care se simte abătut de săptămâni ar trebui să vorbească cu propriul medic (vezi depresia). Autopsia confirmă diagnosticul, ajută supravegherea bolii și le arată rudelor dacă a fost o formă genetică.

Întrebări pentru medicul tău

  1. Ce cauze tratabile ale unei demențe rapide au fost deja excluse și ce analize mai așteptăm?
  2. S-a făcut RT-QuIC și ce înseamnă aici un rezultat pozitiv sau negativ?
  3. Merită testată gena PRNP și ce ar însemna asta pentru copiii noștri?

Întrebări frecvente

BCJ este același lucru cu boala vacii nebune?

Nu. Boala vacii nebune (ESB) afectează bovinele. Consumul de carne contaminată a dus la varianta BCJ la oameni, o boală diferită de BCJ clasică, ce nu are legătură cu alimentația[5].

A supraviețuit cineva unei boli prionice?

Nicio formă de BCJ nu se vindecă. Unii pacienți, mai ales cu varianta sau cu subtipuri rare, trăiesc 1-2 ani sau mai mult[3][5]. Când cineva „își revine”, cauza a fost de obicei o altă boală, tratabilă.

Pot lua BCJ dacă am grijă de o rudă bolnavă?

Nu există dovezi că BCJ sporadică s-ar transmite prin contactul de zi cu zi cu bolnavul[4]. Cazurile dobândite au venit din țesuturi, produse medicale sau, pentru vBCJ, din alimente[2].

Există o analiză de sânge pentru BCJ?

Nu în practica obișnuită. Proteina tau și neurofilamentele ușoare din sânge cresc în BCJ, dar și în alte boli ale creierului, așa că rămân instrumente de cercetare[6].

Articole conexe

Bibliografie

  1. Centers for Disease Control and Prevention. Clinical overview of Creutzfeldt-Jakob disease (CJD), including diagnostic criteria (în limba engleză). 21 ianuarie 2026. cdc.gov (consultat la 21 noiembrie 2026)
  2. Centers for Disease Control and Prevention. About classic Creutzfeldt-Jakob disease (în limba engleză). 21 ianuarie 2026. cdc.gov (consultat la 21 noiembrie 2026)
  3. MedlinePlus. Creutzfeldt-Jakob disease. Medical Encyclopedia (în limba engleză). US National Library of Medicine. Revizuit la 17 iulie 2025. medlineplus.gov (consultat la 21 noiembrie 2026)
  4. NHS. Creutzfeldt-Jakob disease (în limba engleză). Revizuit la 7 septembrie 2021. nhs.uk (consultat la 21 noiembrie 2026)
  5. Centers for Disease Control and Prevention. About variant Creutzfeldt-Jakob disease (în limba engleză). 13 mai 2024. cdc.gov (consultat la 21 noiembrie 2026)
  6. Hermann P, Appleby B, Brandel JP, et al. Biomarkers and diagnostic guidelines for sporadic Creutzfeldt-Jakob disease. Lancet Neurol. 2021;20(3):235-246. doi:10.1016/S1474-4422(20)30477-4 (consultat la 21 noiembrie 2026)
  7. Uttley L, Carroll C, Wong R, Hilton DA, Stevenson M. Creutzfeldt-Jakob disease: a systematic review of global incidence, prevalence, infectivity, and incubation. Lancet Infect Dis. 2020;20(1):e2-e10. doi:10.1016/S1473-3099(19)30615-2 (consultat la 21 noiembrie 2026)
  8. Paterson RW, Torres-Chae CC, Kuo AL, et al. Differential diagnosis of Jakob-Creutzfeldt disease. Arch Neurol. 2012;69(12):1578-1582. doi:10.1001/2013.jamaneurol.79 (consultat la 21 noiembrie 2026)
  9. Geschwind MD. Rapidly progressive dementia. Continuum (Minneap Minn). 2016;22(2 Dementia):510-537. doi:10.1212/CON.0000000000000319 (consultat la 21 noiembrie 2026)
  10. Green A, Sanchez-Juan P, Ladogana A, et al. CSF analysis in patients with sporadic CJD and other transmissible spongiform encephalopathies. Eur J Neurol. 2007;14(2):121-124. doi:10.1111/j.1468-1331.2006.01630.x (consultat la 21 noiembrie 2026)
  11. Franceschini A, Baiardi S, Hughson AG, et al. High diagnostic value of second generation CSF RT-QuIC across the wide spectrum of CJD prions. Sci Rep. 2017;7(1):10655. doi:10.1038/s41598-017-10922-w (consultat la 21 noiembrie 2026)
  12. Vitali P, Maccagnano E, Caverzasi E, et al. Diffusion-weighted MRI hyperintensity patterns differentiate CJD from other rapid dementias. Neurology. 2011;76(20):1711-1719. doi:10.1212/WNL.0b013e31821a4439 (consultat la 21 noiembrie 2026)
  13. SANADOR. Boala Creutzfeldt-Jakob: cauze, simptome și diagnostic. sanador.ro (consultat la 21 noiembrie 2026)
  14. Synevo România. Proteina 14-3-3 în LCR: pregătire, recoltare, interval de referință. synevo.ro (consultat la 21 noiembrie 2026)

Această pagină oferă informații generale despre boala Creutzfeldt-Jakob și analizele ei. Nu înlocuiește sfatul neurologului care îți cunoaște întreaga poveste medicală, examinarea și rezultatele.