Analiza lichidului cefalorahidian (LCR) după puncția lombară

Pe scurt
Analiza lichidului cefalorahidian (LCR) studiază lichidul limpede din jurul creierului și al măduvei spinării, recoltat prin puncție lombară. LCR-ul normal e clar, aproape fără leucocite, cu puține proteine și cu glucoză cam cât două treimi din glicemie. Celulele, proteinele și glucoza citite împreună arată spre infecție, sângerare sau inflamație; cultura, PCR-ul și benzile oligoclonale numesc cauza.
Cum citești buletinul analizei LCR?
Din aceeași probă se fac mai multe teste: aspect, celule, proteine și glucoză, apoi frotiu, culturi și uneori anticorpi[1]. Glucoza din LCR are sens doar lângă o glicemie recoltată foarte aproape de puncție[9]. Mai jos, un buletin fictiv pentru o femeie de 29 de ani, venită pentru febră și durere de cap.
| Analiza | Rezultat | Interval de referință | Semnalare |
|---|---|---|---|
| Aspect | Limpede, incolor | Limpede, incolor | - |
| Presiune de deschidere | 19 cmH2O | 6-20 cmH2O | - |
| Leucocite LCR | 160 /mm³ | 0-5 /mm³ | ↑ Crescut |
| Formula celulară | Limfocite 85% | Limfocite și monocite | - |
| Hematii LCR | 0 /mm³ | 0 /mm³ | - |
| Proteine totale LCR | 0,78 g/L | 0,15-0,60 g/L | ↑ Crescut |
| Glucoză LCR / glicemie | 3,33 / 5,11 mmol/L (raport 0,65) | Cam două treimi din glicemie | - |
| Frotiu Gram | Nu se observă germeni | Absenți | - |
| Cultură, panel PCR | În lucru | Negativ | - |
- Leucocite: peste 5 pe mm³ e anormal la adult. Meningita virală dă de obicei sub 100 de celule, cea bacteriană peste 1.000; 160 e la mijloc, deci contează celelalte rânduri[3].
- Formula: majoritatea limfocite se potrivește cu un virus, dar peste 10% din cazurile bacteriene încep așa[3].
- Proteine: ușor crescute, ca în multe infecții și inflamații[2].
- Glucoză: contează raportul. Un raport normal pledează împotriva bacteriilor, dar până la jumătate din cazurile bacteriene au glucoză normală în LCR[3].
- În lucru: cultura și PCR-ul vin mai târziu și adesea lămuresc cauza.
Ți s-au recoltat și analize de sânge odată cu puncția? BloodSense îți citește pe înțeles buletinul complet, ca să ajungi la medic cu întrebări clare.
Citește-mi buletinulDe ce se face puncția lombară?
Lichidul cefalorahidian amortizează creierul și măduva; multe boli ale sistemului nervos îi schimbă compoziția[1]. Analiza caută:
- o infecție, ca meningita sau encefalita;
- o sângerare în jurul creierului, când tomografia nu e concludentă;
- boli imune, ca scleroza multiplă sau sindromul Guillain-Barré;
- celule canceroase ajunse în sistemul nervos și markeri folosiți în boala Alzheimer[1].
Stai culcat pe o parte, cu genunchii strânși la piept, sau așezat și aplecat în față. După anestezia locală, medicul introduce un ac subțire între două vertebre din partea de jos a spatelui și lasă să picure 1-10 mL de lichid în câteva eprubete; totul durează cam 30 de minute[2].
Dacă se suspectează o meningită și ai peste 60 de ani, imunitate scăzută, o criză convulsivă recentă, confuzie sau slăbiciune nouă, medicul cere de obicei întâi o tomografie. Într-un studiu pe 301 adulți, cei fără niciunul dintre aceste semne au avut tomografia normală în 97% din cazuri[4]. La suspiciunea unei infecții grave, tratamentul poate începe înainte de rezultate[1].
Care sunt valorile normale ale lichidului cefalorahidian?
| Analiza | Valoare obișnuită la adult | Sursa |
|---|---|---|
| Aspect | Limpede, incolor | MedlinePlus[2] |
| Presiune de deschidere | 6-20 cmH2O, adică 60-200 mmH2O (până la 250 mmH2O la persoanele cu obezitate) | Recenzia AAFP[3] |
| Leucocite | 0-5 /mm³ (până la 20 la nou-născut) | Recenzia AAFP[3] |
| Hematii | Absente | MedlinePlus[2] |
| Proteine totale | 0,15-0,60 g/L (15-60 mg/dL); la nou-născut până la 1,5 g/L | MedlinePlus[2], AAFP[3] |
| Glucoză | 2,77-4,44 mmol/L (50-80 mg/dL) sau peste două treimi din glicemie | MedlinePlus[2] |
| Gamaglobuline | 3-12% din proteinele totale | MedlinePlus[2] |
| Benzi oligoclonale | Absente în LCR și în ser | MedLife[10] |
Intervalele diferă puțin de la un laborator la altul: contează cel tipărit pe buletinul tău. Proteinele și presiunea variază și cu vârsta[3].
Apoi medicul compară ansamblul cu profilurile tipice din meningită:
| Element | Bacteriană | Virală | Fungică sau tuberculoasă |
|---|---|---|---|
| Presiune de deschidere | Crescută | De obicei normală | Variabilă |
| Leucocite | 1.000 /mm³ sau mai mult | Sub 100 /mm³ | Variabile |
| Celula dominantă | Neutrofile | Limfocite | Limfocite |
| Proteine | Ușor până la mult crescute | Normale sau crescute | Crescute |
| Raport glucoză LCR/sânge | Normal până la foarte mic | De obicei normal | Mic |
Sunt tendințe; rezultatele reale cad des între coloane[3]. Pentru tipurile de celule din sânge, vezi neutrofilele și limfocitele.
Ce înseamnă un LCR modificat?
Mai multe leucocite
- Frecvent Meningita virală, de obicei sub 100 de celule, cu limfocite[3].
- Posibil Meningita bacteriană: 87% dintre pacienți au peste 1.000 de celule și 99% peste 100[3]. Frotiul Gram găsește germenul în 60-80% din cazurile netratate[3].
- Posibil O criză convulsivă recentă, o sângerare, un cancer sau o inflamație; cam un sfert dintre persoanele cu scleroză multiplă au până la 50 de celule[3].
Proteine mari sau mici
- Frecvent Infecție, inflamație sau sânge în probă; mai rar tumoră, traumatism sau diabet[2].
- Posibil Sindromul Guillain-Barré: proteine mari cu celule normale e semnul clasic, dar în prima săptămână proteinele sunt încă normale la 30-50% dintre pacienți[6].
- Rar Proteine mici, după puncții repetate sau o scurgere cronică de LCR[3].
Glucoză mică
- Posibil Meningită bacteriană, fungică sau tuberculoasă[2].
- Posibil Glicemie mică sau sângerare sub învelișul creierului[3]. O glucoză mare în LCR reflectă doar o glicemie mare; nicio boală a creierului nu o crește[3].
Hematii sau lichid gălbui
- Frecvent „Puncția traumatică”: acul atinge o venă mică, în cam 20% din proceduri[3].
- Posibil Hemoragia subarahnoidiană, o sângerare în jurul creierului. Lichidul gălbui (xantocromie) apare la cam 2 ore după sângerare și e prezent în peste 90% din cazuri în 12 ore[3]. Într-un studiu canadian, tomografia făcută în primele 6 ore de la debutul durerii de cap a găsit toate cele 121 de sângerări[7], deci puncția se discută mai ales când tomografia e tardivă sau neclară.
Benzi oligoclonale
- Posibil Scleroza multiplă: benzile prezente în LCR, dar nu și în ser, arată anticorpi produși în sistemul nervos. Conform criteriilor McDonald din 2017, ele pot înlocui dovada că leziunile au apărut în momente diferite, când simptomele sau RMN-ul arată deja leziuni în mai multe locuri[5]. De aceea se testează în paralel o probă de sânge[10]; pentru proteinele din sânge, vezi electroforeza proteinelor.
- Rar Gamaglobuline crescute în neurosifilis sau sindromul Guillain-Barré[2]; vezi analizele pentru sifilis.
Ce poate influența rezultatele LCR?
Nu e nevoie să vii pe nemâncate[1]. Verifică împreună cu echipa:
- Anticoagulantele și aspirina sunt anunțate dinainte: sângerarea e un risc al procedurii[2]. Testele de coagulare pot fi verificate înainte.
- Glicemia e recoltată cât mai aproape de puncție, ideal în 30 de minute[9], ca să se poată calcula raportul.
- Antibioticele deja primite sunt notate: scad șansa ca germenul să crească în cultură[3].
- Sângele dintr-o puncție traumatică e scăzut din calcul: cam 1 leucocit la 500-1.000 de hematii și 0,01 g/L de proteine la 1.000 de hematii[3].
Durerea de cap după puncție e efectul advers cel mai frecvent. În 110 studii, a apărut după 11,0% din puncțiile cu ace obișnuite și după 4,2% cu ace subțiri „atraumatice”[8]. Odihnește-te câteva ore; băuturile cu cofeină pot ajuta[2].
Când să mergi la medic
- Urgență: sună la 112 pentru febră cu ceafă înțepenită sau durere de cap puternică, confuzie sau convulsii[1], ori pentru o durere de cap bruscă, care atinge maximul în mai puțin de o oră[7].
- În 24-48 de ore după puncție pentru febră, roșeață la locul acului, amorțeală sau slăbiciune nouă în picioare, ori o durere de cap care se agravează în picioare și ține mai mult de câteva zile (posibilă scurgere de LCR)[2].
- La următoarea consultație pentru rezultatele încă în lucru: cultură, PCR sau benzi oligoclonale.
Întrebări pentru medicul tău
- Combinația mea de celule, proteine și glucoză arată o infecție? De ce tip?
- Ce rezultate mai aștept și când le primesc?
- Benzile oligoclonale au fost comparate cu o probă de sânge?
Întrebări frecvente
Doare puncția lombară?
Injecția cu anestezic ustură puțin, apoi simți presiune. O senzație scurtă și ascuțită când acul trece prin membrană durează doar câteva secunde[2]. După aceea spatele poate fi puțin dureros[1].
În cât timp vin rezultatele analizei LCR?
Celulele, proteinele și glucoza sunt adesea gata în câteva ore. Culturile durează zile, până la 6 săptămâni pentru tuberculoză; testele PCR sunt mult mai rapide[3].
Poate analiza LCR să pună singură diagnosticul de scleroză multiplă?
Nu. Benzile oligoclonale susțin diagnosticul doar împreună cu simptome tipice și leziuni pe RMN, după ce alte explicații au fost excluse[5].
Analize și pagini înrudite
- Simptomele meningiteiSemnele de alarmă care duc la puncția lombară.
- Scleroza multiplăUnde intră benzile oligoclonale în diagnostic.
- HemoleucogramaAnaliza de sânge recoltată de obicei odată cu puncția.
- Analiza lichidului pleuralCum e citit un alt lichid al corpului față de valorile din sânge.
- Dicționar medicalMai mulți termeni medicali explicați simplu.
Bibliografie
- MedlinePlus. Cerebrospinal Fluid (CSF) Analysis. Medical Tests. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (în engleză; consultat la 17 noiembrie 2026)
- MedlinePlus. CSF collection. Medical Encyclopedia. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (în engleză; consultat la 17 noiembrie 2026)
- Seehusen DA, Reeves MM, Fomin DA. Cerebrospinal fluid analysis. Am Fam Physician. 2003;68(6):1103-1108. aafp.org (consultat la 17 noiembrie 2026)
- Hasbun R, Abrahams J, Jekel J, Quagliarello VJ. Computed tomography of the head before lumbar puncture in adults with suspected meningitis. N Engl J Med. 2001;345(24):1727-1733. doi:10.1056/NEJMoa010399 (consultat la 17 noiembrie 2026)
- Thompson AJ, Banwell BL, Barkhof F, et al. Diagnosis of multiple sclerosis: 2017 revisions of the McDonald criteria. Lancet Neurol. 2018;17(2):162-173. doi:10.1016/S1474-4422(17)30470-2 (consultat la 17 noiembrie 2026)
- Leonhard SE, Mandarakas MR, Gondim FAA, et al. Diagnosis and management of Guillain-Barré syndrome in ten steps. Nat Rev Neurol. 2019;15(11):671-683. doi:10.1038/s41582-019-0250-9 (consultat la 17 noiembrie 2026)
- Perry JJ, Stiell IG, Sivilotti MLA, et al. Sensitivity of computed tomography performed within six hours of onset of headache for diagnosis of subarachnoid haemorrhage: prospective cohort study. BMJ. 2011;343:d4277. doi:10.1136/bmj.d4277 (consultat la 17 noiembrie 2026)
- Nath S, Koziarz A, Badhiwala JH, et al. Atraumatic versus conventional lumbar puncture needles: a systematic review and meta-analysis. Lancet. 2018;391(10126):1197-1204. doi:10.1016/S0140-6736(17)32451-0 (consultat la 17 noiembrie 2026)
- Bioclinica. Lichid cefalorahidian – examen biochimic. Detalii analiză. bioclinica.ro (consultat la 17 noiembrie 2026)
- MedLife. Benzi oligoclonale (IgG ser + IgG lichid cefalorahidian). Glosar medical, analize medicale. medlife.ro (consultat la 17 noiembrie 2026)
- Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ghidul asiguratului, capitolele „Asistența spitalicească” și „Consultații de urgență la domiciliu și transport neasistat”. cnas.ro (consultat la 17 noiembrie 2026)
Această pagină oferă informații generale despre analiza lichidului cefalorahidian. Nu înlocuiește sfatul echipei medicale care îți cunoaște simptomele, imagistica și toate rezultatele.



