Pe scurt

Sifilisul este o boală cu transmitere sexuală produsă de o bacterie și se vindecă cu antibiotic, dar dacă trece neobservat poate afecta creierul, ochii, inima și copilul în timpul sarcinii. Începe de obicei cu o rană nedureroasă care se vindecă singură. Diagnosticul cere două tipuri de analize de sânge citite împreună: un test netreponemic („VDRL sau RPR”) și un test treponemic (de exemplu TPHA). Mergi repede la medic pentru o rană nouă sau o erupție pe palme ori tălpi; sună la 112 dacă vezi sau auzi brusc mai prost.

Ce este sifilisul, pe scurt?

Sifilisul este produs de bacteria Treponema pallidum. Se transmite prin contact direct cu o rană sifilitică în timpul sexului vaginal, anal sau oral și de la mamă la copil în sarcină, dar nu de pe colacul toaletei sau din piscină[1].

  • În lume: aproximativ 8 milioane de adulți între 15 și 49 de ani s-au infectat cu sifilis în 2022[6].
  • Analizele principale: un test netreponemic cu titru (RPR sau VDRL) și un test cu anticorpi specifici bacteriei (TPHA, EIA, CLIA)[2][13].
  • Tratamentul: penicilină injectabilă, cu un număr de doze ales în funcție de stadiu[2].

Care sunt simptomele sifilisului în fiecare stadiu?

Netratat, sifilisul trece prin mai multe stadii. Semnele primelor două dispar de la sine, de aceea boala scapă ușor neobservată[1].

  • Sifilisul primar. Una sau mai multe răni ferme, de obicei nedureroase (șancrul sifilitic), acolo unde a intrat bacteria: organe genitale, anus, rect, buze sau gură[1]. Șancrul apare la 10-90 de zile după contact[10] și durează 3-6 săptămâni[1].
  • Sifilisul secundar. O erupție, des pe palme sau pe tălpi, care de obicei nu mănâncă, însoțită de febră, ganglioni umflați, durere în gât, căderea părului în pete și oboseală[1].
  • Sifilisul latent. Niciun semn, dar bacteria rămâne în corp ani de zile[1]. Se numește „latent recent” când infecția s-a produs în ultimul an[2].
  • Sifilisul terțiar. Rar, după 10-30 de ani, cu leziuni ale inimii, vaselor de sânge, creierului și nervilor care pot fi mortale[1].

În orice stadiu, infecția poate ajunge la sistemul nervos (durere de cap puternică, slăbiciune, demență), la ochi (durere, roșeață, scăderea vederii) sau la urechi (scăderea auzului, țiuit în urechi, amețeală)[1].

Când trebuie să mergi la medic?

Când mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 dacă îți scade brusc vederea sau auzul, ai o durere de cap foarte puternică cu confuzie, slăbiciune sau o criză convulsivă: sifilisul poate atinge ochii, urechile și sistemul nervos[1].
  • În 24-48 de ore pentru o rană nouă genitală, anală sau în gură, chiar nedureroasă, o erupție pe palme sau tălpi, un partener diagnosticat cu sifilis sau un test pozitiv în sarcină[1][2].
  • La următoarea consultație pentru testare dacă ai risc crescut, iei PrEP pentru HIV sau plănuiești o sarcină[1].

Cum se ia sifilisul și cine are risc mai mare?

Rănile pot fi ascunse în vagin, în rect sau în gură, așa că un partener poate să nu știe că e infectat. Faptul că ai avut sifilis nu te protejează: te poți infecta din nou[1].

  • Frecvent Bărbații care fac sex cu bărbați, persoanele cu HIV și cele care iau PrEP, pentru care se recomandă testare regulată[1].
  • Frecvent Sexul fără prezervativ sau un partener cu test pozitiv; prezervativul scade riscul, dar poate să nu acopere toate rănile[1].
  • Posibil O altă infecție bacteriană cu transmitere sexuală, ca chlamydia sau gonoreea, în ultimele 12 luni, criteriul folosit de CDC pentru a propune prevenția cu doxiciclină[8].
  • Rar Infecția transmisă de mamă în sarcină, care poate duce la pierderea sarcinii, naștere prematură sau probleme grave la nou-născut[1].

Ce analize se fac pentru sifilis și cum le citești?

Cele mai multe diagnostice se pun pe o analiză de sânge; uneori se testează și lichidul dintr-o rană[1]. Nu e nevoie de o pregătire specială[9], deși unele laboratoare din România cer recoltarea pe nemâncate[13]. Un singur test nu ajunge: diagnosticul are nevoie de două tipuri de teste[2].

  • Testele treponemice (TPHA, TP-PA, EIA, CLIA, FTA-ABS) caută anticorpi împotriva bacteriei înseși și de obicei rămân pozitive toată viața[2].
  • Testele netreponemice (RPR, VDRL) nu sunt specifice sifilisului; titrul lor crește în infecția activă și scade după tratament[2].

Împreună, ele deosebesc o infecție netratată de una veche, deja tratată[7]. În România, ordinea obișnuită este „VDRL sau RPR” la început, apoi confirmarea cu TPHA, pe care casa de asigurări o decontează când primul test iese pozitiv[12]. Alte laboratoare pornesc de la un test treponemic automat (ordinea „inversă”)[2]. Iată un buletin fictiv în ordinea românească.

Exemplu fictiv de buletin de serologie pentru sifilis (format românesc)
AnalizăRezultatInterval biologic de referințăSemnalare
RPR/VDRL calitativReactivNereactiv*
RPR/VDRL cantitativ (titru)1/32Nereactiv*
TPHA (anticorpi anti-Treponema pallidum)PozitivNegativ*
HIV 1/2 Ag/AcNereactivNereactiv
  1. RPR/VDRL reactiv: un semnal de alarmă, nu încă un diagnostic, pentru că și alte situații îl pot face pozitiv[2].
  2. Titrul 1/32: cea mai mare diluție a sângelui tău la care testul încă reacționează; este cifra după care se urmărește tratamentul[2][13].
  3. TPHA pozitiv: ai avut sifilis la un moment dat, acum sau în trecut[9]; împreună cu rândurile de mai sus, se potrivește cu o infecție care trebuie tratată, dacă nu ai fost deja tratat și nu ai titruri vechi de comparat[2].
  4. HIV: oricine are sifilis primar sau secundar ar trebui testat[3]; vezi ghidul nostru despre rezultatul testului HIV.

Reactiv, nereactiv, 1/32, TPHA pozitiv: BloodSense îți citește tot buletinul rând cu rând, pe înțelesul tău, ca să știi ce să întrebi la consultație.

Explică-mi buletinul
Cum citești cele două teste împreună
RPR sau VDRLTest treponemic (TPHA)Ce înseamnă de obicei
ReactivPozitivInfecție actuală sau una veche al cărei titru nu a scăzut încă[2].
NereactivPozitivDe obicei o infecție veche, tratată; uneori o infecție netratată, iar un al doilea test treponemic lămurește situația[2].
ReactivNegativAdesea un RPR fals pozitiv, întâlnit în HIV, boli autoimune ca lupusul, după vaccinare, la cei care își injectează droguri, în sarcină sau la vârstnici[2]; se repetă în 2-3 săptămâni[13].
NereactivNegativNiciun semn de sifilis, cu excepția unui contact foarte recent: anticorpii apar după câteva săptămâni[9], așa că testul se repetă dacă bănuiala rămâne[13].

Compară titrurile doar la același test (RPR cu RPR). Contează o schimbare de patru ori, adică două trepte de diluție, de exemplu de la 1/32 la 1/8[2]. Dacă e atins sistemul nervos, se poate adăuga o analiză a lichidului cefalorahidian[2]. Testul singur este explicat în ghidul nostru despre analiza RPR (VDRL), iar analizele BTS arată ce alte infecții se verifică de obicei la aceeași vizită.

Cum se urmărește sifilisul după tratament?

Vindecarea se verifică prin titrul RPR sau VDRL, nu prin testul treponemic, care de obicei rămâne pozitiv[2].

  • Sifilis primar sau secundar: control la 6 și la 12 luni[3].
  • Sifilis latent: titru la 6, 12 și 24 de luni, comparat cu cel din ziua tratamentului[4].
  • Simptomele care revin sau o creștere de patru ori a titrului sugerează o reinfecție sau un eșec al tratamentului[3].
  • O scădere lentă nu înseamnă mereu eșec: 10-20% dintre cei tratați pentru sifilis primar sau secundar nu ajung la o scădere de patru ori în 12 luni[3].

Se vindecă sifilisul și ce antibiotic se ia?

Penicilina G injectabilă este tratamentul preferat în toate stadiile; doza o stabilește medicul[2].

  • Sifilis primar, secundar sau latent recent: o singură injecție intramusculară cu benzatin-penicilină G[3][4].
  • Sifilis latent tardiv sau cu vechime necunoscută: trei injecții, la o săptămână una de alta[4].
  • Alergie la penicilină: în sifilisul recent, 14 zile de doxiciclină pe gură; azitromicina nu trebuie folosită[3].
  • Sarcină: doar penicilina are efect dovedit; femeile alergice sunt desensibilizate, apoi tratate[2].

În primele 24 de ore după prima injecție pot apărea febră, durere de cap și dureri musculare: este reacția Jarisch-Herxheimer, care nu înseamnă alergie la penicilină[2]. Antibioticul vindecă infecția, dar poate să nu repare leziunile deja produse[1]. Partenerii cu care ai avut contact în cele 90 de zile dinaintea diagnosticului de sifilis recent ar trebui tratați chiar dacă testul lor e negativ[2], iar sexul se reia abia după ce toți sunt tratați și vindecați[10].

Cum previi sifilisul și cum protejezi o sarcină?

  • Folosește corect prezervativul, de fiecare dată[1].
  • Fă-ți testul dacă ai risc crescut: „VDRL sau RPR” face parte din analizele de prevenție de la medicul de familie, la screeningul pentru bolile cu transmitere sexuală[11].
  • Bărbații care fac sex cu bărbați și femeile transgender care au avut o infecție bacteriană cu transmitere sexuală în ultimele 12 luni pot întreba de doxy-PEP: doxiciclina luată în 72 de ore după sex a scăzut sifilisul cu peste 70% în studii[8].
  • În sarcină, testul se face la prima vizită, iar la 28 de săptămâni și la naștere dacă există risc[5]; în România, „VDRL sau RPR” intră în analizele de supraveghere a sarcinii[11]. Netratat, sifilisul afectează sarcina în 50-80% din cazuri[6].

Întrebări de pus medicului

  1. În ce stadiu arată rezultatele mele că sunt?
  2. Ce teste mi s-au făcut și care este titrul meu?
  3. Câte injecții îmi trebuie și când îmi fac analizele de control?
  4. Ce parteneri trebuie testați și tratați?
  5. Am nevoie de test HIV și de alte analize BTS, sau de un control la ochi ori la urechi?

Întrebări frecvente

Se poate vindeca sifilisul?

Da, în orice stadiu, deși antibioticul nu poate repara leziunile de organ deja produse[1].

De ce TPHA a rămas pozitiv după tratament?

Acești anticorpi rămân de obicei toată viața și nu arată dacă boala e activă; se urmărește în schimb titrul RPR sau VDRL[2].

Pot avea sifilis cu un test negativ?

Da, foarte devreme: anticorpii au nevoie de câteva săptămâni ca să apară, așa că poate fi nevoie de un test repetat[9].

Are legătură sifilisul cu HIV?

Se transmit la fel, așa că testarea pentru una înseamnă testare și pentru cealaltă[3]. Stadiul avansat al infecției HIV este descris în articolul nostru despre SIDA.

Articole înrudite

  1. Centers for Disease Control and Prevention. About Syphilis. 2025. cdc.gov (consultat la 31 octombrie 2026)
  2. Centers for Disease Control and Prevention. Syphilis. STI Treatment Guidelines, 2021. cdc.gov (consultat la 31 octombrie 2026)
  3. Centers for Disease Control and Prevention. Primary and Secondary Syphilis. STI Treatment Guidelines, 2021. cdc.gov (consultat la 31 octombrie 2026)
  4. Centers for Disease Control and Prevention. Latent Syphilis. STI Treatment Guidelines, 2021. cdc.gov (consultat la 31 octombrie 2026)
  5. Centers for Disease Control and Prevention. Syphilis During Pregnancy. STI Treatment Guidelines, 2021. cdc.gov (consultat la 31 octombrie 2026)
  6. World Health Organization. Syphilis. Fact sheet, 2025. who.int (consultat la 31 octombrie 2026)
  7. Papp JR, Park IU, Fakile Y, et al. CDC Laboratory Recommendations for Syphilis Testing, United States, 2024. MMWR Recomm Rep. 2024;73(1):1-32. doi:10.15585/mmwr.rr7301a1 (consultat la 31 octombrie 2026)
  8. Bachmann LH, Barbee LA, Chan P, et al. CDC Clinical Guidelines on the Use of Doxycycline Postexposure Prophylaxis for Bacterial STI Prevention, 2024. MMWR Recomm Rep. 2024;73(2):1-8. doi:10.15585/mmwr.rr7302a1 (consultat la 31 octombrie 2026)
  9. MedlinePlus. Syphilis Tests. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 31 octombrie 2026)
  10. American Sexual Health Association. Understanding Syphilis and How to Prevent It. ashasexualhealth.org (consultat la 31 octombrie 2026)
  11. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ghidul asiguratului, ediția a 3-a (copie publicată de Institutul Regional de Oncologie Iași). iroiasi.ro (consultat la 31 octombrie 2026)
  12. Casa de Asigurări de Sănătate Iași. Anexa 17: analize medicale de laborator din pachetul de servicii de bază (copie publicată de Clinica Sante). 2023. clinica-sante.ro (consultat la 31 octombrie 2026)
  13. Synevo România. RPR/VDRL cantitativ. synevo.ro (consultat la 31 octombrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul medicului, care îți interpretează rezultatele împreună cu simptomele, istoricul și examenul clinic.