Pe scurt

Coagularea intravasculară diseminată (CID) este o problemă gravă în care coagularea pornește în tot corpul: cheaguri foarte mici blochează vasele mici, apoi trombocitele și factorii de coagulare se consumă și pot apărea sângerări. Este mereu declanșată de o altă boală gravă, cel mai des o infecție severă. Medicii citesc împreună câteva analize de sânge, le repetă și tratează în primul rând cauza.

Ce este coagularea intravasculară diseminată, pe scurt?

  • Ce se întâmplă: proteinele coagulării devin hiperactive în tot organismul. În vase se formează cheaguri mici, care pot reduce fluxul de sânge spre organe precum ficatul, creierul sau rinichii; în același timp, factorii de coagulare se epuizează, iar asta poate duce la sângerări[2].
  • Alte denumiri: coagulopatie de consum, sindrom de defibrinare; în engleză, DIC[3].
  • Mereu secundară: CID apare după o altă afecțiune, cum ar fi o infecție severă, un cancer, un traumatism major sau o complicație gravă a sarcinii[5].
  • Două viteze: CID acută se instalează repede și este o urgență; forma cu evoluție lentă (cronică), întâlnită de exemplu în unele cancere, poate da puține simptome[3][4].
  • Analizele-cheie: numărul de trombocite, timpul de protrombină (Quick) și INR, APTT, fibrinogenul și D-dimerii[2].

Care sunt simptomele CID?

Simptomele vin din două probleme opuse, care pot apărea la aceeași persoană[1][4].

  • Sângerări: din răni, din locul perfuziei, din nas, gingii sau gură; sânge în urină sau în scaun; vânătăi mici sau mari[1]. Punctele mici roșii sau violete de pe piele sunt o formă de purpură.
  • Cheaguri: durere în piept sau lipsă de aer, ori durere, roșeață, căldură și umflare la un picior[1].
  • Semne generale: scăderea tensiunii, confuzie, tulburări de memorie sau schimbări de comportament și febră[2].

Cei mai mulți oameni cu CID acută sunt deja internați pentru boala care a declanșat-o. Netratată, CID poate duce la insuficiență respiratorie (ARDS), sângerări digestive, infarct, șoc, accident vascular cerebral sau cheaguri de sânge în vene[1].

Când suni la 112 și când mergi la medic?

Când mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 pentru o sângerare care nu se oprește[2], sânge în vărsătură sau scaun negru, durere bruscă în piept sau lipsă de aer, confuzie ori slăbiciune pe o parte a corpului, mai ales la cineva care are o infecție severă, a născut de curând, a avut o operație mare sau un traumatism ori face tratament pentru cancer.
  • În 24 de ore pentru vânătăi noi fără explicație sau puncte mici roșii pe piele, sângerări din nas sau din gingii care tot revin ori un picior umflat și dureros[1].
  • La următoarea consultație dacă un buletin arată trombocite scăzute sau D-dimeri crescuți și ai deja un cancer sau o boală de ficat: întreabă dacă s-a luat în calcul o CID cu evoluție lentă[3].

Ce cauzează coagularea intravasculară diseminată?

CID urmează unei boli care produce o inflamație extinsă sau eliberează în sânge substanțe care pornesc coagularea[4].

  • Frecvent Sepsisul (septicemia), o infecție a sângelui cu bacterii sau fungi: cea mai frecventă cauză[1][4].
  • Frecvent Traumatisme grave, arsuri, traumatisme ale capului sau operații mari[1][2].
  • Posibil Cancerul, mai ales unele forme de leucemie, ca leucemia acută promielocitară, și unele tumori solide, ca cancerul de prostată; în cancer, CID este adesea mai lentă și mai puțin zgomotoasă[2][4].
  • Posibil Complicațiile sarcinii: dezlipirea de placentă, embolia cu lichid amniotic, resturile placentare, moartea fătului în uter și, mai rar, preeclampsia[2][4]. Un articol românesc despre două cazuri grave din trimestrul al treilea amintește și sindromul HELLP și ficatul gras acut de sarcină[14].
  • Posibil Pancreatita și bolile grave de ficat, cum este ciroza[1][2].
  • Rar O reacție la transfuzie, o mușcătură de șarpe, un hemangiom mare sau un anevrism de aortă; CID este și o complicație rară a COVID-19[1][2][4].

Ce analize se fac pentru CID?

Nu există o singură analiză pentru CID. De obicei se cer hemoleucograma cu frotiu de sânge periferic, timpul Quick, APTT, fibrinogenul și D-dimerii[2], adică o coagulogramă la care se adaugă D-dimerii. Iată un buletin fictiv, la o suspiciune de CID acută.

Exemplu fictiv de buletin de analize de coagulare (format românesc)
AnalizăRezultatInterval biologic de referințăSemnalare
Trombocite (PLT)58 x10^3/µL150-400↓
Timp de protrombină (Quick)17,2 s11,0-13,5↑
INR1,600,80-1,10↑
APTT39 s25-35↑
Fibrinogen118 mg/dL200-400↓
D-dimeri6,40 µg/mL FEU<0,50↑
  1. Trombocite: 150.000-400.000 pe microlitru este intervalul obișnuit, scris pe buletin 150-400 x10^3/µL[10]; intervalul exact diferă de la un laborator la altul. Un număr scăzut apare în aproximativ 98% din cazurile de CID, iar sub 50.000 în circa jumătate[4].
  2. Timp Quick, INR și APTT: timpul în care sângele face cheag. Valorile obișnuite sunt 11-13,5 secunde pentru timpul Quick, 0,8-1,1 pentru INR și 25-35 secunde pentru APTT[10]. Sunt prelungite doar în aproximativ jumătate din cazurile de CID, deci niște timpi normali nu o exclud[4]. Vezi și ce înseamnă INR.
  3. Fibrinogen: proteina din care se face cheagul; la Synevo, intervalul pentru adulți este 200-400 mg/dL[13]. Crește și în inflamație, de aceea rămâne normal la aproape jumătate dintre pacienții cu CID[4]. Sub 100 mg/dL (1 g/L) primește puncte în scorul ISTH[6].
  4. D-dimeri: fragmente eliberate când cheagurile se desfac. Synevo dă ca valoare de referință sub 0,5 µg/mL FEU[12], un prag clasic de 500 µg/L[11], dar unitățile (FEU sau DDU) și pragurile diferă între laboratoare. D-dimerii cresc și după o operație sau un traumatism, cu un cheag într-o venă ori în bolile de ficat sau de rinichi[4].

Ai o coagulogramă cu mai multe săgeți? BloodSense îți explică fiecare rând din buletinul complet, cum se leagă rezultatele între ele, și te ajută să-ți pregătești întrebările pentru medic.

Explică-mi coagulograma

Cum se interpretează analizele în CID?

Nicio valoare singură nu pune diagnosticul. Medicii privesc combinația, cauza și evoluția: un număr de trombocite care scade de la o zi la alta spune mai mult decât o singură valoare mică[4]. De aceea analizele se repetă[1][9].

  • CID cu evoluție rapidă: scădere mai mare a trombocitelor, timp Quick și APTT mai lungi, fibrinogen care scade repede și D-dimeri mari[3].
  • CID cu evoluție lentă: trombocite ușor scăzute, timp Quick și APTT normale sau abia prelungite (APTT poate fi chiar mai scurt decât normal), fibrinogen normal sau moderat scăzut și D-dimeri crescuți[3].

Scorul ISTH. Societatea Internațională de Tromboză și Hemostază (ISTH) dă puncte pentru patru rezultate: trombocitele, un marker al fibrinei precum D-dimerii, prelungirea timpului de protrombină și fibrinogenul[6]. Un total de 5 sau mai mult este compatibil cu CID manifestă; în studii, scorul a avut o sensibilitate de 91% și o specificitate de 97%, iar scorurile mai mari au mers împreună cu un risc de deces mai mare[4]. Într-un grup de pacienți cu sepsis, mortalitatea a fost de 43% cu CID și de 27% fără[4].

Ce boli pot semăna cu CID[1][3][4]:

  • Bolile grave de ficat: scad și ele factorii de coagulare și trombocitele. Factorul VIII este de obicei scăzut în CID, dar nu în boala de ficat, iar D-dimerii tind să fie mai mari în CID.
  • Microangiopatiile trombotice, ca purpura trombotică trombocitopenică (PTT): trombocite scăzute și globule roșii fragmentate, dar timpul Quick și APTT sunt de obicei normale; testul ADAMTS13 ajută.
  • Și: pierderea masivă de sânge, trombocitopenia indusă de heparină, lipsa de vitamina K.

Când globulele roșii se rup în vasele mici blocate[2], frotiul poate arăta fragmente (schizocite), iar medicul poate cere LDH și haptoglobina.

Ce s-a schimbat în 2025?

În 2025, ISTH și-a actualizat definiția din 2001: CID este o tulburare dobândită, amenințătoare de viață, care trece de la o fază timpurie, uneori fără simptome, la o fază avansată cu sângerări și/sau insuficiență de organ. Depistarea timpurie poate îmbunătăți evoluția[7]. Actualizarea separă pre-CID, CID în faza timpurie și CID manifestă, adaptează criteriile la cauză (în sepsis, scorul coagulopatiei induse de sepsis, SIC, depistează CID timpurie) și revizuiește scorul pentru CID manifestă: D-dimerii de peste 3 ori limita superioară a normalului primesc acum 2 puncte, iar peste 7 ori, 3 puncte[8].

Cum se tratează CID?

Nu există un tratament specific pentru CID în sine: prioritatea este tratarea cauzei, de exemplu a infecției, a complicației de sarcină sau a cancerului[2][5]. Îngrijirea se face în spital, adesea la terapie intensivă (ATI)[4]. Aici nu sunt date doze.

  • Transfuzii: concentrat de trombocite, plasmă proaspătă congelată, crioprecipitat sau concentrat de fibrinogen înlocuiesc ce s-a consumat. Se dau mai ales celor care sângerează sau au nevoie de o intervenție, nu doar din cauza rezultatelor de laborator[9].
  • Anticoagulante (heparină): pot fi folosite când predomină cheagurile, de exemplu în CID lentă cu tromboze; de obicei se evită în CID rapidă cu sângerare[3][9]. Pacienții în stare critică care nu sângerează primesc de regulă doze preventive împotriva cheagurilor[9].

Cum se urmărește CID și se poate preveni?

Un număr de trombocite care se stabilizează la analizele repetate este un semn indirect că activarea coagulării s-a oprit[4]. Evoluția depinde de cauză, iar CID poate pune viața în pericol[2]. Cea mai bună prevenție este tratarea promptă a bolilor care o pot declanșa[2].

Întrebări pentru medicul tău

  1. Ce a declanșat CID și cum este tratată această cauză?
  2. Este o CID rapidă sau una cu evoluție lentă, și acum e mai mare riscul de sângerare sau cel de cheaguri?
  3. Ce rezultate urmăriți cel mai atent și cât de des le repetați?
  4. Am nevoie de transfuzii sau de un anticoagulant, și de ce?

Întrebări frecvente

Ce înseamnă CID în medicină?

Coagulare intravasculară diseminată: „diseminată” pentru că coagularea se produce în tot corpul, „intravasculară” pentru că are loc în interiorul vaselor de sânge[2]. În engleză, prescurtarea este DIC.

Poate o singură analiză să excludă CID?

Nu. La început, trombocitele, fibrinogenul și timpii de coagulare pot fi încă în intervalul normal, chiar dacă au scăzut față de valorile tale obișnuite, de aceea analizele se repetă[4].

CID este contagioasă sau ereditară?

Nu. CID este dobândită: este o reacție a sistemului de coagulare la o altă boală, cum ar fi o infecție severă sau un traumatism[5][7]. Infecția care a declanșat-o poate fi contagioasă, CID în sine nu.

Poate apărea CID în sarcină sau după naștere?

Da. Dezlipirea de placentă, embolia cu lichid amniotic și resturile placentare sunt cauze cunoscute, de aceea fibrinogenul se verifică atunci când placenta se dezlipește prea devreme[2][4][10].

Articole înrudite

  1. National Heart, Lung, and Blood Institute. Disseminated Intravascular Coagulation (DIC). National Institutes of Health. nhlbi.nih.gov (accesat la 31 octombrie 2026)
  2. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Disseminated intravascular coagulation (DIC). Revizuit în octombrie 2025. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (accesat la 31 octombrie 2026)
  3. Merck Manual Professional Version. Disseminated Intravascular Coagulation (DIC). Revizuit în iulie 2025. merckmanuals.com (accesat la 31 octombrie 2026)
  4. Venugopal A. Disseminated intravascular coagulation. Indian J Anaesth. 2014;58(5):603-608. doi:10.4103/0019-5049.144666 (accesat la 31 octombrie 2026)
  5. Levi M, Scully M. How I treat disseminated intravascular coagulation. Blood. 2018;131(8):845-854. doi:10.1182/blood-2017-10-804096 (accesat la 31 octombrie 2026)
  6. Taylor FB Jr, Toh CH, Hoots WK, Wada H, Levi M. Towards definition, clinical and laboratory criteria, and a scoring system for disseminated intravascular coagulation. Thromb Haemost. 2001;86(5):1327-1330. doi:10.1055/s-0037-1616068 (accesat la 31 octombrie 2026)
  7. Iba T, Levy JH, Maier CL, et al. Updated definition and scoring of disseminated intravascular coagulation in 2025: communication from the ISTH SSC Subcommittee on Disseminated Intravascular Coagulation. J Thromb Haemost. 2025;23(7):2356-2362. doi:10.1016/j.jtha.2025.03.038 (accesat la 31 octombrie 2026)
  8. Iba T, Maier CL, Scarlatescu E, Levy JH. Introducing the new definition and diagnostic criteria of disseminated intravascular coagulation released by the International Society on Thrombosis and Haemostasis in 2025. Semin Thromb Hemost. 2026;52(1):10-17. doi:10.1055/a-2675-6068 (accesat la 31 octombrie 2026)
  9. Levi M, Toh CH, Thachil J, Watson HG. Guidelines for the diagnosis and management of disseminated intravascular coagulation. British Committee for Standards in Haematology. Br J Haematol. 2009;145(1):24-33. doi:10.1111/j.1365-2141.2009.07600.x (accesat la 31 octombrie 2026)
  10. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Platelet count; Prothrombin time (PT); Partial thromboplastin time (PTT); Fibrinogen blood test. US National Library of Medicine (accesat la 31 octombrie 2026)
  11. Righini M, Van Es J, Den Exter PL, et al. Age-adjusted D-dimer cutoff levels to rule out pulmonary embolism: the ADJUST-PE study. JAMA. 2014;311(11):1117-1124. doi:10.1001/jama.2014.2135 (accesat la 31 octombrie 2026)
  12. Synevo România. D-dimeri: valoare de referință, recoltare, pregătirea pacientului. Fișă de analiză. synevo.ro (accesat la 31 octombrie 2026)
  13. Synevo România. Fibrinogen: valori de referință pe vârste, recoltare, pregătirea pacientului. Fișă de analiză. synevo.ro (accesat la 31 octombrie 2026)
  14. Hetea A, Stoica S, Simionescu AA. Coagularea intravasculară diseminată produsă la domiciliu în al treilea trimestru al sarcinii - două cazuri clinice. Ginecologia.ro. 2017. doi:10.26416/Gine.15.1.2017.489 (accesat la 31 octombrie 2026)
  15. Casa de Asigurări de Sănătate Iași. Anexa 17: analize de laborator din pachetul de bază (hemoleucogramă completă, frotiu, INR, APTT, fibrinogenemie). Copie publicată de Clinica Sante, 2023. clinica-sante.ro (accesat la 31 octombrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul unui medic, care îți interpretează rezultatele împreună cu simptomele, istoricul, medicamentele și examenul clinic.