Pe scurt

Purpura înseamnă pete roșii, violete sau maronii produse de sânge sub piele, de 4 până la 10 mm, care nu dispar când apeși pe ele. Este un semn, nu o boală în sine: cauza poate fi banală (pielea subțire la vârstnici) sau urgentă (o infecție gravă). Prima analiză este hemoleucograma, pentru că numărul de trombocite împarte cauzele în două grupe.

Ce este purpura, pe scurt?

  • Definiție: pete și plăci violacee pe piele sau în gură, produse de vase mici care lasă sângele să iasă sub suprafață[1].
  • Denumirile după mărime: peteșiile sunt puncte sub 4 mm, purpura are 4-10 mm, iar echimozele (vânătăile) depășesc 1 cm[1][2].
  • Două mari grupe: purpura trombocitopenică, cu trombocite scăzute, și purpura netrombocitopenică, cu trombocite normale[2].
  • Cifra-cheie: numărul de trombocite normal la adult este 150.000-450.000 pe microlitru; sub 150.000 este scăzut[3].

Cum arată purpura și ce simptome dă?

Petele sunt întâi roșii, apoi violete și, pe măsură ce sângele se resoarbe, maronii. Semnul distinctiv: rămân vizibile când apeși pe ele, spre deosebire de majoritatea erupțiilor, care pălesc[2]. Poți verifica apăsând marginea unui pahar transparent pe piele (testul paharului). Pe pielea închisă la culoare, uită-te la zonele mai deschise: palme, tălpi, interiorul pleoapelor, cerul gurii[10].

Aspectul petelor îi dă medicului un prim indiciu:

  • Pete plate cu sângerări ale gingiilor sau nasului, menstruații abundente, sânge în urină sau scaun: mai degrabă o problemă a trombocitelor[4].
  • Pete ușor reliefate, care se simt sub deget (purpură palpabilă), mai ales pe picioare și fese: mai degrabă o inflamație a vaselor mici (vasculită). La copii apar des și dureri de articulații sau de burtă[7].
  • Vânătăi mari și închise pe dosul mâinilor și pe antebrațe la o persoană în vârstă, după o lovitură mică sau fără lovitură: mai degrabă o piele fragilă (purpura senilă)[12].

Când este purpura o urgență?

Când mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 dacă petele care nu dispar sub pahar apar cu febră, senzația că ești foarte bolnav, confuzie, ceafă înțepenită sau se întind repede: poate fi o infecție cu meningococ, care trebuie tratată imediat[10]. Sună și pentru o sângerare care nu se oprește la apăsare[4] sau pentru purpură cu confuzie, slăbiciune ori greutate în vorbire apărute brusc.
  • În 24-48 de ore dacă apar pete noi fără o cauză cunoscută și te simți bine, dacă un copil are purpură pe picioare cu dureri de articulații sau de burtă, ori dacă iei un anticoagulant și petele se extind[11].
  • La următoarea consultație pentru vânătăi vechi și neschimbate pe antebrațe expuse la soare sau pentru câteva pete care au dispărut deja. Ia cu tine poze și lista de medicamente.

Lipsa febrei nu exclude o cauză gravă, iar cei mai mulți oameni cu meningită nu au deloc pete. Articolul nostru despre simptomele meningitei enumeră toate semnalele de alarmă.

Care sunt cauzele purpurei?

Medicul ordonează cauzele după numărul de trombocite, apoi după coagulare și rezistența peretelui vaselor[1][2]. Întâi cele frecvente:

  • Frecvent Purpura senilă (actinică): vârsta și anii de soare subțiază pielea și fac vasele fragile. Este benignă și nu necesită tratament, dar anticoagulantele și corticoizii o agravează[12].
  • Frecvent Medicamente: cele care acționează asupra trombocitelor sau a coagulării (aspirină, clopidogrel, acenocumarol, warfarină și alte anticoagulante), corticoizii luați timp îndelungat și medicamentele care scad trombocitele[1][12]. Nu opri niciodată un anticoagulant fără sfatul medicului.
  • Posibil Vasculita cu IgA (purpura Henoch-Schönlein, numită și purpură reumatoidă): cea mai frecventă vasculită la copii, cu 10-20 de cazuri la 100.000 de copii pe an, 90% între 2 și 10 ani. Apare des după o răceală[7][8].
  • Posibil Purpura trombocitopenică imună (PTI): sistemul imunitar distruge trombocitele. La copii trece adesea în câteva săptămâni sau luni; forma care persistă apare mai ales la adulți, la femei de două-trei ori mai des decât la bărbați[4].
  • Posibil Infecții și boli care scad trombocitele: HIV, hepatita C, alte infecții virale, lupusul și bolile măduvei osoase[2].
  • Rar Urgențe grave: infecția sângelui cu meningococ și alte forme de sepsis, coagularea intravasculară diseminată (CID), leucemia și purpura trombotică trombocitopenică (PTT), în care se formează cheaguri mici în tot corpul[1][2][9]. Pentru CID, vezi analizele în coagularea intravasculară diseminată.
  • Rar Alte cauze vasculare: lipsa vitaminei C (scorbut), amiloidoza și bolile ereditare ale țesutului conjunctiv, cum este sindromul Ehlers-Danlos[1][2].

Cum se pune diagnosticul? Analizele de sânge și cum le citești

Medicul examinează pielea, te întreabă de medicamente, infecții recente și sângerări, apoi cere analize de sânge și de urină; uneori e nevoie de o biopsie de piele[1]. Se începe cu hemoleucograma, adesea împreună cu testele de coagulare. Un exemplu fictiv de buletin:

Exemplu fictiv de buletin de analize pentru purpură, hemoleucogramă și coagulare (format românesc)
AnalizăRezultatInterval biologic de referințăSemnalare
Leucocite (WBC)6,8 x10^3/µL4,0-10,0
Hemoglobină (HGB)13,6 g/dL12,0-16,0
Trombocite (PLT)18 x10^3/µL150-450↓
Volum trombocitar mediu (MPV)11,2 fL7,5-11,5
Timp de protrombină (INR)1,020,80-1,20
APTT31 s25-35
  1. Săgeata ↓: 18 x10^3/µL înseamnă 18.000 de trombocite pe microlitru, mult sub 150.000. Riscul de sângerare crește sub aproximativ 20.000[5].
  2. Restul e normal: trombocitele scăzute izolat, cu globule roșii și albe normale, sunt tabloul obișnuit al PTI, diagnosticată după ce alte cauze au fost excluse[5].
  3. INR și APTT normale: factorii de coagulare funcționează; problema ține de trombocite, nu de proteinele coagulării.
  4. Nu e un diagnostic: valoarea trebuie confirmată, cu un frotiu de sânge la microscop[5]. Intervalele diferă de la un laborator la altul.

Trombocitele pe un rând, INR-ul și APTT-ul pe altul, sumarul de urină pe altă pagină? BloodSense îți explică fiecare rând din buletinul complet, pe limba ta, și te ajută să-ți pregătești întrebările pentru medic.

Explică-mi analizele
Analize cerute des în purpură și ce indică un rezultat anormal
AnalizăDe ceRezultatul care schimbă situația
Trombocite și MPVÎmparte cauzele în două grupe[2]Scăzute (↓): purpură trombocitopenică. Normale: se verifică vasele sau coagularea
Frotiu de sânge perifericCelulele văzute la microscop[5]Agregate de trombocite: valoare fals scăzută; globule roșii fragmentate (schizocite): sugerează PTT[9]
Timpul de protrombină, INR și APTTVerifică factorii de coagulare (vezi ghidul testelor de coagulare)Timpi prelungiți (↑): anticoagulant, problemă de ficat, lipsa unui factor sau CID
Sumar de urină și creatininăCaută afectarea rinichilor în vasculita cu IgA[8]Sânge sau proteine în urină, creatinină în creștere (↑): urmărire mai atentă
LDH, haptoglobină și activitatea ADAMTS13Cerute dacă se suspectează PTT[9]LDH mare (↑), haptoglobină mică (↓) și ADAMTS13 sub 10%: PTT, o urgență[9]
Teste pentru HIV și hepatita CAdăugate când se suspectează PTI și există un risc[4]Un rezultat pozitiv explică trombocitele scăzute
Vitamina CLa alimentație săracă și gingii care sângereazăValoare foarte mică (↓): sugerează scorbut

O capcană în buletin: la unii oameni, anticoagulantul din eprubeta obișnuită cu dop mov (EDTA) face trombocitele să se aglomereze în eprubetă. Aparatul raportează atunci o valoare fals scăzută (pseudotrombocitopenie). Un frotiu sau o nouă recoltare pe eprubetă cu citrat sau heparină arată valoarea reală[13]. O valoare foarte mică fără sângerări și fără pete merită această verificare.

La copii, vasculita cu IgA se clasifică după purpură sau peteșii mai ales pe picioare, plus cel puțin unul dintre: durere abdominală, artrită sau dureri articulare, afectare renală sau depozite de IgA la biopsie[14]. Fiind o cauză a vaselor, nu scade trombocitele[2].

Cum se urmărește purpura în timp?

  • PTI: numărători repetate ale trombocitelor. Peste 20.000 pe microlitru, fără sângerări, tratamentul e rar necesar[5].
  • Vasculita cu IgA: analize de urină și tensiune arterială timp de 6-12 luni, pentru că rinichii pot fi afectați și după pete[11]. Boala durează în medie 4 săptămâni[7].
  • Purpura senilă: nu sunt necesare analize odată ce diagnosticul e clar. Vânătăile noi dispar în câteva zile; pata maronie poate rămâne săptămâni sau luni[12].

Cum se tratează purpura?

Tratamentul vizează cauza, iar uneori nu e nevoie de niciunul[2]. Aici nu sunt date doze.

  • Purpura dată de medicamente: medicul poate schimba sau ajusta tratamentul.
  • PTI: supraveghere, corticoizi, imunoglobuline intravenos, anti-D, agoniști ai receptorului de trombopoietină, rituximab sau scoaterea splinei, alese împreună cu pacientul[6].
  • Vasculita cu IgA: mai ales repaus și calmante; corticoizi și tratament pentru rinichi doar în anumite cazuri[7][8].
  • PTT: tratament în spital, început repede, ghidat de testul ADAMTS13[9].
  • Purpura senilă: niciun tratament nu grăbește vindecarea și nici nu e necesar[12].

Cum previi purpura și cum trăiești cu ea?

  • Protejează antebrațele și mâinile de soare și de lovituri dacă ai pielea subțire[12].
  • Ține o listă la zi cu toate medicamentele și suplimentele și întreabă înainte să iei aspirină sau ibuprofen dacă ai trombocitele scăzute.
  • Fotografiază petele noi cu o monedă alături și notează data.
  • Întreabă ce vaccinuri împotriva meningococului ți se potrivesc, după vârstă și situație.
  • După o vasculită cu IgA, mergi la toate controalele de urină și tensiune, chiar dacă petele au dispărut[11].

Întrebări pentru medicul tău

  1. Am trombocitele scăzute și a exclus un frotiu aglomerarea în eprubetă?
  2. INR-ul și APTT-ul meu sunt normale?
  3. Poate unul dintre medicamentele sau suplimentele mele să dea aceste pete?
  4. Am nevoie de controale de urină și tensiune, și cât timp?
  5. La ce semne trebuie să sun imediat la 112?

Întrebări frecvente

Purpura e același lucru cu o vânătaie?

Amândouă sunt sânge sub piele. Medicii numesc echimoză (vânătaie) plăcile de peste 1 cm și purpură petele de 4-10 mm[1]. Contează mai ales dacă apar fără motiv.

Purpura poate fi semn de leucemie?

Rar. Leucemia e una dintre cauzele posibile, dar de obicei modifică și alte rânduri din hemoleucogramă, cum ar fi leucocitele sau hemoglobina[2]. O hemoleucogramă normală o face mult mai puțin probabilă.

Cât durează purpura?

Depinde de cauză: de la câteva zile la câteva săptămâni în purpura senilă[12], aproximativ 4 săptămâni în vasculita cu IgA[7] și mai mult dacă trombocitele rămân scăzute.

Poți avea purpură cu trombocite normale?

Da. Vasculita, pielea fragilă, corticoizii, lipsa vitaminei C și problemele factorilor de coagulare dau purpură cu trombocite normale[1].

Articole înrudite

  1. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Purpura. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (accesat la 30 octombrie 2026)
  2. Cleveland Clinic. Purpura. clevelandclinic.org (accesat la 30 octombrie 2026)
  3. National Heart, Lung, and Blood Institute. Thrombocytopenia. nhlbi.nih.gov (accesat la 30 octombrie 2026)
  4. National Heart, Lung, and Blood Institute. Immune thrombocytopenia (ITP). nhlbi.nih.gov (accesat la 30 octombrie 2026)
  5. Provan D, Arnold DM, Bussel JB, et al. Updated international consensus report on the investigation and management of primary immune thrombocytopenia. Blood Adv. 2019;3(22):3780-3817. doi:10.1182/bloodadvances.2019000812 (accesat la 30 octombrie 2026)
  6. Neunert C, Terrell DR, Arnold DM, et al. American Society of Hematology 2019 guidelines for immune thrombocytopenia. Blood Adv. 2019;3(23):3829-3866. doi:10.1182/bloodadvances.2019000966 (accesat la 30 octombrie 2026)
  7. Leung AKC, Barankin B, Leong KF. Henoch-Schönlein purpura in children: an updated review. Curr Pediatr Rev. 2020;16(4):265-276. doi:10.2174/1573396316666200508104708 (accesat la 30 octombrie 2026)
  8. Ozen S, Marks SD, Brogan P, et al. European consensus-based recommendations for diagnosis and treatment of immunoglobulin A vasculitis: the SHARE initiative. Rheumatology (Oxford). 2019;58(9):1607-1616. doi:10.1093/rheumatology/kez041 (accesat la 30 octombrie 2026)
  9. Zheng XL, Vesely SK, Cataland SR, et al. ISTH guidelines for the diagnosis of thrombotic thrombocytopenic purpura. J Thromb Haemost. 2020;18(10):2486-2495. doi:10.1111/jth.15006 (accesat la 30 octombrie 2026)
  10. NHS. Meningitis. nhs.uk (accesat la 30 octombrie 2026)
  11. NHS. Henoch-Schönlein purpura (HSP). nhs.uk (accesat la 30 octombrie 2026)
  12. MSD Manual Professional Version. Senile purpura. msdmanuals.com (accesat la 30 octombrie 2026)
  13. Yan L, Xu S, Yang X, et al. Decision-making error in platelet transfusion caused by EDTA-dependent pseudothrombocytopenia: a case report and literature review. Clin Lab. 2024;70(1). doi:10.7754/Clin.Lab.2023.230703 (accesat la 30 octombrie 2026)
  14. Ozen S, Pistorio A, Iusan SM, et al. EULAR/PRINTO/PRES criteria for Henoch-Schönlein purpura, childhood polyarteritis nodosa, childhood Wegener granulomatosis and childhood Takayasu arteritis: Ankara 2008. Part II: final classification criteria. Ann Rheum Dis. 2010;69(5):798-806. doi:10.1136/ard.2009.116657 (accesat la 30 octombrie 2026)
  15. MedlinePlus. Complete blood count (CBC). US National Library of Medicine. medlineplus.gov (accesat la 30 octombrie 2026)
  16. Pop D, Emilsson H, Dreghiciu D, Cinezan L. Trombocitopenia – o provocare pentru departamentele de urgență pediatrice. Revista Română de Pediatrie. 2019;68(2). doi:10.37897/RJP.2019.2.13 (accesat la 30 octombrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul unui medic, care îți interpretează rezultatele împreună cu simptomele, istoricul, medicamentele și examenul clinic.