Sindromul POTS (tahicardie posturală ortostatică): simptome, diagnostic, analize și tratament

Ce este sindromul POTS, pe scurt?

• Denumire completă: sindromul de tahicardie posturală ortostatică, numit și sindromul tahicardiei posturale. Face parte din tulburările de intoleranță ortostatică: simptome care apar când stai în picioare și se ameliorează când te întinzi^[1].
• Cât de frecvent este: în Statele Unite, se estimează că 0,1-1% din populație are POTS^[2], adică aproximativ 1-3 milioane de oameni^[3]. Aproape 90% sunt femei, cele mai multe cazuri apărând între 13 și 29 de ani^[2]. Pentru România nu există o estimare publicată.
• Semnul care definește boala: o creștere susținută a pulsului cu cel puțin 30 de bătăi pe minut (bpm), sau cu cel puțin 40 bpm între 12 și 19 ani, în primele 10 minute în picioare sau pe masa înclinată, fără hipotensiune ortostatică și cu simptome de cel puțin 3 luni^[3].

POTS nu este o aritmie (tulburare de ritm cardiac): inima își păstrează ritmul normal (sinusal) și doar bate prea repede când stai în poziție verticală. De aceea trebuie excluse celelalte cauze ale unui ritm sinusal rapid^[2].

Care sunt simptomele sindromului POTS?

Simptomul tipic este inima care bate repede sau puternic când te ridici, uneori peste 120 bpm, și care se calmează când te culci din nou^[1]. Alte plângeri frecvente^[1][2]:

• senzație de cap gol, amețeli la ridicarea în picioare, senzație de leșin sau leșin;
• oboseală, toleranță scăzută la efort și „ceață mentală” (greutate în a gândi sau a te concentra);
• dureri de cap, vedere încețoșată sau „în tunel”, tremurături și transpirații;
• greață, balonare, constipație sau diaree;
• disconfort în piept, respirație grea, somn prost și mâini sau picioare vineții după ce ai stat în picioare^[7].

Simptomele variază de la o zi la alta și pot fi mai puternice dimineața^[7]. Căldura, statul mult în picioare, mesele mari bogate în carbohidrați, alcoolul și menstruația le pot agrava^[7]. Într-un sondaj pe 4.835 de pacienți, aproximativ 70% au spus că boala le-a afectat serios școala sau munca, iar diagnosticul a venit, în mediană, după 24 de luni^[2].

Când trebuie să mergi la medic pentru POTS?

Ce cauzează sindromul POTS și cine este în risc?

Cauza exactă nu se cunoaște, iar POTS este privit mai degrabă ca un sindrom cu mai multe mecanisme decât ca o singură boală^[5]. Se descriu trei forme, care adesea se suprapun^[3]: neuropată (sângele se adună în picioare și în abdomen), hiperadrenergică (prea multă activitate a hormonilor de stres, cu tremor, senzații asemănătoare anxietății și migrenă) și cu volum de sânge scăzut. Decondiționarea fizică le poate agrava pe toate trei^[4].

• Frecvent Debutul în aproximativ 3 luni după o infecție, de exemplu COVID-19, virusul Epstein-Barr sau gripa, în 30-40% dintre cazuri^[2]. Riscul de POTS nou este mai mare după infecția cu COVID-19 decât după vaccinarea anti-COVID-19^[10].
• Frecvent Alți factori declanșatori: pubertatea, sarcina, o operație mare, o comoție cerebrală sau alt traumatism^[1][3].
• Posibil Boli asociate: aproximativ 40% dintre persoanele cu POTS au migrenă, 20-30% sindrom Ehlers-Danlos de tip hipermobil și aproximativ 15% o boală autoimună^[3], precum tiroidita Hashimoto, boala celiacă, sindromul Sjögren sau lupusul. POTS se suprapune și cu sindromul de oboseală cronică și cu sindromul post-COVID^[1].
• Posibil Medicamente care pot produce sau agrava simptomele: unele antidepresive și antipsihotice, unele medicamente pentru tensiune și inimă, diureticele^[1]. Nu opri niciun medicament fără să vorbești cu medicul.

Cum se pune diagnosticul de POTS? Testul în picioare și testul mesei înclinate

Diagnosticul începe cu istoricul, examenul clinic și o electrocardiogramă (EKG) cu 12 derivații^[4]. Urmează măsurătoarea esențială: pulsul și tensiunea arterială culcat, apoi în picioare.

• Testul ortostatic activ (în picioare): stai întins să te odihnești, apoi stai nemișcat în picioare până la 10 minute, timp în care ți se măsoară pulsul și tensiunea. Se poate face într-un cabinet obișnuit și de cele mai multe ori este suficient pentru diagnostic^[3][7].
• Testul mesei înclinate (tilt test): stai întins pe o masă care este ridicată spre vertical, cu aparatele de monitorizare pornite. Ajută când nu poți sta 10 minute în picioare sau când se bănuiește un leșin vasovagal (sincopă) ori o afectare a nervilor^[3].
• Alte investigații de specialitate, la nevoie: un Holter EKG pe 24 de ore, o ecografie cardiacă^[4] sau un test al transpirației și o biopsie de piele pentru neuropatia de fibre mici^[3].

Cum citești cifrele: pentru POTS e nevoie de o creștere de cel puțin 30 bpm (40 bpm între 12 și 19 ani) și de lipsa hipotensiunii ortostatice, adică tensiunea nu scade cu 20 mm Hg sau mai mult la valoarea mare ori cu 10 mm Hg sau mai mult la valoarea mică^[2]. Dacă tensiunea scade, problema este tensiunea mică la ridicarea în picioare, o altă afecțiune. Un puls rapid fără simptome nu înseamnă POTS și nici simptomele fără creșterea pulsului^[5]. Iată un exemplu fictiv de rezultate:

Exemplu fictiv de fișă cu testul ortostatic și analizele de sânge de excludere (format din România)

Analiză	Rezultat	UM	Interval de referință	Semn
Puls, culcat (după 5 min)	72	bpm	60-100
Puls, în picioare (10 min)	118	bpm	Creștere sub 30 (adulți)	↑ +46
Tensiune arterială, culcat	108/68	mm Hg	Scădere sub 20/10 în picioare
Tensiune arterială, în picioare (10 min)	110/74	mm Hg	Scădere sub 20/10 în picioare
Hemoglobină (HGB)	13,4	g/dL	12,0-15,5
TSH	1,90	µUI/mL	0,27-4,20
Sodiu seric	139	mmol/L	135-145

1. Săgeata ↑: doar pulsul în picioare iese din interval; „+46” este creșterea de la culcat la în picioare, peste pragul de 30 bpm pentru adulți.
2. Tensiunea: nu scade la ridicare, deci în acest exemplu hipotensiunea ortostatică este exclusă.
3. Analize normale: hemoglobina, TSH-ul și sodiul normale fac mai puțin probabile anemia, o tiroidă hiperactivă și o deshidratare importantă. Acesta este tabloul obișnuit în POTS.
4. Nu este un diagnostic în sine: simptomele trebuie să dureze de cel puțin 3 luni, fără să se găsească altă cauză^[3]. Intervalele diferă de la un laborator la altul: contează cele de pe buletinul tău.

Ce analize de sânge se fac pentru POTS și cum le citești?

Nicio analiză de sânge nu pune diagnosticul de POTS. Analizele caută bolile care imită POTS și care trebuie excluse mai întâi: bolile tiroidei, insuficiența suprarenală, feocromocitomul, anemia, deshidratarea și efectele unor medicamente, alături de bolile de inimă și de plămâni^[2]. Ca minim, experții recomandă hemoleucograma, ionograma (electroliții) și analizele tiroidei^[3].

Analizele de sânge obișnuite în evaluarea POTS și ce indică un rezultat anormal

Analiza	De ce se cere	Rezultatul care schimbă situația
Hemoleucograma	Caută anemia[4]	Hemoglobina scăzută (↓) sugerează o anemie, care accelerează ea însăși inima
TSH și hormonii tiroidieni	Caută o tiroidă hiperactivă[4]	TSH scăzut (↓) cu FT4 crescut (↑) sugerează un hipertiroidism
Ionograma	Caută deshidratarea și dezechilibrele de sodiu sau potasiu[3]	Un sodiu sau un potasiu anormal (↑ sau ↓) cere o explicație proprie
Cortizolul de dimineață	Se adaugă dacă se bănuiește insuficiența suprarenală[2]	O valoare scăzută (↓) poate indica boala Addison
Metanefrinele plasmatice	Se adaugă dacă episoadele cu dureri de cap, transpirații și tensiune mare sugerează un feocromocitom[2]	Valorile clar crescute (↑) cer imagistică; vezi pagina despre catecolamine și metanefrine

În centrele specializate se poate măsura noradrenalina plasmatică recoltată după statul în picioare: o valoare de 600 pg/mL sau mai mare, cu tensiunea care crește la ridicare, se potrivește formei hiperadrenergice^[4]. Testele de autoanticorpi ies des pozitive, dar nespecifice în POTS, așa că un rezultat pozitiv nu dovedește o cauză autoimună^[3].

Cum se face monitorizarea în POTS?

• Pulsul și tensiunea acasă, culcat și în picioare, la aceeași oră din zi, arată dacă tratamentul ajută. Vezi și tensiunea normală în funcție de vârstă.
• Analizele de sânge se repetă doar cu un motiv: un prim rezultat anormal, simptome noi sau un medicament care cere controlul electroliților.
• Trimiterea la cardiolog, neurolog sau într-un centru de boli ale sistemului nervos autonom este potrivită când simptomele persistă după primele măsuri sau diagnosticul este nesigur^[6].

Mulți oameni se simt mai bine cu timpul, deși simptomele pot veni și pleca, iar uneori durează ani^[1]. Nu s-au raportat decese produse de POTS în sine^[4].

Care este tratamentul pentru sindromul POTS?

Nu există un tratament care să vindece POTS și niciun medicament nu este aprobat de agenția americană FDA special pentru această boală^[3]. Tratamentul se adaptează fiecărei persoane; aici nu dăm doze.

• Prima treaptă, fără medicamente: mai multe lichide, mai multă sare dacă medicul este de acord, ciorapi sau pantaloni compresivi până la talie, evitarea căldurii și a statului mult în picioare și un program de mișcare care începe culcat sau așezat (canotaj, bicicletă orizontală, înot) înainte de exercițiile în picioare^[2][3].
• Medicamente, alese după simptome: beta-blocante sau ivabradină pentru a încetini inima, midodrină pentru a strânge vasele de sânge, fludrocortizon pentru a reține sare și apă și piridostigmină^[2].
• Dovezile sunt puține: o analiză din 2025 a găsit 21 de studii randomizate, cu doar 750 de pacienți în total^[9].
• Tratează și ce vine la pachet: afecțiunile frecvent asociate, precum migrena și leșinul vasovagal, trebuie căutate și tratate ca atare, nu doar puse pe seama POTS^[6].

Cum trăiești cu POTS de la o zi la alta?

• Bea aproximativ 500 ml de apă (două pahare) înainte să te dai jos din pat, pentru un efect rapid^[1].
• Ridică-te în etape, evită să stai mult nemișcat în picioare și înalță capătul patului dinspre cap^[7].
• Dacă simți că leșini, întinde-te și ridică picioarele; dacă nu poți, încrucișează picioarele, strânge fesele și pumnii sau ridică-te pe vârfuri de mai multe ori^[7].
• Mănâncă mese mai mici, cu mai puțini carbohidrați rafinați, și limitează alcoolul^[7].
• Ferește-te de căldură vara și urmărește semnele de deshidratare când ești bolnav.
• Întreabă medicul înainte să adaugi sare dacă ai tensiune mare, o boală de rinichi sau de inimă.

Întrebări frecvente

Pot verifica acasă dacă am POTS?

Poți nota pulsul după câteva minute de stat întins, apoi după ce stai nemișcat în picioare până la 10 minute, și poți duce valorile la medic. Ele nu înlocuiesc testul făcut la cabinet^[3].

POTS este doar anxietate?

Nu. Anxietatea poate crește pulsul și trebuie luată în calcul, dar POTS este o tulburare a sistemului nervos autonom care se poate măsura^[3]. Citește mai multe despre anxietate și simptomele ei fizice.

Sindromul POTS trece?

De multe ori se ameliorează cu timpul, dar simptomele pot veni și pleca ani de zile^[1][8].

Articole asemănătoare

• Aritmia cardiacăCând inima rapidă vine dintr-un ritm anormal
• Tensiunea mică (hipotensiunea)Cealaltă cauză a amețelii la ridicare
• AmețelileCauze din urechea internă, din circulație și altele
• Sindromul oboselii croniceO boală care se suprapune des cu POTS
• HemoleucogramaCum citești prima analiză din evaluarea POTS
• Analiza TSHExcluderea unei tiroide hiperactive

1. National Institute of Neurological Disorders and Stroke. Postural tachycardia syndrome (POTS). Revizuit la 13 martie 2026. ninds.nih.gov (consultat la 29 octombrie 2026)
2. Chung TH, Raj SR. Postural orthostatic tachycardia syndrome (POTS): a review. JAMA. 2026;336(13):1149-1164. doi:10.1001/jama.2026.14809 (consultat la 29 octombrie 2026)
3. Vernino S, Bourne KM, Stiles LE, et al. Postural orthostatic tachycardia syndrome (POTS): state of the science and clinical care from a 2019 National Institutes of Health Expert Consensus Meeting - Part 1. Auton Neurosci. 2021;235:102828. doi:10.1016/j.autneu.2021.102828 (consultat la 29 octombrie 2026)
4. Sheldon RS, Grubb BP, Olshansky B, et al. 2015 Heart Rhythm Society expert consensus statement on the diagnosis and treatment of postural tachycardia syndrome, inappropriate sinus tachycardia, and vasovagal syncope. Heart Rhythm. 2015;12(6):e41-e63. doi:10.1016/j.hrthm.2015.03.029 (consultat la 29 octombrie 2026)
5. Raj SR, Guzman JC, Harvey P, et al. Canadian Cardiovascular Society position statement on postural orthostatic tachycardia syndrome (POTS) and related disorders of chronic orthostatic intolerance. Can J Cardiol. 2020;36(3):357-372. doi:10.1016/j.cjca.2019.12.024 (consultat la 29 octombrie 2026)
6. Robbins NM, Golden EP, Freeman KC, et al. Approach to postural orthostatic tachycardia syndrome. Neurol Clin Pract. 2026;16(3):e200620. doi:10.1212/CPJ.0000000000200620 (consultat la 29 octombrie 2026)
7. NHS. Postural tachycardia syndrome (PoTS). Revizuit la 22 iulie 2026. nhs.uk (consultat la 29 octombrie 2026)
8. Cleveland Clinic. Postural orthostatic tachycardia syndrome (POTS). Revizuit la 8 iunie 2026. clevelandclinic.org (consultat la 29 octombrie 2026)
9. Kwok CS, Lee S, Hall M, et al. The evidence for treatments for postural orthostatic tachycardia syndrome: a systematic review of randomized trials. Trends Cardiovasc Med. 2025;35(8):517-527. doi:10.1016/j.tcm.2025.07.001 (consultat la 29 octombrie 2026)
10. Bushi G, Gaidhane S, Ballal S, et al. Postural orthostatic tachycardia syndrome after COVID-19 vaccination: a systematic review. BMC Cardiovasc Disord. 2024;24(1):643. doi:10.1186/s12872-024-04315-x (consultat la 29 octombrie 2026)
11. MedlinePlus. Complete blood count (CBC). Actualizat la 15 octombrie 2024. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 29 octombrie 2026)
12. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ghidul asiguratului, ediție actualizată (capitolele „Ambulatoriul de specialitate” și „Analize de laborator și investigații imagistice”). cnas.ro (consultat la 29 octombrie 2026)
13. Synevo România. TSH (hormon de stimulare tiroidiană): pregătire, valori de referință. synevo.ro (consultat la 29 octombrie 2026)
14. Regina Maria. TSH (hormon de stimulare tiroidiană). Dicționar de analize. reginamaria.ro (consultat la 29 octombrie 2026)
15. Spitalul Clinic SANADOR. Sindromul de tahicardie ortostatică posturală (POTS). Articole medicale. sanador.ro (consultat la 29 octombrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul medicului, care îți interpretează rezultatele împreună cu simptomele, istoricul, medicamentele și examenul clinic.