Pe scurt

Perimenopauza, numită adesea și premenopauză, este perioada de tranziție dinaintea ultimei menstruații, în care hormonii urcă și coboară. Începe de obicei pe la mijlocul sau spre finalul vârstei de 40 de ani și durează în medie 4 ani, uneori până la 10. Primul semn este cel mai des o schimbare a ciclului. După 45 de ani, analizele de sânge sunt rar necesare ca s-o recunoști, dar unele ajută să excluzi alte cauze, iar sarcina este încă posibilă.

Ce este perimenopauza, pe scurt?

  • Ce este: anii dinaintea menopauzei, care se confirmă abia după 12 luni la rând fără menstruație. Este o etapă normală a vieții, nu o boală.
  • Când începe: de obicei pe la mijlocul sau spre finalul vârstei de 40 de ani, uneori chiar după 35 de ani[1][13].
  • Cât durează: în medie aproximativ 4 ani, până la 10 ani; în Statele Unite, vârsta medie la menopauză este 52 de ani[1]. Laboratoarele din România dau o durată medie de 4-8 ani[14].
  • Premenopauză sau perimenopauză? În limbajul de zi cu zi, cele două cuvinte se folosesc adesea pentru aceeași perioadă[13].
  • Analize: analizele hormonale nu sunt de obicei necesare; vârsta, simptomele și schimbările ciclului ajung[1].

Care sunt primele semne ale perimenopauzei?

Primul semn este de obicei o schimbare a ciclului menstrual. La început, ciclurile pot deveni puțin mai scurte; mai târziu, durata lor variază cu 7 zile sau mai mult, unele menstruații sar, iar fluxul poate fi mai abundent sau mai slab[2]. Alte simptome:

  • Frecvent bufeuri și transpirații nocturne, mai ales în partea a doua a tranziției[3];
  • Frecvent somn prost (vezi insomnia), iritabilitate, anxietate și „ceață mentală”;
  • Posibil uscăciune vaginală, libido scăzut, sâni sensibili, dureri de cap, dureri articulare;
  • Posibil depresie: perimenopauza este o perioadă de vulnerabilitate, mai ales dacă ai avut deja un episod depresiv[10].

Într-un studiu mare din Statele Unite, bufeurile frecvente au durat în total o mediană de 7,4 ani, dintre care 4,5 ani după ultima menstruație[4].

Când mergi la medic în perimenopauză?

Când să mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 pentru o sângerare foarte abundentă cu amețeli sau leșin, o durere bruscă și puternică în partea de jos a burții dacă ai putea fi însărcinată, sau gânduri de a-ți face rău.
  • În 24-48 de ore dacă îmbibi un absorbant sau un tampon în fiecare oră, timp de 2-3 ore la rând, elimini cheaguri mari sau sângerezi mai mult de 7 zile[8].
  • La următoarea programare pentru sângerări între menstruații sau după contactul sexual, simptome care îți strică somnul, munca sau starea de spirit, ori menstruații care se opresc înainte de 40 de ani[1].

De ce apare perimenopauza și care sunt etapele ei?

Odată cu vârsta, ovarele au tot mai puțini foliculi, așa că ovulația devine neregulată. Hipofiza crește hormonul de stimulare foliculară (FSH) ca să-i „împingă”: FSH este primul hormon care se schimbă, încă din perioada în care ciclurile sunt regulate. Apoi estrogenii și progesteronul devin imprevizibili[5]. Sistemul STRAW+10 descrie etapele mai ales după cum arată ciclurile[3]:

Etapele perimenopauzei după clasificarea STRAW+10
EtapăCiclurile taleAnalize
Tranziție timpurieDurata ciclului diferă cu 7 zile sau mai mult, din nou în următoarele 10 cicluriFSH mai mare, dar variabil; AMH scăzut
Tranziție târzie (1-3 ani)60 de zile sau mai mult fără menstruațieFSH adesea peste 25 UI/L; bufeuri probabile
Menopauză12 luni fără menstruațieFSH mare, estradiol scăzut

Scoaterea ambelor ovare, chimioterapia sau radioterapia pelvină pot produce o menopauză bruscă. După o histerectomie în care ovarele sunt păstrate, tranziția continuă, doar că nu mai ai menstruații după care să te orientezi.

Perimenopauza: ce analize se fac și cum le citești?

La 45 de ani sau peste, analizele nu sunt de obicei necesare: un FSH mare este un semn normal al perimenopauzei. Analizele hormonale ajută sub 40 de ani, înainte de 45 de ani sau când nu e clar de unde vin simptomele[9]. Și în România diagnosticul se pune în principal pe baza simptomelor și a istoricului, de către medicul ginecolog[13]. Cele mai multe analize se cer ca să excludă o altă cauză.

FSH și estradiol: de ce un singur rezultat te poate păcăli

Hormonii urcă și coboară de la un ciclu la altul[5]. O analiză FSH poate ieși în intervalul de postmenopauză într-o lună și normală în luna următoare, iar estradiolul poate fi scăzut, normal sau chiar crescut, uneori în aceeași probă cu un FSH mare. De aceea recoltarea poate fi programată într-o anumită zi a ciclului și repetată[9]. Unele clinici din România dau ca reper un FSH peste 25-30 mUI/mL și un estradiol sub 30 pg/mL[13], dar o singură valoare nu ajunge. LH-ul adaugă puțină informație. Contraceptivele hormonale schimbă aceste rezultate.

AMH: o estimare a timpului rămas, nu un diagnostic

Hormonul anti-Müllerian (AMH) reflectă foliculii rămași. Într-un studiu mare din Statele Unite, un AMH sub 10 pg/mL (test sensibil) a însemnat o șansă de 51-79% ca ultima menstruație să vină în următoarele 12 luni, în funcție de vârstă; peste 100 pg/mL, o șansă de 90-97% ca ea să nu vină în acest interval. AMH a prezis momentul mai bine decât FSH[6]. Laboratoarele din România raportează de obicei AMH în ng/mL (10 pg/mL = 0,01 ng/mL). AMH nu dă o dată și nu îți spune dacă mai poți rămâne însărcinată.

Analize care caută o altă cauză

  • TSH: o problemă a tiroidei dă oboseală, palpitații, schimbări de dispoziție și de ciclu, așa că analizele tiroidiene fac parte din evaluarea sângerărilor anormale[8]; laboratoarele adaugă adesea FT4[14].
  • Hemoleucograma și feritina: menstruațiile abundente pot produce anemie[8]; o feritină scăzută arată rezervele de fier golite, adesea înainte să scadă hemoglobina (vezi lipsa de fier).
  • Testul beta-hCG: o menstruație care lipsește poate însemna și sarcină[8]. După 40 de ani, hipofiza poate produce puțin hCG: la femeile de 41-55 de ani care nu erau însărcinate s-au găsit valori de până la 7,7 UI/L, iar sarcina este puțin probabilă cu un hCG între 5 și 14 UI/L și un FSH peste 20 UI/L[7]. Un rezultat slab pozitiv îl interpretează medicul.
  • Prolactina se poate adăuga când tiparul sângerărilor este neobișnuit[8].
Exemplu fictiv de buletin de analize la o femeie de 47 de ani cu menstruații neregulate și abundente (format din România)
AnalizăRezultatInterval biologic de referințăSemn
FSH (hormon foliculostimulant)38,2 mUI/mLFaza foliculară: 3,5-12,5↑
Estradiol214 pg/mLFaza foliculară: 12,5-166↑
TSH2,1 µUI/mL0,27-4,2
Hemoglobină (HGB)10,9 g/dL12,0-15,5↓
Feritină serică8 ng/mL15-150↓
Beta-hCG seric cantitativ<2 mUI/mLNegativ: <5
  1. FSH și estradiol crescute în același timp: o oscilație tipică de perimenopauză, nu o dovadă de menopauză; următoarea probă poate arăta altfel.
  2. TSH normal: tiroida probabil nu explică simptomele.
  3. Hemoglobina și feritina scăzute: anemie prin lipsă de fier, probabil din cauza menstruațiilor abundente. Acesta este rândul care cere o măsură.
  4. Beta-hCG sub 5: nu ești însărcinată; contracepția rămâne necesară dacă vrei să eviți o sarcină.
  5. Interval de referință: pentru FSH și estradiol, intervalele depind de faza ciclului; contează cele tipărite pe buletinul tău.

FSH, estradiol, TSH și feritină pe același buletin? BloodSense îți explică pe înțeles fiecare rând din buletinul complet, ca să vezi ce ține de perimenopauză și ce să discuți cu medicul.

Vreau analizele explicate

Testele de urină pentru FSH făcute acasă arată doar un FSH crescut și nu trebuie folosite ca să judeci dacă mai poți rămâne însărcinată[9].

Ce control este necesar în perimenopauză?

  • Hormonii: într-o perimenopauză obișnuită nu e nevoie să repeți FSH sau estradiol.
  • Anemia: hemoleucograma și feritina se refac după tratamentul cu fier, iar medicul caută cauza sângerărilor abundente.
  • Inima și oasele: e un moment bun să-ți verifici tensiunea, profilul lipidic și glicemia, și să discuți riscul de osteoporoză; laboratoarele recomandă și vitamina D[14].
  • Starea de spirit: un chestionar scurt ajută să deosebești simptomele de perimenopauză de o depresie[10].

Perimenopauza: ce tratament există?

Tratamentul este opțional și țintește simptomele care te deranjează (prezentare generală, fără doze):

  • Terapia hormonală: cel mai eficient tratament pentru bufeuri și uscăciunea vaginală; sub 60 de ani sau în primii 10 ani de la menopauză, fără contraindicații, beneficiile depășesc în general riscurile[11]. Contracepția hormonală este o altă variantă, care previne și sarcina.
  • Variante fără hormoni: terapia cognitiv-comportamentală, hipnoza clinică, antidepresivele din grupele ISRS sau IRSN, gabapentina, fezolinetantul, oxibutinina; suplimentele din plante nu sunt recomandate[12].
  • Depresia: întâi antidepresive și psihoterapie; estrogenul poate ajuta dispoziția când există și bufeuri[10].
  • Menstruațiile abundente: fier dacă ai anemie și tratamentul sângerării.

Mai multe despre tratamente găsești în articolul despre simptomele și tratamentul menopauzei.

Poți rămâne însărcinată în perimenopauză?

Da: ovulația poate avea loc și când menstruațiile sunt neregulate[1]. Folosește contracepție până când menopauza este confirmată, la un an după ultima menstruație[2][13]; o analiză de sânge nu îți poate spune când s-o oprești. În viața de zi cu zi:

  • Ține un jurnal cu menstruațiile, fluxul, bufeurile și somnul, ca să-l arăți medicului.
  • Îmbracă-te în straturi și ține dormitorul răcoros.
  • Rămâi activă, cu exerciții de forță; limitează alcoolul; nu fuma.
  • Asigură-ți destul calciu și vitamina D, plus alimente bogate în fier dacă menstruațiile sunt abundente.

Întrebări pentru medicul tău

  1. Schimbările ciclului meu se potrivesc cu perimenopauza sau trebuie să căutăm o altă cauză?
  2. Am nevoie de analize de sânge și în ce zi a ciclului?
  3. Menstruațiile mele abundente îmi produc anemie?
  4. Ce metodă de contracepție mi se potrivește acum și când o pot opri?
  5. Terapia hormonală sau o variantă fără hormoni este potrivită pentru mine?

Întrebări frecvente

Poate începe perimenopauza la 35 de ani?

Unele femei observă schimbări pe la mijlocul sau spre finalul vârstei de 30 de ani[1], dar întâi se verifică alte cauze. Dacă menstruațiile se opresc înainte de 40 de ani, medicul caută o insuficiență ovariană prematură, cu analize FSH repetate.

Îmi poate spune o analiză când va fi ultima menstruație?

Nu exact. AMH estimează cel mai bine dacă ultima menstruație e probabilă în următorii unu-doi ani, dar nu dă o dată[6].

Perimenopauza e același lucru cu ovarele polichistice sau o problemă de tiroidă?

Nu, dar pot semăna. Sindromul ovarelor polichistice dă și el menstruații neregulate, iar hipotiroidismul dă oboseală și schimbări de dispoziție; TSH-ul și tabloul de ansamblu ajută la deosebire.

Pastilele contraceptive ascund perimenopauza?

Da. Pilulele combinate produc sângerări regulate și schimbă FSH-ul și estradiolul, așa că nici ciclul, nici o analiză hormonală nu arată în ce punct al tranziției ești.

Articole conexe

  1. Office on Women's Health, US Department of Health and Human Services. Menopause basics. Actualizat la 19 octombrie 2026. womenshealth.gov (consultat la 28 octombrie 2026)
  2. The Menopause Society. Perimenopause. menopause.org (consultat la 28 octombrie 2026)
  3. Harlow SD, Gass M, Hall JE, et al. Executive summary of the Stages of Reproductive Aging Workshop + 10: addressing the unfinished agenda of staging reproductive aging. J Clin Endocrinol Metab. 2012;97(4):1159-1168. doi:10.1210/jc.2011-3362 (consultat la 28 octombrie 2026)
  4. Avis NE, Crawford SL, Greendale G, et al. Duration of menopausal vasomotor symptoms over the menopause transition. JAMA Intern Med. 2015;175(4):531-539. doi:10.1001/jamainternmed.2014.8063 (consultat la 28 octombrie 2026)
  5. Hale GE, Burger HG. Hormonal changes and biomarkers in late reproductive age, menopausal transition and menopause. Best Pract Res Clin Obstet Gynaecol. 2009;23(1):7-23. doi:10.1016/j.bpobgyn.2008.10.001 (consultat la 28 octombrie 2026)
  6. Finkelstein JS, Lee H, Karlamangla A, et al. Antimullerian hormone and impending menopause in late reproductive age: the Study of Women's Health Across the Nation. J Clin Endocrinol Metab. 2020;105(4):e1862-e1871. doi:10.1210/clinem/dgz283 (consultat la 28 octombrie 2026)
  7. Snyder JA, Haymond S, Parvin CA, Gronowski AM, Grenache DG. Diagnostic considerations in the measurement of human chorionic gonadotropin in aging women. Clin Chem. 2005;51(10):1830-1835. doi:10.1373/clinchem.2005.053595 (consultat la 28 octombrie 2026)
  8. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Abnormal uterine bleeding. Revizuit la 15 octombrie 2024. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 28 octombrie 2026)
  9. MedlinePlus. Follicle-stimulating hormone (FSH) levels test. Actualizat la 4 decembrie 2023. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 28 octombrie 2026)
  10. Maki PM, Kornstein SG, Joffe H, et al. Guidelines for the evaluation and treatment of perimenopausal depression: summary and recommendations. Menopause. 2018;25(10):1069-1085. doi:10.1097/GME.0000000000001174 (consultat la 28 octombrie 2026)
  11. The 2022 hormone therapy position statement of The North American Menopause Society. Menopause. 2022;29(7):767-794. doi:10.1097/GME.0000000000002028 (consultat la 28 octombrie 2026)
  12. The 2023 nonhormone therapy position statement of The North American Menopause Society. Menopause. 2023;30(6):573-590. doi:10.1097/GME.0000000000002200 (consultat la 28 octombrie 2026)
  13. Regina Maria. Premenopauza (perimenopauza): simptome, cauze, tratament. Actualizat la 7 mai 2025. reginamaria.ro (consultat la 28 octombrie 2026)
  14. Synevo România. Perimenopauza: când apare și cât durează premenopauza. Actualizat la 20 aprilie 2026. synevo.ro (consultat la 28 octombrie 2026)
  15. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ghidul asiguratului (capitolul „Analize de laborator și investigații imagistice”). cnas.ro (consultat la 28 octombrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul unui medic, care îți interpretează rezultatele hormonale în funcție de vârstă, ciclu și simptome și decide ce analize și ce tratament sunt potrivite.