Pe scurt

Infarctul miocardic, numit și atac de cord, apare când sângele nu mai ajunge brusc la o parte a mușchiului inimii. Cel mai des se simte ca o durere sau o apăsare în piept, dar femeile, vârstnicii și persoanele cu diabet pot avea mai ales lipsă de aer, oboseală neobișnuită sau greață. Sună imediat la 112 și nu conduce singur până la spital. Diagnosticul se pune pe electrocardiogramă (EKG) și pe analize de troponină repetate.

Ce este infarctul miocardic, pe scurt?

  • Ce este: „miocard” înseamnă mușchiul inimii, iar „infarct” înseamnă moartea unui țesut lipsit de sânge. Dacă fluxul de sânge nu este restabilit repede, partea blocată a mușchiului inimii moare[1].
  • Cât de frecvent este: în România, boala cardiacă ischemică a fost în 2020 prima cauză de deces, cu 19% din toate decesele[15]. În Statele Unite are loc un infarct cam la fiecare 40 de secunde[5].
  • Cauza principală: boala coronariană (cardiopatia ischemică)[4].
  • Nu este același lucru cu stopul cardiac: în stopul cardiac inima se oprește brusc; un infarct îl poate declanșa[1].
  • Analizele-cheie: o electrocardiogramă (EKG), apoi analiza de troponină repetată la câteva ore[7][8].

Care sunt simptomele infarctului miocardic?

Simptomele pot începe încet sau brusc, pot fi ușoare sau puternice și pot veni și pleca timp de câteva ore[2]:

  • durere, apăsare, greutate sau strângere în mijlocul pieptului sau în partea stângă[13], care durează adesea peste 20 de minute[7];
  • durere care iradiază în umeri, într-un braț sau în ambele, în spate, la baza gâtului, în mandibulă sau deasupra buricului[2][13];
  • respirație greoaie, transpirații reci, paloare, greață sau vărsături[13];
  • amețeală, oboseală neobișnuită, teamă sau bătăi rapide ori neregulate ale inimii[2][13].

Societatea Română de Cardiologie: dacă simptomele durează peste 15 minute, gândește-te la un infarct și sună imediat la 112[13].

Semnele de infarct la femei: și la femei durerea în piept este cel mai frecvent simptom, dar durerea în umăr, spate sau braț, lipsa de aer, oboseala și slăbiciunea neobișnuite, greața sau anxietatea apar mai des, cu sau fără durere în piept[3]. Femeile așteaptă adesea mai mult până cer ajutor[3]. Vârstnicii și persoanele cu diabet zaharat pot avea puțină durere sau deloc, iar unele infarcte sunt „silențioase” și se descoperă mai târziu pe un EKG[2][7].

Angină sau infarct? Angina pectorală stabilă apare la efort și cedează în câteva minute la repaus sau la nitroglicerină; durerea din infarct nu cedează. Dacă nu ești sigur, sună la 112[2].

Ce faci dacă crezi că ai un infarct?

Când să mergi la medic

  • Urgență: sună imediat la 112, chiar dacă nu ești sigur că e un infarct. Nu conduce singur și nu te lăsa dus cu mașina de cineva: echipajul de ambulanță poate începe analizele și tratamentul pe drum[2]. Nu aștepta să vezi dacă simptomele trec. Mestecă o aspirină doar dacă dispecerul de la 112 sau un medic îți spune și nu ești alergic la ea; nu amâna niciodată apelul ca să iei una[6]. Dacă persoana se prăbușește și nu respiră normal, începe resuscitarea (masajul cardiac) și folosește un defibrilator automat (DEA), dacă există unul în apropiere[6].
  • În 24 de ore pentru o durere nouă în piept la efort care cedează la repaus, o angină care apare tot mai des sau o lipsă de aer nouă, fără explicație, mai ales dacă ai diabet sau ai mai avut un infarct.
  • La următoarea consultație ca să verifici colesterolul, tensiunea, glicemia și medicamentele după un infarct.

Fiecare minut contează: riscul de moarte subită este cel mai mare în primele ore[7]. Un pacient care ajunge la spital în primele 4-6 ore de la debut are șanse mari să fie salvat[14].

Care sunt cauzele infarctului miocardic și cine este expus?

Cele mai multe infarcte pornesc de la o placă de aterom, făcută din grăsimi, colesterol și calciu, în peretele unei artere coronare. Când placa se rupe, pe ea se formează un cheag care blochează artera[4].

  • Frecvent Ruptura plăcii și cheagul, favorizate de colesterolul mărit, hipertensiunea arterială, fumat, diabet, obezitate, sedentarism, vârstă și istoricul familial[4].
  • Posibil Prea puțin oxigen față de nevoile inimii, fără un cheag nou (infarctul de tip 2), de exemplu în anemia severă, un ritm foarte rapid sau o infecție gravă[10].
  • Posibil Un infarct fără artere blocate (MINOCA), mai frecvent la femei și la persoanele tinere: spasmul unei artere (fumat, cocaină) sau un cheag ajuns la inimă din altă parte[4].
  • Rar O ruptură în peretele interior al unei artere a inimii (disecția coronariană spontană, SCAD), mai ales la femeile sub 50 de ani sau în jurul sarcinii[4].

Cum se pune diagnosticul de infarct? EKG-ul și troponina

Medicii pun diagnosticul de infarct miocardic când troponina crește sau scade în timp, cu cel puțin o valoare peste limita superioară de referință, și există în același timp semne că inima nu primește destul sânge: simptome tipice, modificări noi pe EKG sau o leziune nouă văzută la imagistică[10].

  • Infarct cu supradenivelare de segment ST (STEMI): un „segment ST” ridicat pe EKG înseamnă de obicei o arteră complet blocată, care trebuie deschisă cât mai repede, fără să se aștepte rezultatele analizelor.
  • Infarct fără supradenivelare ST (NSTEMI): EKG-ul nu arată supradenivelare, uneori este chiar normal; diagnosticul depinde de troponină[7][11]. Dacă troponina rămâne normală deși ai simptome, este vorba de angină instabilă, tot o urgență.

Cum citești rezultatele repetate de troponină?

Troponina iese în sânge din celulele inimii care mor. Ce contează este diferența dintre probe, recoltate la sosire și din nou după câteva ore (adesea după 1-2 ore cu testele înalt sensibile)[8][11][17]:

  • Normală și tot normală la câteva ore după începutul simptomelor: un infarct este puțin probabil[8].
  • Crescută și în creștere sau scădere clară: leziune acută a inimii; împreună cu simptomele sau cu modificările de pe EKG, un infarct[10].
  • Crescută, dar stabilă: mai des o leziune veche, de durată, ca în boala cronică de rinichi[10].

Un prim rezultat normal nu exclude un infarct: troponina începe să crească la 2-3 ore de la debut și poate continua să crească aproximativ 24 de ore[8]. Pragurile diferă de la un test la altul și uneori între femei și bărbați[10]: la Synevo, troponina T înalt sensibilă are pragul de 14 ng/L, 9,0 ng/L la femei și 16,8 ng/L la bărbați[17]. CK-MB și mioglobina mai sunt rar necesare astăzi.

Exemplu fictiv de rezultate de la camera de gardă la un adult cu NSTEMI (format din România)
AnalizăRezultatInterval biologic de referințăSemn
Troponina T înalt sensibilă (hs-cTnT), ora 021 ng/L<14 ng/LH
Troponina T înalt sensibilă (hs-cTnT), ora 268 ng/L<14 ng/LH
Rata de filtrare glomerulară estimată (eGFR)78 mL/min/1,73 m²>60 mL/min/1,73 m²
LDL colesterol142 mg/dL<100 mg/dLH
  1. Cele două rânduri de troponină: valoarea se triplează în două ore. Această creștere, împreună cu simptomele, arată spre un infarct.
  2. Rata de filtrare glomerulară: funcția rinichilor, verificată înainte de medicamente și de substanța de contrast de la coronarografie.
  3. LDL colesterolul: ghidează tratamentul pentru colesterol după externare.
  4. Interval de referință: acestea sunt exemple; contează intervalele de pe buletinul tău.

Ai ajuns acasă cu un bilet de externare plin de troponină, creatinină și colesterol? BloodSense îți explică pe înțeles buletinul complet, ca să știi ce să întrebi la controlul de la cardiolog.

Vreau analizele explicate

Coronarografia arată artera blocată, ecografia cardiacă cât de bine pompează inima; o analiză BNP se poate adăuga dacă medicul suspectează insuficiență cardiacă[7].

Ce analize de control faci după un infarct?

  • Profilul lipidic: repetat la 4-12 săptămâni după ce statina este începută sau schimbată; dacă LDL rămâne la 70 mg/dL sau peste, medicul ia în calcul un al doilea medicament pentru colesterol[11][12].
  • Funcția rinichilor și potasiul: după începerea sau schimbarea unor medicamente precum inhibitorii enzimei de conversie (IECA).
  • Zahărul din sânge: glicemia à jeun sau hemoglobina glicată (HbA1c), pentru că diabetul crește riscul.
  • Hemoleucograma: dacă se suspectează o sângerare sau o anemie sub medicamentele care subțiază sângele.

Cum se tratează infarctul miocardic?

  • Deschiderea arterei: angioplastie cu stent, ideal în cel mult 90 de minute de la sosirea la spital, sau un medicament care dizolvă cheagul (tromboliză); uneori operație de bypass[7]. În România, angioplastia de urgență intră din august 2010 într-o acțiune prioritară a Ministerului Sănătății[15].
  • Medicamente de urgență: aspirină sau alt antiagregant, nitroglicerină pentru durere și monitorizarea inimii[7].
  • Medicamente pe termen lung: antiagregante (adesea două, până la un an după un stent), o statină și, de multe ori, un beta-blocant și un IECA[9][11]. Nu le opri niciodată din proprie inițiativă[7].

Cum este recuperarea după infarct și cum previi un nou infarct?

Cei mai mulți oameni supraviețuiesc și revin la o viață activă, adesea la activitățile obișnuite în câteva săptămâni[9]. Printre complicații se numără insuficiența cardiacă și tulburările de ritm[9]. Tristețea sau anxietatea sunt frecvente la început; spune-i medicului dacă nu trec[7].

  • Cere un program de recuperare cardiovasculară: efort supravegheat, educație și consiliere[9]. În România, mai puțin de 10% dintre pacienții care ar fi avut indicație au urmat un astfel de program, potrivit strategiei naționale[15].
  • Renunță la fumat, mănâncă sănătos pentru inimă, fă mișcare și ia-ți medicamentele zilnic[9].
  • Un al doilea infarct poate arăta altfel decât primul: dacă ai dubii, sună la 112[9].

Întrebări de pus medicului

  1. A fost un STEMI, un NSTEMI sau un infarct de tip 2, și de ce?
  2. Cât de bine pompează acum inima mea?
  3. Ce ținte am pentru LDL colesterol, tensiune și glicemie?
  4. Când trebuie să repet analizele?
  5. Mă puteți trimite la un program de recuperare cardiovasculară?

Întrebări frecvente

Poți face infarct cu un EKG normal?

Da, mai ales un NSTEMI. De aceea troponina și EKG-ul se repetă[7].

O troponină crescută înseamnă mereu infarct?

Nu. Poate crește și în tulburări de ritm, miocardită, embolie pulmonară, sepsis sau după un maraton[8]. Medicii vorbesc atunci de leziune miocardică[10].

Pot face infarct și tinerii?

Da, deși mai rar. La tineri, disecția coronariană spontană, spasmul arterelor și consumul de cocaină sunt cauze mai frecvente[4].

Când poți relua viața sexuală după un infarct?

Cei mai mulți oameni revin treptat la activitățile obișnuite, inclusiv la viața sexuală. Întreabă-l pe medic ce este sigur pentru tine[9].

Articole conexe

  1. National Heart, Lung, and Blood Institute. Heart attack: what is a heart attack? Actualizat la 24 martie 2022. nhlbi.nih.gov (consultat la 28 octombrie 2026)
  2. National Heart, Lung, and Blood Institute. Heart attack symptoms. Actualizat la 24 martie 2022. nhlbi.nih.gov (consultat la 28 octombrie 2026)
  3. National Heart, Lung, and Blood Institute. Heart attacks in women. Actualizat la 24 martie 2022. nhlbi.nih.gov (consultat la 28 octombrie 2026)
  4. National Heart, Lung, and Blood Institute. Heart attack: causes and risk factors. Actualizat la 24 martie 2022. nhlbi.nih.gov (consultat la 28 octombrie 2026)
  5. Centers for Disease Control and Prevention. Heart attack symptoms, risk, and recovery. 24 octombrie 2024. cdc.gov (consultat la 28 octombrie 2026)
  6. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Heart attack first aid. Revizuit la 7 octombrie 2024. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 28 octombrie 2026)
  7. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Heart attack. Revizuit la 14 iulie 2024. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 28 octombrie 2026)
  8. MedlinePlus. Troponin test. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 28 octombrie 2026)
  9. National Heart, Lung, and Blood Institute. Heart attack: recovery. nhlbi.nih.gov (consultat la 28 octombrie 2026)
  10. Thygesen K, Alpert JS, Jaffe AS, et al. Fourth universal definition of myocardial infarction (2018). Circulation. 2018;138(20):e618-e651. doi:10.1161/CIR.0000000000000617 (consultat la 28 octombrie 2026)
  11. Rao SV, O'Donoghue ML, Ruel M, et al. 2025 ACC/AHA/ACEP/NAEMSP/SCAI guideline for the management of patients with acute coronary syndromes. Circulation. 2025;151(13):e771-e862. doi:10.1161/CIR.0000000000001309 (consultat la 28 octombrie 2026)
  12. Grundy SM, Stone NJ, Bailey AL, et al. 2018 AHA/ACC/AACVPR/AAPA/ABC/ACPM/ADA/AGS/APhA/ASPC/NLA/PCNA guideline on the management of blood cholesterol. Circulation. 2019;139(25):e1082-e1143. doi:10.1161/CIR.0000000000000625 (consultat la 28 octombrie 2026)
  13. Societatea Română de Cardiologie. Cum recunosc infarctul de miocard? Cardioportal. cardioportal.ro (consultat la 28 octombrie 2026)
  14. Societatea Română de Cardiologie. Infarctul. Cardioportal. cardioportal.ro (consultat la 28 octombrie 2026)
  15. Guvernul României. Hotărârea nr. 582/2025 privind aprobarea Strategiei naționale pentru combaterea bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare 2025-2030. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 bis, 21 iulie 2025. anm.ro (consultat la 28 octombrie 2026)
  16. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Programul național de boli cardiovasculare. cnas.ro (consultat la 28 octombrie 2026)
  17. Synevo România. Troponina T înalt sensibilă. synevo.ro (consultat la 28 octombrie 2026)
  18. MedLife. Infarct miocardic acut: cauze, simptome, diagnosticare, tratament. Glosar medical. medlife.ro (consultat la 28 octombrie 2026)

Această pagină oferă informații generale și nu înlocuiește sfatul medicului. Dacă crezi că cineva face un infarct, sună imediat la 112.