Raport colesterol total/HDL: cum îl calculezi și ce valori sunt bune

Cum citești raportul colesterol total/HDL pe buletinul de analize?

În acest profil lipidic fictiv, raportul nu este măsurat: laboratorul îl calculează din două rânduri de deasupra lui.

Exemplu fictiv de buletin de analize (format din România)

Analiză	Rezultat	Interval biologic de referință	Semn
Colesterol total	210 mg/dL	<200 mg/dL	H ↑
Colesterol HDL	42 mg/dL	>40 mg/dL	-
Trigliceride	140 mg/dL	<150 mg/dL	-
Colesterol LDL (calculat)	140 mg/dL	<100 mg/dL	H ↑
Colesterol non-HDL	168 mg/dL	<130 mg/dL	H ↑
Raport colesterol total/HDL	5,0	Risc scăzut: 3,3-4,4	H ↑

1. Colesterolul total și HDL sunt cele două valori măsurate din care se face raportul.
2. Raportul 5,0: 210 ÷ 42 = 5,0. Nu are unitate de măsură, deci iese la fel din valori în mg/dL sau în mmol/L.
3. Intervalul de referință: unele laboratoare tipăresc intervale de risc, de exemplu Synevo: 3,3-4,4 risc scăzut, 4,4-7,1 risc mediu^[11]; altele o limită simplă, „sub 5” sau chiar „sub 4”^[8]. Contează intervalul laboratorului tău.
4. Colesterolul non-HDL: aceleași două cifre, scăzute în loc de împărțite (210 − 42 = 168).

Același colesterol total, altă poveste: cu un HDL de 70 mg/dL, raportul ar fi 3,0. Ghidul nostru despre cum citești profilul lipidic explică și celelalte rânduri.

La ce folosește raportul colesterol total/HDL?

Raportul pune într-un singur număr două forțe opuse. Colesterolul total include particulele care formează plăci în pereții arterelor, iar HDL colesterolul („colesterolul bun”) se asociază cu un risc mai mic. Împărțind unul la celălalt, vezi echilibrul dintre ele. I se mai spune indicele Castelli^[3].

Este un rezumat puternic. În 61 de studii cu aproximativ 900.000 de adulți, raportul total/HDL a fost cel mai bun predictor simplu al decesului prin boală coronariană: cu 40 % mai informativ decât colesterolul non-HDL și de peste două ori mai informativ decât colesterolul total singur^[2].

De aceea îl folosesc unele calculatoare de risc. QRISK3, instrumentul medicilor de familie din Anglia, are ca dată de intrare chiar raportul colesterol total/HDL^[6]. În Europa, inclusiv în România, se folosește scorul SCORE2, care ia separat colesterolul total și HDL, alături de vârstă, sex, fumat și tensiunea sistolică, la persoanele de 40-69 de ani fără boală cardiovasculară sau diabet^[12]. Ecuațiile americane PREVENT folosesc colesterolul non-HDL și HDL^[7]. În toate cazurile, raportul intră într-o estimare a riscului; nu este un diagnostic.

Cât trebuie să fie raportul colesterol total/HDL?

Cu cât mai mic, cu atât mai bine. Pragurile diferă de la o sursă și de la un laborator la altul și sunt adesea mai stricte la femei, la care limita HDL este mai mare^[1].

Exemple de praguri pentru raportul colesterol total/HDL la adulți (are prioritate intervalul laboratorului tău)

Situația	Bărbați	Femei	Sursa
Risc mai mare, fără boală de inimă	Peste 5,0	Peste 4,5	Recenzia unor experți spanioli în lipide[3]
Țintă, fără boală de inimă	Sub 4,5	Sub 4,0	Aceeași recenzie[3]
Țintă după un infarct sau un AVC	Sub 3,5	Sub 3,0	Aceeași recenzie[3]
Interval de laborator din România	Risc scăzut 3,3-4,4; risc mediu 4,4-7,1		Synevo[11]
Interval al unui laborator de spital	Sub 4		Laborator de spital din Țările de Jos[8]

Raportul nu are unitate, așa că pragurile sunt aceleași fie că laboratorul raportează colesterolul în mg/dL, ca în România, fie în mmol/L. Pentru valorile luate separat, MedlinePlus consideră sănătos un colesterol total sub 200 mg/dL și ideal un HDL de 60 mg/dL sau mai mult; HDL sub 40 mg/dL la bărbați sau sub 50 mg/dL la femei este scăzut^[1].

Ce înseamnă un raport colesterol total/HDL mare?

Un raport mare înseamnă prea mult colesterol în particulele care formează plăci, prea puțin HDL sau ambele. Crește probabilitatea bolilor de inimă, dar nu dă simptome. De la cauzele frecvente la cele rare:

• Frecvent HDL mic, cu sedentarism, fumat, grăsime pe abdomen, trigliceride mari sau rezistență la insulină. HDL mic merge mână în mână cu sindromul metabolic^[3].
• Frecvent LDL colesterol mare, din alimentație, greutate sau moștenire familială, care împinge în sus colesterolul total. Vezi valorile LDL colesterolului.
• Posibil O altă boală care crește colesterolul, cum ar fi o tiroidă leneșă (hipotiroidism), sau unele medicamente. Sarcina crește colesterolul total cu aproximativ 40 % în trimestrele al doilea și al treilea, așa că raportul spune atunci puțin despre riscul cardiovascular^[8].
• Rar Colesterolul mare moștenit (hipercolesterolemia familială), la care medicul se gândește când LDL trece de aproximativ 190 mg/dL^[9].

Un raport mic este de obicei liniștitor. Poate veni însă dintr-un HDL foarte mare, iar un HDL mare nu anulează un LDL mare. Există și capcana inversă: raportul poate arăta bine deși toate valorile sunt mari.

Două persoane cu același raport, 4,0

Persoana	Colesterol total	HDL	Raport	Non-HDL
A	300 mg/dL	75 mg/dL	4,0	225 mg/dL
B	160 mg/dL	40 mg/dL	4,0	120 mg/dL

Persoana A are aproape dublu colesterol în particulele dăunătoare. De aceea medicii nu tratează niciodată doar raportul.

Raport colesterol, non-HDL, LDL sau ApoB/ApoA1: ce contează mai mult?

Cum se compară raportul cu alte valori ale lipidelor

Valoarea	Cum se obține	La ce folosește
Raport total/HDL	Colesterol total ÷ HDL	Rezumat al riscului; dată de intrare în QRISK3[6]
Colesterol non-HDL	Colesterol total − HDL	Estimarea riscului în PREVENT; nu cere post[7]
LDL colesterol	De obicei calculat cu o formulă	Principala țintă de tratament în ghiduri[10]
Raport ApoB/ApoA1	Două analize de proteine în plus	Numără particulele, nu colesterolul[4]

Raportul și colesterolul non-HDL vin din aceleași două cifre. La 302.430 de persoane, raportul non-HDL/HDL și raportul ApoB/ApoA1 au prezis bolile de inimă aproape la fel de bine (rapoarte de risc 1,50 și 1,49)^[5]. În studiul INTERHEART, din 52 de țări, raportul ApoB/ApoA1 a ieșit mai bine: a explicat 54 % din riscul de infarct la nivelul populației, față de 32 % pentru raportul total/HDL^[4]. Apolipoproteinele înseamnă o analiză în plus, așa că sunt păstrate de obicei pentru cazurile neclare: vezi apolipoproteina B și apolipoproteina A1.

Când vine vorba de tratament, medicul îți va vorbi mai ales despre LDL. Ghidul american din 2026, de exemplu, fixează o țintă LDL sub 55 mg/dL la pacienții cu risc foarte mare^[10].

Ce poate influența raportul înainte de analize?

• Postul contează puțin pentru raport: după o masă obișnuită, colesterolul total scade cu cel mult aproximativ 8 mg/dL, iar HDL nu se schimbă^[9]. Laboratoarele din România cer totuși de obicei 12-14 ore fără mâncare pentru profilul lipidic (apa și cafeaua neagră fără zahăr sunt permise), din cauza trigliceridelor^[11]; vezi cum stai pe nemâncate înainte de analize.
• Fără alcool cu 72 de ore înainte și fără schimbări mari de alimentație în ultimele 3 săptămâni^[11].
• Așteaptă cel puțin 3 luni după un infarct sau o infecție serioasă: colesterolul poate ieși fals mic^[8].
• Evită analiza în sarcină dacă scopul este evaluarea riscului cardiovascular^[8].
• Compară rapoarte de la același laborator și lasă aproximativ 3 luni după o schimbare de dietă, greutate sau tratament.
• Continuă medicamentele obișnuite, dacă medicul nu îți spune altfel.

Când mergi la medic pentru raportul colesterol/HDL?

Ce mai întreabă oamenii despre raportul colesterol/HDL?

Un raport colesterol/HDL de 3 este bun?

Da, un raport de 3 este sub pragurile folosite pentru bărbații și femeile fără boală de inimă^[3]. Verifică totuși LDL: un HDL foarte mare poate coborî raportul fără să scadă LDL.

Pot să-mi calculez singur raportul?

Da: împarte colesterolul total la HDL, ambele în aceeași unitate. Un total de 200 cu un HDL de 50 dă 4,0.

Raportul colesterol total/HDL e același lucru cu raportul LDL/HDL?

Nu. Raportul LDL/HDL folosește LDL în locul colesterolului total, așa că pragurile lui sunt mai mici: în jur de 3-3,5 la bărbați, în prevenția primară^[3].

O statină schimbă raportul?

De obicei da, pentru că scade colesterolul total mult mai mult decât schimbă HDL. Medicul va judeca efectul mai ales după LDL sau colesterolul non-HDL.

Ce să mai citești?

• Profilul lipidicFiecare rând al buletinului din care vine raportul
• Colesterolul non-HDL și VLDLAceleași două cifre, scăzute în loc de împărțite
• Colesterolul măritCauze, analize și tratamente când valorile sunt mari
• Lipoproteina(a)Un factor de risc moștenit pe care raportul nu îl arată
• Boala coronarianăBoala al cărei risc îl estimează rapoartele de colesterol

1. MedlinePlus. Cholesterol levels. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (în limba engleză) (accesat la 1 noiembrie 2026)
2. Prospective Studies Collaboration; Lewington S, Whitlock G, Clarke R, et al. Blood cholesterol and vascular mortality by age, sex, and blood pressure: a meta-analysis of individual data from 61 prospective studies with 55,000 vascular deaths. Lancet. 2007;370(9602):1829-1839. doi:10.1016/S0140-6736(07)61778-4 (accesat la 1 noiembrie 2026)
3. Millán J, Pintó X, Muñoz A, et al. Lipoprotein ratios: physiological significance and clinical usefulness in cardiovascular prevention. Vasc Health Risk Manag. 2009;5:757-765. doi:10.2147/VHRM.S6269 (accesat la 1 noiembrie 2026)
4. McQueen MJ, Hawken S, Wang X, et al. Lipids, lipoproteins, and apolipoproteins as risk markers of myocardial infarction in 52 countries (the INTERHEART study): a case-control study. Lancet. 2008;372(9634):224-233. doi:10.1016/S0140-6736(08)61076-4 (accesat la 1 noiembrie 2026)
5. Emerging Risk Factors Collaboration; Di Angelantonio E, Sarwar N, Perry P, et al. Major lipids, apolipoproteins, and risk of vascular disease. JAMA. 2009;302(18):1993-2000. doi:10.1001/jama.2009.1619 (accesat la 1 noiembrie 2026)
6. Hippisley-Cox J, Coupland C, Brindle P. Development and validation of QRISK3 risk prediction algorithms to estimate future risk of cardiovascular disease: prospective cohort study. BMJ. 2017;357:j2099. doi:10.1136/bmj.j2099 (accesat la 1 noiembrie 2026)
7. Khan SS, Matsushita K, Sang Y, et al. Development and validation of the American Heart Association's PREVENT equations. Circulation. 2024;149(6):430-449. doi:10.1161/CIRCULATIONAHA.123.067626 (accesat la 1 noiembrie 2026)
8. Slingeland Ziekenhuis. Cholesterol/HDL ratio (K-CHOL_HDL). Ghid de analize de laborator. slingeland.nl (în limba neerlandeză) (accesat la 1 noiembrie 2026)
9. Nordestgaard BG, Langsted A, Mora S, et al. Fasting is not routinely required for determination of a lipid profile: a joint consensus statement from the European Atherosclerosis Society and European Federation of Clinical Chemistry and Laboratory Medicine. Eur Heart J. 2016;37(25):1944-1958. doi:10.1093/eurheartj/ehw152 (accesat la 1 noiembrie 2026)
10. Siddiqi AK, Jacob J, Khan MS, Kulkarni A. Top 10 concepts in secondary ASCVD prevention from the 2026 ACC/AHA dyslipidemia guideline: what is new and why it matters. Curr Atheroscler Rep. 2026;28(1). doi:10.1007/s11883-026-01465-5 (accesat la 1 noiembrie 2026)
11. Synevo România. Colesterol HDL: valori de referință, raportul colesterol total/HDL și pregătirea pacientului, catalog de analize. synevo.ro (accesat la 1 noiembrie 2026)
12. SCORE2 working group and ESC Cardiovascular risk collaboration. SCORE2 risk prediction algorithms: new models to estimate 10-year risk of cardiovascular disease in Europe. Eur Heart J. 2021;42(25):2439-2454. doi:10.1093/eurheartj/ehab309 (accesat la 1 noiembrie 2026)
13. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ghidul asiguratului (analize de laborator, consultații de prevenție). cnas.ro (accesat la 1 noiembrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul medicului, care îți interpretează rezultatele împreună cu simptomele, istoricul și examenul clinic.