Pe scurt

Crampele la picioare noaptea (cârceii) sunt contracții bruște și dureroase ale gambei sau ale tălpii care te trezesc din somn. De obicei sunt benigne; vârsta, mușchii obosiți, sarcina și unele medicamente le fac mai probabile. Analizele de sânge ajută când crampele sunt noi și dese, au apărut după un medicament nou sau vin cu slăbiciune, amorțeală ori umflare.

Între 50% și 60% dintre adulți spun că au crampe la picioare noaptea. Un episod durează în medie nouă minute, iar gamba poate rămâne dureroasă până a doua zi[1][2].

Cârcei noaptea: când să te îngrijorezi?

Când mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 pentru durere de picior cu durere în piept sau sufocare bruscă (posibil cheag ajuns în plămâni), leșin sau bătăi neregulate ale inimii cu slăbiciune musculară (posibil potasiu foarte scăzut) ori durere musculară puternică cu urină de culoarea Coca-Cola[9][11][12].
  • În 24 de ore dacă o gambă rămâne umflată, caldă, roșie sau dureroasă după ce a trecut crampa: nu e un cârcel, poate fi o tromboză venoasă profundă[12].
  • La următoarea consultație la medicul de familie dacă crampele îți strică somnul, durează peste 10 minute, vin cu amorțeli sau picioare umflate ori au început după un medicament nou[2][4].

Crampe la picioare noaptea: care sunt cauzele?

De multe ori nu se găsește o cauză. O explicație: nervi prea activi stimulează o gambă deja scurtată, pentru că în pat laba piciorului stă întinsă în jos[1].

  • Frecvent Vârsta. Crampele cresc odată cu anii[1][2].
  • Frecvent Mușchi obosiți. Un efort neobișnuit, mai ales pe căldură și umezeală[1][2].
  • Frecvent Sarcina, mai ales în ultimele luni[2].
  • Frecvent Medicamentele. Într-o bază de date canadiană mare (adulți peste 50 de ani), tratamentul pentru crampe a fost de 2,4 ori mai probabil în anul de după începerea unui spray bronhodilatator cu acțiune lungă, de 2,1 ori după un diuretic economisitor de potasiu și de 1,5 ori după un tiazidic; la statine legătura a fost mică[4]. Fierul pe perfuzie, raloxifenul, estrogenii, naproxenul și teriparatida sunt și ele implicate[1]. Nu opri niciodată singur un medicament.
  • Posibil Lipsa de lichide. Deshidratarea favorizează crampele la efort[3], dar studiile nu au găsit o legătură clară între crampele de noapte și apă sau sare[1].

Ce boli pot da crampe la picioare?

  • Posibil Vasele de sânge. 75% dintre pacienții unui studiu cu boală arterială a picioarelor aveau crampe; insuficiența venoasă e și ea asociată[1].
  • Posibil Ficatul și rinichii. Circa 60% dintre persoanele cu ciroză au crampe; dializa e o cauză cunoscută[1].
  • Posibil Nervii. Neuropatie din diabet, din lipsa de vitamina B12 sau din alcool, canal lombar îngustat, boala Parkinson[1].
  • Posibil Minerale și hormoni. Potasiul, magneziul sau calciul scăzut pot da spasme și crampe[3][9][10]; deficitul de magneziu dă crampe mai ales la gambe și tălpi[13]. La fel și hipotiroidismul[3].
  • Rar Boală a nervului sau a mușchiului. Crampe cu slăbiciune, mușchi care se subțiază sau zvâcniri care se extind: vezi semnalele de alarmă ale fasciculațiilor.

Cârcel, picioare neliniștite sau circulație slabă?

La cârcel mușchiul e tare ca piatra, cu durere ascuțită. Sindromul picioarelor neliniștite e o nevoie, seara, de a mișca picioarele, care se calmează prin mișcare, fără mușchi contractat. Durerea de gambă la mers, care trece după câteva minute de oprire, arată artere îngustate (claudicație)[1][12]. Furnicăturile și durerea ca un curent electric țin de un nerv[1].

Cârcei la picioare: ce analize să faci?

Nu întotdeauna e nevoie. De obicei ajung discuția și examinarea: studiile nu au găsit legătură între crampele de noapte și ionogramă, anemie, glicemie, tiroidă sau rinichi[1]. Analizele se aleg când povestea ta arată spre o cauză[1][3].

Analize pe care medicul le poate cere pentru crampe nocturne și când
AnalizăUtilă cândCe poate schimba
Potasiu (ionogramă)Diuretice, vărsături, diaree, slăbiciuneSupliment sau alt diuretic
MagneziuDiuretice, alcool, diaree cronică, potasiu scăzutCorectarea unui deficit real
Calciu (± vitamina D)Magneziu scăzut, boală de rinichi, puțin soareCăutarea unei probleme de paratiroidă sau de vitamina D
Creatinină și eGFRBoală de rinichi, ionogramă modificatăCum se descurcă rinichii cu mineralele
CK (creatinkinaza)Durere sau slăbiciune musculară, statine, urină închisăDepistarea unei leziuni musculare
TSHOboseală, frig, kilograme în plusTratarea hipotiroidismului
Glicemie, vitamina B12Tălpi amorțite sau care ardGăsirea cauzei unei neuropatii
Probe hepaticeAlcool, boală de ficat cunoscutăRecunoașterea cirozei

Pentru durerea la mers, primul test nu e o analiză de sânge, ci indicele gleznă-braț (tensiunea la gleznă comparată cu cea de la braț)[1].

Cum îmi citesc rezultatele?

Exemplu fictiv de buletin de analize (format românesc), femeie de 68 de ani cu cârcei la gambe aproape în fiecare noapte de când ia un diuretic
AnalizăRezultatInterval biologic de referințăSemnal
Potasiu seric3,2 mmol/L3,5 – 5,1↓
Magneziu seric1,6 mg/dL1,7 – 2,2↓
Calciu seric total9,4 mg/dL8,6 – 10,3
eGFR (CKD-EPI)72 mL/min/1,73 m²> 60
Creatinkinaza (CK)110 U/L26 – 192
  1. Săgeata ↓ arată o valoare sub intervalul laboratorului (aici 3,5–5,1). Diureticele sunt o cauză clasică de potasiu scăzut[9].
  2. Magneziul e puțin sub 1,7 mg/dL; și el poate scădea din cauza diureticelor[10].
  3. Calciu, eGFR și CK normale: fără leziune musculară[11].

Ai cârcei și un buletin de analize pe care nu-l înțelegi? BloodSense îți explică toate rezultatele rând cu rând, pe înțelesul tău, ca să știi ce să-l întrebi pe medic.

Explică-mi rezultatele

Minerale și CK

O scădere ușoară a potasiului poate da spasme sau nimic; o scădere mare poate tulbura ritmul inimii[9]. Magneziul scăzut vine din alcool, diaree cronică, diuretice, protectoare gastrice (IPP) sau diabet necontrolat[10]. Magneziul seric nu arată toate rezervele corpului, dar rămâne testul standard[13]. Calciul scăzut poate ține de lipsa de vitamina D sau de magneziu, de proteine scăzute ori de paratiroide[11]. CK-ul crește când mușchiul e afectat, dar și după efort intens sau alcool în zilele dinainte[11]. Un CK foarte mare cu urină închisă la culoare sugerează rabdomioliză. Un buletin complet normal e rezultatul cel mai des întâlnit[1].

Ce ajută și ce nu?

În timpul cârcelului, trage degetele de la picior spre tine, ridică-te în picioare sau masează gamba[2]. Într-un studiu pe 80 de adulți peste 55 de ani, întinderea gambelor și a mușchilor din spatele coapsei în fiecare seară, înainte de culcare, a redus crampele cu circa 1,2 pe noapte în șase săptămâni[7]. Magneziul în tablete probabil nu ajută vârstnicii[5]. Chinina ajută puțin și are efecte adverse grave, deci nu e un tratament de rutină[6].

Ce să notezi înainte de consultație?

  • Cât de des, cât durează, ce mușchi
  • Durere de gambă la mers care trece la oprire; tălpi amorțite sau care ard
  • Toate medicamentele, cu data începerii: diuretice, spray-uri, statine, hormoni
  • Alcool, vărsături sau diaree, sport nou, sarcină

Întrebări pentru medicul tău

  1. Poate unul dintre medicamentele mele să dea crampele?
  2. În cazul meu au rost analizele de sânge?
  3. Trebuie verificate arterele sau nervii?

Întrebări frecvente

Crampele la picioare sunt din lipsă de ce?

De cele mai multe ori nu lipsește nimic: majoritatea celor cu crampe nocturne au mineralele normale[1]. Analiza are rost când există un factor de risc, de exemplu un diuretic.

Pot fi cârceii de noapte semnul unei boli grave?

Rar. Majoritatea sunt benigni[2]. Mergi la medic dacă apar slăbiciune, amorțeli, o gambă umflată sau durere la mers[1].

Ce faci cu crampele în sarcină?

Întâi întinderi. Studiile cu magneziu, calciu sau vitamine în sarcină au fost mici și neclare[8]; întreabă-ți medicul înainte de orice supliment.

Statinele dau cârcei?

Legătura e mică[4]. Mușchii dureroși și slabi sau urina închisă la culoare în timp ce iei o statină cer o analiză de CK[11].

Analize și ghiduri înrudite

Surse

  1. Allen RE, Kirby KA. Nocturnal leg cramps. Am Fam Physician. 2012;86(4):350-355. aafp.org (accesat la 12 noiembrie 2026)
  2. NHS. Leg cramps. nhs.uk (accesat la 12 noiembrie 2026)
  3. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Muscle cramps. medlineplus.gov (accesat la 12 noiembrie 2026)
  4. Garrison SR, Dormuth CR, Morrow RL, et al. Nocturnal leg cramps and prescription use that precedes them: a sequence symmetry analysis. Arch Intern Med. 2012;172(2):120-126. doi:10.1001/archinternmed.2011.1029 (accesat la 12 noiembrie 2026)
  5. Garrison SR, Korownyk CS, Kolber MR, et al. Magnesium for skeletal muscle cramps. Cochrane Database Syst Rev. 2020;9(9):CD009402. doi:10.1002/14651858.CD009402.pub3 (accesat la 12 noiembrie 2026)
  6. Katzberg HD, Khan AH, So YT. Assessment: symptomatic treatment for muscle cramps (an evidence-based review). Neurology. 2010;74(8):691-696. doi:10.1212/WNL.0b013e3181d0ccca (accesat la 12 noiembrie 2026)
  7. Hallegraeff JM, van der Schans CP, de Ruiter R, et al. Stretching before sleep reduces the frequency and severity of nocturnal leg cramps in older adults: a randomised trial. J Physiother. 2012;58(1):17-22. doi:10.1016/S1836-9553(12)70068-1 (accesat la 12 noiembrie 2026)
  8. Luo L, Zhou K, Zhang J, et al. Interventions for leg cramps in pregnancy. Cochrane Database Syst Rev. 2020;12(12):CD010655. doi:10.1002/14651858.CD010655.pub3 (accesat la 12 noiembrie 2026)
  9. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Low blood potassium. medlineplus.gov (accesat la 12 noiembrie 2026)
  10. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Magnesium blood test; Low blood magnesium. medlineplus.gov, medlineplus.gov (accesat la 12 noiembrie 2026)
  11. MedlinePlus Lab Tests. Calcium blood test; Creatine kinase (CK). medlineplus.gov, medlineplus.gov (accesat la 12 noiembrie 2026)
  12. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Peripheral artery disease of the legs; Deep venous thrombosis. medlineplus.gov, medlineplus.gov (accesat la 12 noiembrie 2026)
  13. Synevo România. Deficit / lipsa de magneziu: cauze, simptome, tratament. synevo.ro (accesat la 12 noiembrie 2026)

Acest articol oferă informații generale despre sănătate. Nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau tratamentul medical. Nu opri și nu schimba un medicament și nu începe un supliment fără să vorbești cu medicul sau farmacistul.