Pe scurt

Afta este o rană mică și dureroasă în interiorul gurii. Nu este contagioasă, nu este herpes, iar cele mai multe afte bucale se vindecă singure în una-trei săptămâni. Când aftele tot revin, analizele de sânge pot căuta cauze care se tratează: feritină, vitamina B12 sau acid folic scăzute, boala celiacă și, rar, boala Behçet. Mergi la medic sau la stomatolog dacă o aftă nu se vindecă în două săptămâni.

Ce sunt aftele bucale, pe scurt?

Aftele bucale, numite de medici și stomatită aftoasă sau ulcerații aftoase, sunt printre cele mai frecvente probleme ale gurii: peste jumătate dintre oameni le fac măcar o dată, de multe ori începând din adolescență[2]. Până la 25% din populația generală are episoade repetate, adică stomatită aftoasă recurentă[6]. Aftele apar mai ales la adolescenți și la tinerii de 20-30 de ani, iar femeile le fac mai des decât bărbații[1][3].

Cum arată o aftă și ce simptome dă?

O aftă tipică este rotundă sau ovală, de obicei sub 1 cm, cu centrul alb sau gălbui și marginea roșie[1]. Apare pe mucoasa moale și mobilă a gurii: fața internă a buzelor și a obrajilor, limba și vălul palatin[2]. De aceea mulți caută „afte pe limbă”. Durerea scade de obicei în 7-10 zile, iar vindecarea completă durează 1-3 săptămâni[1]. Există trei tipuri[2]:

  • Frecvent Aftele minore (peste 80% dintre cei afectați): sub 1 cm, se vindecă în aproximativ o săptămână, fără cicatrice.
  • Posibil Aftele majore (aproximativ 15%): peste 1 cm, durează două săptămâni sau mai mult, sunt foarte dureroase și pot lăsa cicatrice.
  • Rar Aftele herpetiforme (sub 5%): grupuri de ulcerații foarte mici, care se pot uni.

Aftă sau herpes?

Aftele apar în interiorul gurii și nu sunt contagioase; herpesul (bășicile de pe buză) este altă boală, produsă de un virus, și este contagios[1][2]. Dacă ai o bășică pe marginea buzei, citește ghidul nostru despre bășica pe buză și pagina despre simptomele și analizele pentru herpes.

Când mergi la medic cu aftele bucale?

Când să mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 dacă respiri sau înghiți greu ori dacă ți se umflă fața sau limba. Mergi la medic în aceeași zi dacă ai răni în gură și febră mare, iar imunitatea îți este scăzută de o boală sau de un tratament.
  • În 24-48 de ore dacă aftele vin cu febră, diaree, durere de cap sau erupție pe piele[1], cu durere sau roșeață la ochi ori cu răni pe organele genitale sau în altă parte a corpului[2].
  • La următoarea programare dacă o aftă nu s-a vindecat în două săptămâni, are peste 1 cm, te împiedică să mănânci sau să bei normal ori dacă faci afte de mai mult de două-trei ori pe an[1][3]. O rană care nu se vindecă trebuie văzută: aftele nu sunt cancer, dar unele cancere ale gurii arată la început ca o ulcerație care nu se mai vindecă[1].

De ce apar aftele bucale și ce carențe pot fi în spate?

Cauza exactă nu se cunoaște. Aftele apar mai des în unele familii și par să implice globulele albe, care atacă pentru scurt timp mucoasa gurii[1][2]. Cele mai multe episoade au un declanșator simplu; doar câteva arată spre o carență sau spre o boală din altă parte a corpului:

  • Frecvent O mică rănire: mușcarea obrazului sau a limbii, periajul prea apăsat, o lucrare dentară[1].
  • Frecvent Stresul, schimbările hormonale, de exemplu în timpul menstruației, și sensibilitatea la unele alimente (acre sau picante, de pildă)[1][3].
  • Posibil Pasta de dinți cu lauril sulfat de sodiu (SLS); unii oameni fac mai puține afte după ce o schimbă[2].
  • Posibil Lipsa de fier, de vitamina B12 sau de acid folic[1], dar și zincul sau vitamina D scăzute[3]. Într-un studiu pe 273 de persoane cu afte recurente, 20,9% aveau anemie, 20,1% fier scăzut, 4,8% vitamina B12 scăzută și 2,6% acid folic scăzut[4].
  • Posibil Unele medicamente, printre care beta-blocantele, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) și medicamentele care scad imunitatea[3].
  • Posibil Boala celiacă: cei care o au fac afte recurente de aproximativ 2,5 ori mai des[5]. Bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă) și infecția HIV sunt și ele legate de afte[2][3].
  • Rar Boala Behçet, o boală inflamatorie în care aftele din gură vin împreună cu ulcerații genitale, inflamație la ochi sau leziuni pe piele[7].
  • Rar Neutropenia ciclică, o boală moștenită care afectează aproximativ 1 din 1 milion de oameni: neutrofilele (un tip de globule albe) scad cam la fiecare 21 de zile, timp de 3-5 zile, cu afte și febră care revin după același calendar[8].

Ce analize de sânge se fac pentru afte recurente și cum le citești?

O aftă izolată se recunoaște după cum arată, fără analize[1][3]. Când aftele revin des sau sunt severe, câteva analize simple de sânge pot căuta o carență sau o altă cauză[2]. O sinteză recomandă verificarea hemoleucogramei, a fierului, a vitaminei B12, a acidului folic și a homocisteinei înainte de a începe tratamentul aftelor recurente[4].

Exemplu fictiv de buletin de analize la o femeie de 32 de ani cu afte recurente (format din România)
AnalizăRezultatInterval biologic de referințăSemn
Feritina9 ng/mL13 - 150 ng/mL (femei >18 ani)↓
Vitamina B12180 pg/mL197 - 771 pg/mL (>19 ani)↓
Folați serici8,4 ng/mL4,6 - 34,8 ng/mL
Anticorpi antitransglutaminază tisulară IgANegativNegativ
  1. Feritina: arată rezervele de fier. Cu cât este mai mică, chiar și în interval, cu atât e mai probabil ca rezervele să fie scăzute[10]. Intervalul tipărit nu este același lucru cu pragul de diagnostic al deficitului de fier[13]. Medicul caută apoi cauza (menstruații abundente, alimentație, absorbție slabă).
  2. Vitamina B12: sub limita inferioară a laboratorului (aici 197 pg/mL[14]) poate fi un deficit; un test pentru acidul metilmalonic îl poate confirma[11].
  3. Folații serici: în interval (4,6-34,8 ng/mL la acest laborator)[12].
  4. Anti-tTG IgA: un rezultat negativ face boala celiacă mai puțin probabilă, cu condiția ca IgA totală să fie normală și să fi mâncat gluten în săptămânile dinaintea testului[9].

Ai primit analizele după afte care tot revin? BloodSense îți explică pe înțeles fiecare rând din buletin, de la feritină la B12, ca să știi ce să întrebi la următoarea vizită.

Vreau analizele explicate

Bărbații au un interval mai mare pentru feritină (30-400 ng/mL)[10][13]; contează intervalele tipărite pe buletinul tău. Fierul și B12 scăzute în același timp pot sugera o absorbție slabă, ca în boala celiacă. Vezi și ghidul nostru despre lipsa de fier și analizele care o confirmă.

Boala Behçet nu are o analiză de sânge care s-o confirme. Medicii folosesc un scor clinic în care aftele din gură, ulcerațiile genitale și inflamația ochilor valorează câte 2 puncte; 4 puncte sau mai mult indică boala[7].

Cum se urmăresc aftele care revin?

Dacă se găsește o carență, medicul îi caută cauza și poate repeta analiza după tratament, ca să vadă dacă valorile au revenit la normal. Un test pentru boala celiacă pozitiv sau neclar este urmat de obicei de alte investigații, de exemplu o biopsie din intestinul subțire în timpul unei endoscopii[9]. Un jurnal al aftelor (date, alimente, pasta de dinți, stres, menstruație) te ajută să vezi un tipar[2].

Afte bucale: ce tratament ajută?

Cele mai multe afte se vindecă fără tratament[1]. Nu există un leac definitiv, dar tratamentul poate calma durerea, scurta episoadele și rări revenirile[2]. Nu dăm doze aici.

  • Acasă: evită alimentele fierbinți, picante sau acre; clătește-ți gura cu apă cu sare sau cu o apă de gură blândă, fără alcool; spală-te pe dinți cu grijă de două ori pe zi[1].
  • Fără rețetă, la farmacie: geluri sau soluții care amorțesc zona (de exemplu cu benzocaină), pentru alinare de scurtă durată[1][3]. Întreabă farmacistul ce se potrivește vârstei tale.
  • Cu rețetă: ape de gură cu clorhexidină, geluri sau soluții cu corticoizi și, în episoadele severe, uneori corticoizi în tablete sau tratament cu laser[1][3].
  • Corectarea unei carențe: fier, vitamina B12 sau acid folic, când analiza arată o lipsă[3]. Într-un studiu mic, șase luni de vitamina B12 au rărit aftele, chiar și la persoanele cu B12 normală: 74,1% nu au mai avut afte în ultima lună, față de 32,0% cu placebo[6]. Întreabă medicul înainte să începi suplimente.

Cum previi aftele bucale?

  • Folosește o periuță moale și periază cu blândețe[1].
  • Încearcă timp de câteva luni o pastă de dinți fără lauril sulfat de sodiu[2].
  • Notează alimentele care par să declanșeze aftele și limitează-le[3].
  • Folosește zilnic ața dentară și mergi la controale regulate la stomatolog[1].
  • Dacă aftele tot revin, cere analize în loc să ghicești cu suplimente. Vezi și ghidul nostru despre alimentele bogate în fier.

Întrebări de pus medicului

  1. Sunt afte sau poate fi altceva?
  2. Ar trebui să fac hemoleucogramă, feritină, B12, acid folic sau un test pentru boala celiacă?
  3. Poate unul dintre medicamentele mele să le provoace?
  4. Ce tratament cu rețetă m-ar ajuta în timpul unui episod?
  5. Ce semne înseamnă că trebuie să revin mai devreme?

Întrebări frecvente

Aftele bucale sunt contagioase?

Nu. Nici aftele deschise nu se transmit altora, spre deosebire de herpes[2].

Ce vitamină lipsește când ai afte?

Cel mai studiate sunt fierul, vitamina B12 și acidul folic, alături de zinc și vitamina D[1][3]. Cel mai des se găsește fierul scăzut[4]. Doar o analiză de sânge îți poate spune.

Pot face copiii afte?

Da, mai ales din adolescență[2]. Un copil cu afte și febră care revin la intervale regulate trebuie văzut de medic, care poate repeta hemoleucograma timp de câteva săptămâni[8].

Aftele înseamnă că am boală celiacă?

De obicei nu, dar sunt mai frecvente în boala celiacă[5]. Un test are rost dacă ai și tulburări digestive, scădere în greutate, fier scăzut sau rude cu boala. Citește mai multe despre boala celiacă.

Articole asemănătoare

  1. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Canker sore. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 3 noiembrie 2026)
  2. American Academy of Oral Medicine. Canker Sores. aaom.com (consultat la 3 noiembrie 2026)
  3. Cleveland Clinic. Canker Sores. my.clevelandclinic.org (consultat la 3 noiembrie 2026)
  4. Chiang CP, Yu-Fong Chang J, Wang YP, et al. Recurrent aphthous stomatitis - Etiology, serum autoantibodies, anemia, hematinic deficiencies, and management. J Formos Med Assoc. 2019;118(9):1279-1289. doi:10.1016/j.jfma.2018.10.023 (consultat la 3 noiembrie 2026)
  5. Zhao Y, Feng W. Relative risk of oral manifestations with celiac disease: a systematic review and meta-analysis. BMC Gastroenterol. 2026;26(1). doi:10.1186/s12876-026-04860-z (consultat la 3 noiembrie 2026)
  6. Volkov I, Rudoy I, Freud T, et al. Effectiveness of vitamin B12 in treating recurrent aphthous stomatitis: a randomized, double-blind, placebo-controlled trial. J Am Board Fam Med. 2009;22(1):9-16. doi:10.3122/jabfm.2009.01.080113 (consultat la 3 noiembrie 2026)
  7. International Team for the Revision of the International Criteria for Behçet's Disease (ITR-ICBD). The International Criteria for Behçet's Disease (ICBD): a collaborative study of 27 countries on the sensitivity and specificity of the new criteria. J Eur Acad Dermatol Venereol. 2014;28(3):338-347. doi:10.1111/jdv.12107 (consultat la 3 noiembrie 2026)
  8. MedlinePlus Genetics. Cyclic neutropenia. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 3 noiembrie 2026)
  9. MedlinePlus. Celiac Disease Screening. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 3 noiembrie 2026)
  10. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Ferritin blood test. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 3 noiembrie 2026)
  11. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Vitamin B12 level. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 3 noiembrie 2026)
  12. Synevo România. Folați serici. synevo.ro (consultat la 3 noiembrie 2026)
  13. Synevo România. Feritina. synevo.ro (consultat la 3 noiembrie 2026)
  14. Synevo România. Vitamina B12. synevo.ro (consultat la 3 noiembrie 2026)
  15. Synevo România. Glutenul: alergie, intoleranță sau boală celiacă? synevo.ro (consultat la 3 noiembrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul medicului sau al medicului stomatolog, care îți interpretează analizele împreună cu simptomele, istoricul și examinarea.