Pe scurt

Vărsăturile cu sânge (hematemeza), roșu aprins sau închis la culoare ca zațul de cafea, înseamnă de obicei o sângerare în esofag, stomac sau duoden și cer un consult de urgență în aceeași zi. Sângele înghițit după o sângerare din nas este situația cea mai ușoară. La spital, câteva analize de sânge (hemoglobină, trombocite, INR, uree, grupa sanguină) și endoscopia arată cât de gravă e situația și de unde vine sângele.

Vărsăturile cu sânge sunt o urgență?

Tratează-le ca pe o urgență până când un medic spune altceva. Sângerarea din partea de sus a tubului digestiv are o mortalitate raportată de 2 până la 10%[6]. Culoarea îl ajută pe medic: roșu aprins arată de obicei o sângerare proaspătă, iar particulele maro-închis ca zațul de cafea sunt sânge deja modificat de acidul din stomac[1].

Când mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 dacă vomiți mai mult decât o dâră de sânge sau orice cantitate împreună cu amețeli ori leșin, confuzie, respirație rapidă sau superficială, piele rece, palidă și transpirată, durere de burtă sau scaun negru[2]. Nu conduce tu mașina; ia cu tine medicamentele[2].
  • Azi, la UPU sau la camera de gardă dacă ai vomitat puțin sânge o singură dată, s-a oprit și te simți bine, mai ales dacă iei aspirină, un antiinflamator (ibuprofen, diclofenac, ketoprofen) sau un anticoagulant[1].
  • La următoarea consultație la medicul de familie dacă ești sigur că sângele a venit din nas sau dintr-o tăietură din gură, nu a mai apărut și te simți normal.

Vărsături cu sânge: ce cauze mai puțin grave există?

Sângele vomitat se deosebește greu de sângele tușit (din plămâni) sau de cel dintr-o sângerare nazală, așa că spune dacă a venit cu tuse sau după efortul de a vomita[1].

  • Frecvent Sânge înghițit. Sângele dintr-o sângerare nazală, de la stomatolog sau dintr-o tăietură în gură poate fi înghițit și apoi vomitat, la fel ca sângele pe care un bebeluș îl înghite de la un mamelon fisurat în timpul alăptării[2].
  • Frecvent Dâre de sânge după vărsături puternice. Vărsăturile violente sau repetate pot rupe vase mici din gât și lasă dâre roșii[1].

Ce boli grave pot da hematemeză?

În Statele Unite, în 2012, aproximativ 67 de persoane la 100.000 au fost internate pentru o hemoragie digestivă superioară, iar 1,9% dintre ele au murit în spital[11]. Sursele obișnuite sunt:

  • Frecvent Ulcer gastric sau duodenal care sângerează. Cele mai multe vin de la infecția cu H. pylori sau de la antiinflamatoare precum aspirina, ibuprofenul și naproxenul; anticoagulantele le fac să sângereze mai mult[3]. Vezi simptomele ulcerului gastric.
  • Frecvent Gastrita și esofagita, adică mucoasa inflamată. Alcoolul, antiinflamatoarele și refluxul gastroesofagian vechi sunt cauze tipice[3]. Vezi gastrita și analizele ei.
  • Posibil Sindromul Mallory-Weiss, o ruptură a mucoasei din partea de jos a esofagului, produsă des de vărsături puternice[3]. Într-o serie de 73 de cazuri, alcoolul a fost implicat la 44%, iar 23% au avut o evoluție complicată, mai des când hemoglobina era scăzută la internare sau sângerarea era activă la endoscopie[10].
  • Posibil Varicele esofagiene sau gastrice, vene dilatate produse cel mai des de ciroza hepatică[3]. Sângerează abundent: 6 până la 7% dintre persoanele internate în SUA pentru sângerare din varice mor în spital[11].
  • Rar Tulburări de coagulare (hemofilie, sânge prea „subțire” din cauza medicamentelor), vase anormale în tubul digestiv sau otrăviri[1][2].
  • Rar Tumori ale esofagului sau stomacului[3]. Vezi semnele cancerului gastric.

Aceleași leziuni pot înnegri și scaunul: vezi scaunul negru, cauze și analize.

Ce analize se fac la spital după vărsături cu sânge?

Cât sânge s-a pierdut, se poate coagula și de unde vine? Hemoleucograma, biochimia, testele de coagulare și cele hepatice, apoi endoscopia digestivă superioară răspund la aceste întrebări[1].

Analize cerute frecvent după vărsături cu sânge
AnalizăLa ce întrebare răspundeCitește mai mult
Hemoglobina (hemoleucogramă)Cât sânge s-a pierdut; dacă e nevoie de transfuzieAnaliza hemoglobinei, hemoleucograma completă
TrombociteDacă sunt destule trombocite ca să oprească sângerareaNumărul de trombocite
Timp de protrombină și INR (și APTT)Coagulare încetinită de acenocumarol, warfarină sau o boală de ficatTimpul de protrombină, ce este INR
Uree și creatininăSânge digerat, absorbit sus în tubul digestivRaportul uree/creatinină
Teste hepatice și albuminăO boală de ficat care duce cu gândul la variceTransaminazele (TGO, TGP), albumina serică
Grupa sanguină, Rh și anticorpi iregulariSânge compatibil, pregătit pentru transfuzieGrupa sanguină
Endoscopie digestivă superioarăGăsește sursa și deseori o și trateazăÎn 24 de ore sau imediat după stabilizare, dacă starea e instabilă[5]

Cum îmi citesc analizele după hematemeză?

Exemplu fictiv de buletin de analize din UPU după vărsături cu sânge (format românesc), bărbat de 58 de ani
AnalizăRezultatInterval biologic de referințăSemnal
Hemoglobină10,9 g/dL13,2 – 17,3↓
Trombocite112 ×10³/µL150 – 450↓
INR1,50,8 – 1,2↑
Uree serică81 mg/dL< 43↑
Creatinină serică0,9 mg/dL0,7 – 1,2
Albumină serică3,1 g/dL3,5 – 5,2↓
Grupa sanguină ABO, Rh; anticorpi iregulariO (I) Rh pozitiv; negativ
  1. Semnal: ↓ sub și ↑ peste intervalul acestui laborator; intervalele diferă de la un laborator la altul.
  2. Hemoglobina 10,9: e deja scăzută și poate continua să scadă câteva ore, de aceea se repetă.
  3. Trombocite scăzute, INR crescut și albumină scăzută împreună: un tablou care sugerează o boală de ficat, deci varicele devin o sursă posibilă.
  4. Uree 81 cu creatinina normală: un raport uree/creatinină de aproximativ 90 (echivalent cu un raport BUN/creatinină de aproximativ 42), potrivit cu o sângerare sus în tubul digestiv.
  5. Grupa și anticorpii iregulari: permit centrului de transfuzii să pregătească sânge compatibil.

Ai ajuns acasă cu buletinul de la spital după vărsături cu sânge? BloodSense îți explică fiecare rând pe înțelesul tău, înainte de controlul la medic.

Explică-mi rezultatele

Hemoglobina: cifra care decide transfuzia

O hemoglobină sub 8 g/dL face mai probabilă o sângerare gravă, care cere tratament urgent[7]. Ghidul american recomandă transfuzia la pacienții internați când hemoglobina scade sub 7 g/dL[4]. Mai târziu, analizele pentru fier arată dacă rezervele trebuie refăcute.

Trombocite și INR: se poate coagula sângele?

La o sângerare activă, ghidul britanic recomandă trombocite când sunt sub 50 ×10³/µL, plasmă când TP sau INR depășesc de 1,5 ori valoarea normală și un concentrat de factori de coagulare pentru cine ia warfarină[5].

Uree mare, creatinină normală

Sângele digerat crește ureea, dar nu și creatinina. Un raport BUN/creatinină peste 30 face mult mai probabilă o sursă sus în tubul digestiv (raport de verosimilitate 7,5)[7]. Buletinele românești dau ureea, nu BUN-ul (uree = BUN × 2,14)[13]: pragul corespunde unui raport uree/creatinină de aproximativ 64.

Scorul Glasgow-Blatchford: acasă sau internare?

Scorul adună puncte pentru uree, hemoglobină, tensiune arterială, puls, scaun negru, leșin, boală de ficat și insuficiență cardiacă[8]. El folosește ureea în mmol/L: 81 mg/dL ÷ 6,006 dă aproximativ 13,5 mmol/L, intervalul 10–25 care aduce 4 puncte; hemoglobina 10,9 g/dL la un bărbat aduce 3. Rezultă cel puțin 7 înainte de semnele vitale[8]. La 3.012 pacienți, un scor de 0 sau 1 a identificat persoanele care pot pleca acasă în siguranță (sensibilitate 98,6%), iar 7 sau mai mult a fost cel mai bun prag pentru tratamentul endoscopic[9]; ghidul american recomandă urmărire în ambulatoriu la 0–1[4].

Dacă se suspectează varice, antibioticele și un medicament care scade presiunea din vena portă încep înainte de endoscopie[5][6].

Ce să notezi înainte de consultație?

Echipa medicală te va întreba despre aceste lucruri[1].

  • Când a început, de câte ori, și dacă au fost întâi vărsături obișnuite
  • Culoarea și cantitatea: dâre sau o cană, roșu sau zaț de cafea (o fotografie ajută)
  • Sângerare din nas, stomatolog, operație sau tuse puternică în ultimele zile
  • Aspirină, ibuprofen, diclofenac, ketoprofen sau anticoagulante, cu ora ultimei doze
  • Alcool în ultimele zile, o boală de ficat cunoscută, ulcer sau sângerări în trecut
  • Scaun negru, leșin sau amețeli de la episod încoace

Întrebări pentru medic

  1. De unde a venit sângerarea și se poate repeta?
  2. Am nevoie de un test pentru H. pylori și când?
  3. Ce medicamente trebuie să opresc și pe care să le reîncep?

Întrebări frecvente

E normală o dâră de sânge după ce am vomitat mult?

E frecventă după vărsături puternice, dar nu e niciodată normală. O dâră care s-a oprit, la cineva care se simte bine: consult în aceeași zi. Mai mult sânge sau dâre repetate: urgență[1][2].

Poate alcoolul să provoace vărsături cu sânge?

Da: vărsăturile după un consum mare de alcool pot rupe esofagul, iar anii de băut mult pot afecta ficatul și duce la varice[2][10].

Trebuie să opresc anticoagulantul după ce am vomitat sânge?

Nu singur: aceste medicamente previn adesea un accident vascular sau un infarct. După tratament, rezultatele par mai bune când sunt reluate devreme, sub supravegherea medicului[6].

Analize și ghiduri înrudite

Surse

  1. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Vomiting blood. medlineplus.gov (accesat la 13 noiembrie 2026)
  2. NHS. Vomiting blood. nhs.uk (accesat la 13 noiembrie 2026)
  3. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. Symptoms & causes of GI bleeding. niddk.nih.gov (accesat la 13 noiembrie 2026)
  4. Laine L, Barkun AN, Saltzman JR, Martel M, Leontiadis GI. ACG clinical guideline: upper gastrointestinal and ulcer bleeding. Am J Gastroenterol. 2021;116(5):899-917. doi:10.14309/ajg.0000000000001245 (accesat la 13 noiembrie 2026)
  5. National Institute for Health and Care Excellence. Acute upper gastrointestinal bleeding in over 16s: management (CG141). Recommendations. nice.org.uk (accesat la 13 noiembrie 2026)
  6. Stanley AJ, Laine L. Management of acute upper gastrointestinal bleeding. BMJ. 2019;364:l536. doi:10.1136/bmj.l536 (accesat la 13 noiembrie 2026)
  7. Srygley FD, Gerardo CJ, Tran T, Fisher DA. Does this patient have a severe upper gastrointestinal bleed? JAMA. 2012;307(10):1072-9. doi:10.1001/jama.2012.253 (accesat la 13 noiembrie 2026)
  8. Blatchford O, Murray WR, Blatchford M. A risk score to predict need for treatment for upper-gastrointestinal haemorrhage. Lancet. 2000;356(9238):1318-21. doi:10.1016/S0140-6736(00)02816-6 (accesat la 13 noiembrie 2026)
  9. Stanley AJ, Laine L, Dalton HR, et al. Comparison of risk scoring systems for patients presenting with upper gastrointestinal bleeding: international multicentre prospective study. BMJ. 2017;356:i6432. doi:10.1136/bmj.i6432 (accesat la 13 noiembrie 2026)
  10. Kortas DY, Haas LS, Simpson WG, Nickl NJ, Gates LK. Mallory-Weiss tear: predisposing factors and predictors of a complicated course. Am J Gastroenterol. 2001;96(10):2863-5. PMID: 11693318 (accesat la 13 noiembrie 2026)
  11. Wuerth BA, Rockey DC. Changing epidemiology of upper gastrointestinal hemorrhage in the last decade: a nationwide analysis. Dig Dis Sci. 2018;63(5):1286-93. doi:10.1007/s10620-017-4882-6 (accesat la 13 noiembrie 2026)
  12. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ghidul asiguratului: drepturi, furnizori, consultații. cnas.ro (accesat la 13 noiembrie 2026)
  13. Synevo România. Uree serică: valori de referință și factori de conversie. synevo.ro (accesat la 13 noiembrie 2026)

Acest articol oferă informații generale despre sănătate. Nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau tratamentul medical. Dacă vomiți sânge, cere ajutor medical fără să aștepți.