Pe scurt

Diareea înseamnă scaune moi sau apoase de cel puțin trei ori pe zi. De cele mai multe ori vine de la o viroză, o toxiinfecție alimentară sau un medicament și trece în câteva zile. Diareea care durează 4 săptămâni sau mai mult, ori care vine cu sânge, febră sau scădere în greutate, cere analize de scaun și de sânge.

Medicii împart diareea după cât durează. Diareea acută trece de obicei în mai puțin de o săptămână, cea persistentă durează 2-4 săptămâni, iar cea cronică cel puțin 4 săptămâni, continuu sau cu pauze[1]. În Statele Unite, până la 5% dintre oameni au diaree cronică[1]. Pe scala Bristol, scaunul moale corespunde tipurilor 5-7; scaunele dese, dar formate, nu sunt diaree[9][5].

Când este diareea o urgență?

Când să mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 pentru confuzie, leșin, aproape deloc urină, scaun negru ca păcura sau mult sânge roșu, ori durere puternică de burtă sau în zona anală[2].
  • În 24-48 de ore pentru febră peste 38,3 °C, sânge sau puroi în scaun, vărsături repetate, șase sau mai multe scaune moi pe zi, diaree după o călătorie în străinătate ori apărută în timpul sau după un tratament cu antibiotice[2][4][10].
  • La o consultație programată dacă, la un adult, diareea nu s-a ameliorat după 5 zile[4] sau dacă scaunele moi vin și pleacă de 4 săptămâni sau mai mult[8].

Sarcina, vârsta peste 65 de ani, imunitatea scăzută sau un tratament cu antibiotice în curs cresc riscul de complicații: ține legătura cu medicul[1]. Setea, urina închisă la culoare și puțină, amețeala sunt primele semne de deshidratare[2].

Care sunt cauzele diareei apărute brusc?

  • Frecvent Virozele digestive. Norovirusul, rotavirusul, adenovirusul și astrovirusul sunt cele mai frecvente cauze de gastroenterită virală[2].
  • Frecvent Toxiinfecțiile alimentare. Salmonella, Campylobacter, E. coli și stafilococul vin des din carne insuficient gătită, lapte nepasteurizat sau apă și mâncare din călătorii. Cele mai multe trec într-o săptămână[2].
  • Frecvent Medicamentele. Antibioticele, antiacidele cu magneziu, citostaticele și siropurile îndulcite cu sorbitol sau xilitol[2].
  • Posibil Clostridium difficile. După antibiotice, această bacterie se poate înmulți în colon: 5-10 scaune apoase pe zi, crampe, febră. Orice antibiotic o poate declanșa[10].

De ce ține diareea săptămâni întregi?

  • Frecvent Colonul iritabil și diareea funcțională. Se diagnostichează când analizele de bază sunt normale și nu există semne de alarmă[8].
  • Frecvent Zaharurile pe care intestinul nu le tolerează. Lactoza, fructoza și îndulcitorii de tip poliol; problema poate rămâne și după o infecție[2].
  • Posibil Boala celiacă, pentru care orice adult cu diaree cronică ar trebui testat[8].
  • Posibil Diareea prin acizi biliari. Apare la până la 30% dintre cei diagnosticați cu colon iritabil cu diaree și explică o mare parte din diareea de după scoaterea vezicii biliare[8][9].
  • Posibil Colita microscopică. Se vede doar la biopsie; antiinflamatoarele nesteroidiene, inhibitorii de pompă de protoni și sertralina sunt asociate cu ea[9].
  • Posibil Infecțiile care persistă. Giardia și alți paraziți intestinali sau C. difficile[2][7].
  • Rar Bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă), hipertiroidismul, bolile pancreasului și cancerul colorectal. Scăderea în greutate, anemia, sângele persistent în scaun sau aceste boli în familie cer investigații rapide, adesea o colonoscopie[7][8].

Ce analize de scaun și de sânge cere medicul?

Un episod scurt și ușor nu cere analize. Analizele de scaun sunt pentru febră, scaune cu sânge sau mucus, crampe puternice, semne de sepsis, antibiotice sau o internare recentă[6] și pentru diareea care nu trece. Analizele de sânge caută deshidratarea și bolile care dau diaree[3].

Analize folosite des pentru diareea la adulți
AnalizăLa ce răspunde
Biochimie de bază (sodiu, potasiu, uree, creatinină)Ai pierdut prea multe lichide și săruri?
Hemoleucogramă și proteina C reactivăExistă anemie sau inflamație?
Anticorpi anti-transglutaminază IgA, cu IgA totalPoate fi boala celiacă?
TSH, feritinăProblemă de tiroidă sau lipsă de fier?
Panel PCR gastrointestinal sau coproculturăCe microb dă o infecție cu febră sau sânge?
Toxina sau PCR C. difficileDiareea de după antibiotice sau internare vine de la C. difficile?
Antigen sau PCR GiardiaE implicat un parazit?
Calprotectina fecală sau lactoferinaEste inflamată mucoasa intestinului?

Pentru diareea cronică, medicii de familie americani încep cu hemoleucograma, proteina C reactivă, biochimia de bază, anticorpii anti-transglutaminază IgA și IgA total, apoi adaugă TSH sau alte analize după simptome[8]; ghidul britanic adaugă feritina[9]. Gastroenterologii americani preferă calprotectina sau lactoferina în locul proteinei C reactive sau al VSH-ului pentru a căuta o inflamație, și un test țintit pentru Giardia în locul examenului coproparazitologic de rutină, în afara celor întorși din călătorii[7]. Testul respirator cu hidrogen caută intoleranțele la zaharuri[3]. Vezi și ghidul tipurilor de analize de scaun.

Ai primit rezultatele după săptămâni de scaune moi? BloodSense îți explică fiecare rând din buletin pe înțelesul tău, ca să știi ce să-l întrebi pe medic.

Vreau rezultatele explicate

Cum citești rezultatele?

Exemplu fictiv de buletin de analize după 5 săptămâni de diaree (format românesc)
AnalizăRezultatUMInterval biologic de referințăSemnalare
Sodiu seric137mmol/L136-146
Potasiu seric3,2mmol/L3,5-5,1↓
Uree serică51mg/dL< 43↑
Creatinină serică0,9mg/dL0,5-0,9
Hemoglobină13,8g/dL12,0-15,5
Anticorpi anti-transglutaminază IgA1,1U/mL< 4,0
Antigen Giardia lamblia (materii fecale)Negativ-Negativ
Calprotectină în materii fecale31µg/g< 50
  1. Săgeata ↓ arată o valoare sub intervalul laboratorului. Lichidele pierdute prin diaree iau cu ele potasiul; un nivel scăzut poate da crampe musculare, slăbiciune și ritm cardiac neregulat[11][15].
  2. Săgeata ↑ arată o valoare peste interval. Deshidratarea este una dintre cauzele ureei crescute[12][14]; medicul o citește lângă creatinină (vezi raportul uree/creatinină).
  3. Celelalte rânduri sunt normale: anemia, boala celiacă, Giardia și inflamația intestinului devin mai puțin probabile.

Calprotectina: intestin inflamat sau nu?

Sub 50 µg/g, o boală inflamatorie intestinală este puțin probabilă; între 50 și 249 e o zonă gri; peste 250 sugerează o inflamație activă, dar pragurile depind de metodă[9]. La Synevo, pentru 50-200 µg/g laboratorul sugerează repetarea testului după 4-6 săptămâni[16]. O valoare mică nu exclude boala când există sânge, scădere în greutate sau anemie[8].

Testele pentru infecții: pozitiv sau negativ

PCR-ul poate găsi genele unui microb fără toxină activă, așa că un PCR pozitiv pentru C. difficile se citește împreună cu simptomele și adesea cu un test de toxină[9]. Pentru C. difficile, de obicei ajunge o singură probă[6].

Acizii biliari: teste de specialitate

O scintigrafie SeHCAT care reține sub 15% din trasor la 7 zile sau un nivel crescut de C4 seric, recoltat a jeun, arată o pierdere de acizi biliari[9]. Nu confunda acest C4 cu „Complement seric C4” din pachetul de bază CNAS, o analiză de imunologie diferită[17]. Întreabă gastroenterologul unde se fac; ghidul american acceptă și o probă de tratament cu un chelator de acizi biliari[7].

Ce notezi înainte de consultație?

  • Data de început și dacă diareea e continuă sau vine și pleacă
  • Câte scaune ai pe zi, tipul pe scala Bristol și dacă te trezesc noaptea
  • Sânge, mucus, culoare neagră sau scaune grase care plutesc (vezi scaunul galben și gras)
  • Schimbări de greutate, febră, cât urinezi
  • Medicamente noi, antibiotice recente, suplimente, alcool
  • Călătorii, persoane bolnave în jur, boli în familie, operații pe intestin sau de vezică biliară

Întrebări frecvente

Pot lua loperamidă sau bismut pentru diaree?

Pentru cei mai mulți adulți cu diaree acută, da, pe termen scurt. Medicii le descurajează când ai sânge în scaun sau febră, iar dacă diareea se agravează sau durează peste 2 zile cu ele, mergi la medic[13]. Cel mai important e să bei destul, ideal o soluție de rehidratare orală[5].

Diareea noaptea înseamnă ceva grav?

Nu neapărat, dar merită spusă medicului. Diareea apoasă care continuă noaptea sau pe nemâncate îl orientează spre o cauză secretorie, precum pierderea de acizi biliari sau colita microscopică, mai degrabă decât spre colonul iritabil[8].

Am nevoie de colonoscopie pentru diareea cronică?

Nu întotdeauna. Se face când există semne de alarmă, rezultate anormale la sânge sau scaun, ori niciun răspuns după primele analize. Se iau biopsii chiar dacă colonul arată normal: așa se descoperă colita microscopică[8].

Analize și ghiduri înrudite

Surse

  1. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK). Definition & facts for diarrhea. niddk.nih.gov (consultat la 2 noiembrie 2026)
  2. NIDDK. Symptoms & causes of diarrhea. niddk.nih.gov (consultat la 2 noiembrie 2026)
  3. NIDDK. Diagnosis of diarrhea. niddk.nih.gov (consultat la 2 noiembrie 2026)
  4. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Diarrhea. medlineplus.gov (consultat la 2 noiembrie 2026)
  5. Organizația Mondială a Sănătății. Diarrhoeal disease: fact sheet. who.int (consultat la 2 noiembrie 2026)
  6. Shane AL, Mody RK, Crump JA, et al. 2017 Infectious Diseases Society of America clinical practice guidelines for the diagnosis and management of infectious diarrhea. Clin Infect Dis. 2017;65(12):e45-e80. doi:10.1093/cid/cix669 (consultat la 2 noiembrie 2026)
  7. Smalley W, Falck-Ytter C, Carrasco-Labra A, Wani S, Lytvyn L, Falck-Ytter Y. AGA clinical practice guidelines on the laboratory evaluation of functional diarrhea and diarrhea-predominant irritable bowel syndrome in adults (IBS-D). Gastroenterology. 2019;157(3):851-854. doi:10.1053/j.gastro.2019.07.004 (consultat la 2 noiembrie 2026)
  8. Burgers K, Lindberg B, Bevis ZJ. Chronic diarrhea in adults: evaluation and differential diagnosis. Am Fam Physician. 2020;101(8):472-480. aafp.org (consultat la 2 noiembrie 2026)
  9. Arasaradnam RP, Brown S, Forbes A, et al. Guidelines for the investigation of chronic diarrhoea in adults: British Society of Gastroenterology, 3rd edition. Gut. 2018;67(8):1380-1399. doi:10.1136/gutjnl-2017-315909 (consultat la 2 noiembrie 2026)
  10. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Pseudomembranous colitis. medlineplus.gov (consultat la 2 noiembrie 2026)
  11. MedlinePlus Lab Tests. Potassium blood test. medlineplus.gov (consultat la 2 noiembrie 2026)
  12. MedlinePlus Lab Tests. BUN (blood urea nitrogen). medlineplus.gov (consultat la 2 noiembrie 2026)
  13. NIDDK. Treatment of diarrhea. niddk.nih.gov (consultat la 2 noiembrie 2026)
  14. Synevo România. Uree serică. Teste A-Z. synevo.ro (consultat la 2 noiembrie 2026)
  15. Synevo România. Potasiu seric. Teste A-Z. synevo.ro (consultat la 2 noiembrie 2026)
  16. Synevo România. Calprotectina în materii fecale. Teste A-Z. synevo.ro (consultat la 2 noiembrie 2026)
  17. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Anexa 17: analize de laborator din pachetul de servicii de bază (copie publicată de Clinica Sante, după CJAS Iași). 2023. clinica-sante.ro (consultat la 2 noiembrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește consultul medical, diagnosticul sau tratamentul. Semnele de deshidratare, sângele în scaun, febra mare sau durerea puternică cer ajutor medical fără întârziere.