Pe scurt

Hepatita înseamnă inflamația ficatului. Cele mai cunoscute cauze sunt cele cinci virusuri hepatitice (A, B, C, D și E), dar și alcoolul, unele medicamente, bolile autoimune și ficatul gras pot inflama ficatul. Simptomele seamănă între ele, iar mulți oameni nu au niciunul. Transaminazele arată inflamația; analizele specifice arată cauza.

Ce este hepatita, pe scurt?

  • Denumire medicală: hepatită. Poate fi acută (o boală de scurtă durată, care se vindecă) sau cronică (o inflamație care durează și poate cicatriza ficatul)[1].
  • Cât de frecventă este: în lume, aproximativ 240 de milioane de oameni trăiau cu hepatită B cronică în 2024[3] și aproximativ 47 de milioane cu hepatită C cronică[4]. În România, Synevo citează 873 de cazuri de hepatită A raportate în 2021[15].
  • Cauzele principale: cele cinci virusuri hepatitice, alcoolul, medicamentele, hepatita autoimună, ficatul gras și unele boli moștenite rare[1][8].
  • Analizele de bază: transaminazele (TGP și TGO), bilirubina, apoi markerii hepatitelor virale și, după caz, anticorpii autoimuni[7][8].

Care sunt simptomele hepatitei?

Hepatita virală acută poate trece neobservată, mai ales hepatita C și hepatita A la copiii mici[7]. Când apar, simptomele sunt asemănătoare, oricare ar fi cauza:

  • Primele zile: lipsa poftei de mâncare, oboseală, greață și vărsături, uneori febră ușoară[7].
  • Apoi: după 3-10 zile urina se închide la culoare, urmată de îngălbenirea pielii și a ochilor (icter), care atinge de obicei maximul în 1-2 săptămâni[7]. Pot apărea scaune deschise la culoare, mâncărimi și dureri de burtă[1].
  • Hepatita B sau C cronică: adesea fără simptome ani de zile, de aceea contează testarea[1]; primele semne pot fi cele ale unei ciroze hepatice.

Când trebuie să merg la medic pentru hepatită?

Când să mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 dacă ai icter împreună cu confuzie, somnolență neobișnuită, vărsături cu sânge sau sângerări ușoare: pot fi semnele unei insuficiențe hepatice acute[7].
  • În 24-48 de ore dacă ochii sau pielea ți s-au îngălbenit, dacă urina e foarte închisă sau dacă TGP-ul e foarte mare; mai repede dacă ești însărcinată, pentru că hepatita E este mai periculoasă la sfârșitul sarcinii[6].
  • La următoarea vizită pentru transaminaze puțin crescute descoperite întâmplător sau pentru un test de hepatită ieșit reactiv.

Ce cauzează hepatita? Tipurile A-E și alte cauze

Cele cinci virusuri diferă prin felul în care se transmit și prin faptul că pot sau nu rămâne în organism:

Cele cinci virusuri hepatitice, unul lângă altul
TipCum se transmitePoate deveni cronică?Vaccin
Hepatita AApă sau alimente contaminate cu materii fecale[2]Nu[2]Da[2]
Hepatita BSânge și fluide ale corpului; de la mamă la copil la naștere[3]În jur de 95% după infecția la sugar, sub 5% la adult[3]Da, în calendarul național[13]
Hepatita CSânge: echipament de injectare folosit în comun, injecții nesigure[4]Da; cam 30% scapă de virus în 6 luni[4]Nu[4]
Hepatita DCa hepatita B, și doar la cei care au deja hepatită B[5]Da, forma cronică cea mai gravă[5]Vaccinul anti-hepatită B o previne[5]
Hepatita EApă sau alimente contaminate[6]Rar, mai ales după un transplant[6]Autorizat în China și în câteva țări, nu în Statele Unite[6][7]

Hepatita nu este întotdeauna virală:

  • Frecvent Ficatul gras (MASLD), legat de greutate și de glicemie; forma lui inflamată este tot o hepatită. Vezi ficatul gras[1].
  • Frecvent Alcoolul. Hepatita alcoolică este o formă gravă, cu icter, la persoanele care beau mult de câteva luni[9].
  • Posibil Medicamentele și suplimentele (inclusiv o supradoză de paracetamol) și toxinele, de exemplu unele ciuperci sălbatice[1].
  • Posibil Alte virusuri, cum sunt virusul Epstein-Barr (mononucleoza) sau citomegalovirusul[7].
  • Posibil Hepatita autoimună, în care sistemul imunitar atacă ficatul; apare mai des la femei și fete[10].
  • Rar Boli moștenite: hemocromatoza (prea mult fier), boala Wilson (cupru) și deficitul de alfa-1 antitripsină[8].

Ce analize se fac pentru hepatită și cum se deosebesc tipurile?

Analizele se fac în doi pași. Întâi, probele hepatice arată inflamația: TGP (ALAT) și TGO (ASAT) ies din celulele ficatului lezate, bilirubina explică icterul, iar fosfataza alcalină trimite spre căile biliare când crește cel mai mult[8]. Apoi, analizele specifice găsesc cauza. Un buletin fictiv după o călătorie în străinătate:

Exemplu fictiv de buletin cu probe hepatice și markeri de hepatită virală acută (format din România)
AnalizăRezultatInterval de referințăSemn
TGP (ALAT)1240 U/L<41 U/L↑
TGO (ASAT)860 U/L<40 U/L↑
Bilirubină totală4,2 mg/dL0,3-1,2 mg/dL↑
Fosfatază alcalină118 U/L40-129 U/L
INR1,10,8-1,2
Anti-HAV IgMReactivNereactivPOZ
Ag HBsNereactivNereactiv
Anti-HBc IgMNereactivNereactiv
Anti-HCVNereactivNereactiv
  1. TGP și TGO: în hepatita virală acută sunt adesea de cel puțin 15 ori peste limita superioară, cu TGP mai mare decât TGO; nivelul lor nu măsoară gravitatea[7]. TGP-ul normal al omului sănătos e mai mic decât sugerează multe intervale de laborator: 29-33 U/L la bărbați, 19-25 U/L la femei[8].
  2. INR: arată cât de bine mai lucrează ficatul; un INR prelungit împreună cu confuzia sugerează insuficiență hepatică[7]. Vezi pagina despre timpul de protrombină și INR.
  3. Cele patru rânduri de markeri: un anti-HAV IgM reactiv înseamnă hepatită A în curs; celelalte exclud o hepatită B acută și caută hepatita C[7]. „Reactiv” înseamnă pur și simplu pozitiv: vezi rezultatele reactive și nereactive.
  4. Intervalele diferă de la un laborator la altul (la TGP chiar după metodă); contează doar cele de pe buletinul tău.

Transaminaze, bilirubină, INR și patru markeri virali pe același buletin? BloodSense îți explică pe înțeles fiecare rând din buletinul complet și te ajută să-ți pregătești întrebările pentru medic.

Vreau probele hepatice explicate
Analiza care arată de obicei fiecare cauză
Cauza bănuităAnalizele care fac diferența
Hepatita AAnti-HAV IgM pentru o infecție în curs; anti-HAV total pentru imunitate[7][15]
Hepatita BAg HBs și anti-HBc IgM; pentru screening, Ag HBs, anti-HBs și anti-HBc total[7][11]
Hepatita CAnticorpii anti-HCV, apoi ARN-ul viral HCV pentru a confirma o infecție actuală[7]
Hepatita DAnticorpi anti-HD, apoi ARN-ul viral D, doar dacă Ag HBs e pozitiv[7][15]
Hepatita EAnti-HEV IgM sau ARN-ul HEV prin PCR[6]
AlcoolulTGO între 50 și 400 U/L, TGO de peste 1,5 ori mai mare decât TGP, bilirubină peste 3 mg/dL[9]; GGT adesea crescut
AutoimunăAnticorpii antinucleari (ANA), anticorpii anti-mușchi neted și anti-LKM-1, IgG crescut; adesea o biopsie hepatică[10]
MedicamenteleNu există un test anume: lista medicamentelor și suplimentelor tale și excluderea altor cauze[1][8]
Cauzele moșteniteFierul seric și feritina, analizele pentru cupru, alfa-1 antitripsina[8]

O ecografie de ficat completează adesea investigațiile[1]. Vezi și cum citești probele hepatice și ghidul nostru despre transaminazele crescute.

Ce analize de control sunt necesare și cât de des?

  • Hepatita acută: probele hepatice se repetă până revin la normal. Hepatita virală acută trece de obicei în 4-8 săptămâni de la începutul simptomelor[7].
  • Hepatita B: un Ag HBs prezent și după 6 luni înseamnă infecție cronică[11][16]; încărcătura virală (ADN-ul VHB) și TGP-ul ghidează apoi urmărirea, toată viața[11].
  • Hepatita C: un ARN HCV nedetectabil la 12 săptămâni după tratament confirmă vindecarea, numită răspuns virusologic susținut.
  • Ficatul cicatrizat: în ciroză, controalele includ albumina, trombocitele și imagistica ficatului, pentru că hepatitele B și C sunt principalele cauze de ciroză și de cancer hepatic[1][3].

Care este tratamentul pentru hepatită?

Tratamentul depinde de cauză; aici nu dăm doze.

  • Hepatita A și E: de obicei fără medicament specific; odihnă, lichide și deloc alcool[2][6].
  • Hepatita B: antiviralele sub formă de tablete țin virusul sub control când e nevoie, de obicei toată viața[3].
  • Hepatita C: antiviralele cu acțiune directă, luate 12-24 de săptămâni, vindecă peste 95% dintre pacienți[4].
  • Hepatita alcoolică: oprirea alcoolului este esențială; corticoizii ajută în unele cazuri grave[9].
  • Hepatita autoimună: corticoizi, adesea împreună cu azatioprină, pentru a obține și a păstra remisiunea[10].
  • Medicamentele: produsul bănuit se oprește, cu sfatul medicului.

Cum previi hepatita și cum îți protejezi ficatul?

  • Vaccinează-te împotriva hepatitei A și B; vaccinul anti-B protejează și împotriva hepatitei D[1][5].
  • Spală-te pe mâini; în călătorii evită apa netratată și alimentele nesigure[1].
  • Nu împărți niciodată aparatul de ras, periuța de dinți sau echipamentul de injectare și folosește prezervativul[1].
  • Bea cât mai puțin alcool și nu depăși niciodată doza de paracetamol.
  • Ține sub control greutatea, diabetul și colesterolul, ca să limitezi ficatul gras[1].
  • Întreabă medicul de familie despre testarea pentru hepatita B și C; în Statele Unite, CDC o recomandă tuturor adulților, cel puțin o dată[11][12].

Întrebări de pus medicului

  1. Hepatita mea este acută sau cronică și care este cauza cea mai probabilă?
  2. Ce analize mai trebuie făcute pentru a găsi cauza și când repet probele hepatice?
  3. Am fost testat pentru hepatita B și C și sunt protejat împotriva hepatitei A și B?
  4. Trebuie să opresc vreun medicament, supliment sau alcoolul cât timp se vindecă ficatul?

Întrebări frecvente

Care tip de hepatită este cel mai periculos?

Hepatita D dă forma cronică cea mai gravă[5], iar hepatitele B și C produc cele mai multe decese, pentru că sunt frecvente și adesea fără simptome[3][4]. Hepatita A se vindecă aproape întotdeauna complet[2].

Poți avea hepatită cu transaminaze normale?

Da. În hepatita B sau C cronică, TGP-ul poate rămâne normal sau doar puțin crescut perioade lungi. Este unul dintre motivele pentru care testarea se face cu markeri virali, nu cu transaminaze[11][12].

Poți face hepatită de două ori?

Hepatita A, nu: după vindecare rămâi imun toată viața[2]. Hepatita C se poate lua din nou după vindecare și nu există vaccin[4]. Un tip de hepatită nu te protejează niciodată de celelalte.

Articole asemănătoare

  1. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Hepatitis. Revizuit la 10 ianuarie 2026. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 9 noiembrie 2026)
  2. Organizația Mondială a Sănătății. Hepatitis A. Fișă informativă, 28 iulie 2026. who.int (consultat la 9 noiembrie 2026)
  3. Organizația Mondială a Sănătății. Hepatitis B. Fișă informativă, 28 iulie 2026. who.int (consultat la 9 noiembrie 2026)
  4. Organizația Mondială a Sănătății. Hepatitis C. Fișă informativă, 28 iulie 2026. who.int (consultat la 9 noiembrie 2026)
  5. Organizația Mondială a Sănătății. Hepatitis D. Fișă informativă, 28 iulie 2026. who.int (consultat la 9 noiembrie 2026)
  6. Organizația Mondială a Sănătății. Hepatitis E. Fișă informativă, 28 iulie 2026. who.int (consultat la 9 noiembrie 2026)
  7. MSD Manual Professional Version. Overview of acute viral hepatitis. Revizuit în septembrie 2026. merckmanuals.com (consultat la 9 noiembrie 2026)
  8. Kwo PY, Cohen SM, Lim JK. ACG clinical guideline: evaluation of abnormal liver chemistries. Am J Gastroenterol. 2017;112(1):18-35. doi:10.1038/ajg.2016.517 (consultat la 9 noiembrie 2026)
  9. Jophlin LL, Singal AK, Bataller R, et al. ACG clinical guideline: alcohol-associated liver disease. Am J Gastroenterol. 2024;119(1):30-54. doi:10.14309/ajg.0000000000002572 (consultat la 9 noiembrie 2026)
  10. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Autoimmune hepatitis. Revizuit la 30 octombrie 2024. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 9 noiembrie 2026)
  11. Conners EE, Panagiotakopoulos L, Hofmeister MG, et al. Screening and testing for hepatitis B virus infection: CDC recommendations, United States, 2023. MMWR Recomm Rep. 2023;72(1):1-25. doi:10.15585/mmwr.rr7201a1 (consultat la 9 noiembrie 2026)
  12. Schillie S, Wester C, Osborne M, et al. CDC recommendations for hepatitis C screening among adults, United States, 2020. MMWR Recomm Rep. 2020;69(2):1-17. doi:10.15585/mmwr.rr6902a1 (consultat la 9 noiembrie 2026)
  13. Ministerul Sănătății. Calendarul național de vaccinare (afiș). ms.ro (consultat la 9 noiembrie 2026)
  14. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ghidul asiguratului, ediție actualizată (capitolul „Analize de laborator și investigații imagistice”). cnas.ro (consultat la 9 noiembrie 2026)
  15. Synevo România. Ce trebuie să știm despre hepatita virală. Actualizat la 20 aprilie 2026. synevo.ro (consultat la 9 noiembrie 2026)
  16. Regina Maria. Antigen (Ag) HBs. Dicționar de analize. reginamaria.ro (consultat la 9 noiembrie 2026)
  17. Regina Maria. Anticorpi anti-HCV. Dicționar de analize. reginamaria.ro (consultat la 9 noiembrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul medicului, care îți interpretează rezultatele împreună cu simptomele, istoricul, medicamentele și examenul clinic.