Pe scurt

Hantavirusul se ia de la rozătoare sălbatice, de obicei prin praful contaminat cu urina sau excrementele lor uscate. În România produce febra hemoragică cu sindrom renal, mai ales prin virusul Dobrava: febră bruscă, apoi rinichii lucrează mai prost. Trombocitele scăzute, creatinina crescută și sângele sau proteinele în urină sunt indiciile tipice din analize; anticorpii confirmă diagnosticul. Cazurile sunt rare: 15 raportate între 2023 și 2026.

Ce este hantavirusul, pe scurt?

  • Cauza: virusuri purtate de rozătoare, care le elimină prin urină, fecale și salivă[3].
  • Două boli: febra hemoragică cu sindrom renal (FHSR) în Europa și Asia, sindromul cardiopulmonar în cele două Americi[3].
  • În România: Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a raportat 4 cazuri în 2023, 3 în 2024, 7 în 2025 și unul în 2026, până în mai[1].
  • Virusul cel mai des întâlnit: în Balcani, Dobrava; din 8 copii tratați la Iași între 2017 și 2022, 7 aveau virus Dobrava și unul virus Hantaan[2].
  • Gravitate: FHSR prin Dobrava sau Hantaan ucide 5-15% dintre bolnavi, cea prin Puumala sub 1%[6].
  • Analize de bază: hemoleucogramă, creatinină, sumar de urină și anticorpi IgM, IgG.

Hantavirus: ce simptome dă și cum începe?

Simptomele apar de obicei la 1-8 săptămâni după expunere[3]; la FHSR, cel mai des după 1-2 săptămâni[6].

  • Frecvent Febră bruscă, frisoane, durere de cap puternică, dureri de spate și de burtă, greață[6]: seamănă cu o gripă.
  • Frecvent Urină mai puțină, semn că rinichii sunt afectați[4].
  • Posibil Vedere încețoșată, față înroșită, ochi inflamați, erupție[6]; sângerări[4].
  • Rar Tensiune foarte scăzută, șoc, hemoragii interne[6].

Faza renală. FHSR clasică trece prin cinci faze: febră, scăderea tensiunii, urină puțină, urină multă, apoi convalescență[7]. La primii 6 pacienți diagnosticați în România, 5 au avut nevoie de dializă; toți au supraviețuit, iar 5 și-au recuperat complet funcția rinichilor[4].

Forma pulmonară (Americi). După febră apar tuse, lipsă de aer și apăsare în piept, pentru că plămânii se umplu cu lichid[3].

Când să mergi la medic dacă bănuiești hantavirus?

Când să mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 sau mergi la UPU pentru febră cu lipsă de aer, tuse care se agravează repede, leșin sau aproape deloc urină[3][6].
  • În 24-48 de ore pentru febră mare cu dureri de spate sau de burtă în săptămânile după ce ai curățat un pod, o magazie, un grajd sau o casă de la țară închisă, ori după muncă la câmp. Spune-i medicului de contactul cu șoarecii.
  • La următoarea consultație pentru controlul creatininei și al urinei după boală, sau dacă ai fost expus și te simți bine.

Cum se ia hantavirusul și cine e mai expus?

Infecția se ia mai ales prin expunerea la excrețiile rozătoarelor infectate: inhalarea prafului din excremente uscate, prin ochi, prin răni ale pielii sau prin mușcătură[1].

  • Frecvent Viața și munca la țară: din cei 8 copii de la Iași, 7 locuiau în mediul rural, toți băieți[2].
  • Posibil Curățenia în spații închise cu urme de șoareci: poduri, magazii, șuri[3].
  • Rar De la om la om: doar virusul Andes, din America de Sud[3]. INSP a evaluat riscul pentru Europa legat de focarul de pe nava de croazieră din 2026 ca „foarte scăzut”[1].

Ce analize arată infecția cu hantavirus și cum le citești?

Boala se recunoaște prin triada febră, trombocite scăzute și afectare acută a rinichilor[4]. În spate stau vase de sânge care lasă să iasă plasma și o scădere bruscă a trombocitelor[8]. Iată un buletin inventat.

Exemplu fictiv de buletin de analize (format de laborator din România)
AnalizăRezultatInterval de referințăSemnal
Trombocite (PLT)54 x10³/µL150 - 400 x10³/µL↓
Leucocite (WBC)13,2 x10³/µL4,5 - 11,0 x10³/µL↑
Creatinină serică3,4 mg/dL0,7 - 1,3 mg/dL (bărbați)↑
Hematii în urină (sumar)prezenteabsente!
Anticorpi anti-hantavirus IgM (Dobrava)pozitivnegativ
  1. Trombocite ↓: sub 150 x10³/µL înseamnă trombocitopenie[9]; sub 30 x10³/µL arată o formă severă[5].
  2. Leucocite ↑: leucocitoza, creatinina și transaminazele crescute, proteina C reactivă mare și hematuria au fost prezente constant la primii pacienți români[4].
  3. Creatinină ↑: rinichii filtrează mai puțin; poate ajunge la valori care cer dializă[4].
  4. Sânge în urină: aproape mereu microscopic, alături de proteine în urină (0,1 până la peste 20 g/L)[5].
  5. IgM pozitiv: sugerează o infecție recentă. Intervalele sunt exemple[9][10]: contează cele ale laboratorului tău.

Trombocite scăzute, creatinină crescută și sânge în urină pe același buletin? BloodSense citește fiecare rând din analizele tale complete, îți arată ce rezultate se leagă între ele și te ajută să-ți pregătești întrebările pentru medic.

Explică-mi analizele

Același tablou pot da gripa, COVID-19, leptospiroza, febra dengue și sepsisul[3]. Citește mai mult despre trombocite, hematocrit, leucocite, creatinină și proteine în urină.

Cum se confirmă hantavirusul: IgM, IgG și PCR?

  • Caz suspect, după INSP: febră acută cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, într-un context epidemiologic sugestiv; confirmarea se face prin teste de laborator[1].
  • Serologie: IgM și IgG prezente împreună, sau o creștere clară a IgG între două probe, arată o infecție acută[5]. În Europa se testează atât Puumala, cât și Dobrava[5].
  • PCR: utilă doar la început; un rezultat negativ nu exclude boala[5].
  • Biopsia renală: la doi pacienți de la Institutul Clinic Fundeni, ea a fost decisivă pentru diagnostic[11].

Ce analize se repetă în perioada de vindecare?

În spital se urmăresc hemoleucograma, creatinina, ionograma și cantitatea de urină. Vindecarea completă poate dura săptămâni sau luni[6]; la unul dintre primii pacienți români a rămas o scădere ușoară a filtrării renale[4], de aceea creatinina și urina se mai verifică după externare.

Cum se tratează infecția cu hantavirus?

Nu dăm doze aici: decide echipa medicală.

  • Nu există antiviral specific sau vaccin autorizat: tratamentul susține rinichii, inima și plămânii[3].
  • Forma renală: echilibrarea lichidelor și a sărurilor, susținerea tensiunii, dializă la nevoie; ribavirina intravenoasă dată devreme poate reduce gravitatea[6].
  • Forma pulmonară: terapie intensivă cât mai devreme[3].

Cum te protejezi de hantavirus?

  • Cea mai bună prevenție e să elimini sau să reduci la maximum contactul cu rozătoarele[1].
  • Astupă găurile, ține mâncarea în recipiente închise, curăță locurile unde se pot cuibări[3].
  • Nu mătura și nu aspira uscat excrementele: umezește-le întâi cu dezinfectant[3].
  • Poartă mănuși și spală-te bine pe mâini după aceea[3].

Întrebări pentru medicul tău

  1. Poate fi febra mea de la hantavirus, după ce am făcut curățenie în pod sau în magazie?
  2. Trombocitele, creatinina și sumarul de urină se potrivesc?
  3. Testul de anticorpi a căutat și Dobrava, și Puumala? Trebuie repetat?
  4. La ce semne trebuie să sun la 112?
  5. Când îmi verific din nou rinichii și urina?
  6. Cum curăț fără risc locul unde am fost expus?

Întrebări frecvente

Hantavirusul este contagios?

Virusurile din Europa nu trec de la om la om; doar virusul Andes din America de Sud a făcut asta[3].

Câte cazuri de hantavirus are România?

Puține: 15 cazuri raportate de INSP în 2023-2026[1]. Primele cazuri au fost descrise abia în 2011, din lipsă de teste și de cunoaștere a bolii[4].

Pot face hantavirus și copiii?

Da, deși rar: la Iași au fost tratați 8 adolescenți între 11 și 18 ani pentru afectare acută a rinichilor[2].

Există vaccin împotriva hantavirusului?

Nu există un vaccin autorizat[3].

Articole conexe

Bibliografie

  1. Institutul Național de Sănătate Publică, citat de Digi24. 15 cazuri de hantavirus în România în ultimii ani; INSP: risc foarte scăzut în Europa. 6 mai 2026. digi24.ro (accesat la 6 noiembrie 2026)
  2. Mocanu A, Cajvan AM, Lazaruc TI, et al. Hantavirus infection in children: a pilot study of single regional center. Viruses. 2023;15(4):872. doi:10.3390/v15040872 (accesat la 6 noiembrie 2026)
  3. Organizația Mondială a Sănătății. Hantavirus. Fact sheet, 6 mai 2026. who.int (accesat la 6 noiembrie 2026)
  4. Maftei ID, Segall L, Panculescu-Gatej R, Ceianu C, Covic A. Hantavirus infection, hemorrhagic fever with renal syndrome: the first case series reported in Romania and review of the literature. Int Urol Nephrol. 2012;44(4):1185-1191. doi:10.1007/s11255-011-0013-z (accesat la 6 noiembrie 2026)
  5. Robert Koch-Institut (Germania). RKI-Ratgeber Hantavirus-Erkrankung. 13 noiembrie 2020. rki.de (accesat la 6 noiembrie 2026)
  6. Centers for Disease Control and Prevention. Clinical overview of hemorrhagic fever with renal syndrome. cdc.gov (accesat la 6 noiembrie 2026)
  7. Jonsson CB, Figueiredo LT, Vapalahti O. A global perspective on hantavirus ecology, epidemiology, and disease. Clin Microbiol Rev. 2010;23(2):412-441. doi:10.1128/CMR.00062-09 (accesat la 6 noiembrie 2026)
  8. Avšič-Županc T, Saksida A, Korva M. Hantavirus infections. Clin Microbiol Infect. 2019;21S:e6-e16. doi:10.1111/1469-0691.12291 (accesat la 6 noiembrie 2026)
  9. MedlinePlus. Platelet count. Revizuit la 3 februarie 2025. medlineplus.gov (accesat la 6 noiembrie 2026)
  10. MedlinePlus. Creatinine blood test. Revizuit la 13 iulie 2025. medlineplus.gov (accesat la 6 noiembrie 2026)
  11. Lupușoru G, Andronesi AG, Lupușoru M, et al. Hantavirus infections in the South-Eastern European countries: a study of two cases and literature review. Exp Ther Med. 2023;26(3):430. doi:10.3892/etm.2023.12129 (accesat la 6 noiembrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește sfatul unui medic, care îți interpretează rezultatele împreună cu simptomele, contactul cu rozătoarele și examenul clinic.