Pe scurt

Febra butonoasă este o rickettsioză: o infecție cu bacteria Rickettsia conorii, transmisă de căpușa câinelui, frecventă vara în Dobrogea și în sud-estul României. Începe cu febră mare, dureri de cap și musculare, o erupție și adesea o mică pată neagră la locul mușcăturii. Medicul dă antibioticul, de regulă doxiciclina, din momentul suspiciunii, fără să aștepte analizele, pentru că anticorpii ies de obicei negativi în prima săptămână.

Ce este febra butonoasă, pe scurt?

  • Cauza: Rickettsia conorii, transmisă prin mușcătura căpușei brune a câinelui (Rhipicephalus sanguineus)[7][8]. Boala nu se ia de la om la om[1].
  • Alte denumiri: febra pătată mediteraneană; face parte din grupul febrelor pătate, alături de febra pătată a Munților Stâncoși din America, produsă de Rickettsia rickettsii[5][7].
  • Unde: în jurul Mediteranei și al Mării Negre; în România, mai ales în județele Constanța și Tulcea, iar în ultimii ani și în alte județe din sud-est și la București[8].
  • Cât de gravă: evoluția e favorabilă în cele mai multe cazuri, cu o mortalitate de aproximativ 2-5%[8]. Forma americană este mai periculoasă: 5-10% dintre bolnavi mor și astăzi[5].
  • Analize: hemoleucograma și biochimia arată semnele de alarmă, anticorpii confirmă mai târziu. Niciuna nu trebuie să întârzie tratamentul[3][8].
  • Nu e boala Lyme: boala Lyme este altă infecție transmisă de căpușe, cu altă bacterie, altă evoluție și alte analize (vezi mai jos).

Care sunt simptomele febrei butonoase?

Simptomele apar la aproximativ 2-14 zile după mușcătură[9]. În primele zile seamănă cu o viroză, de aceea boala se poate scăpa din vedere[1].

  • Frecvent Febră apărută brusc, la aproape toți bolnavii: în județul Constanța, 97,5% dintre cele 533 de cazuri din 2006-2015 au avut febră, 80,4% dureri de cap și 80,3% dureri musculare[8]. Pot apărea și greață, vărsături și dureri de burtă[2].
  • Frecvent O erupție cu pete roșii (maculo-papuloasă), la 97% dintre bolnavii din Constanța[8]. În febrele pătate, ea apare de obicei la 2-4 zile după febră, pe încheieturi, antebrațe și glezne, apoi pe trunchi și uneori pe palme și tălpi[2].
  • Frecvent „Pata neagră” (tache noire): o mică crustă neagră la locul mușcăturii[7], găsită la 75% dintre bolnavii din Constanța[8]. Merită căutată pe scalp, după urechi, în pliuri.
  • Rar Forme severe, cu afectarea inimii, plămânilor, creierului (meningită) sau rinichilor[9]; riscul e mai mare la vârstnici și la cei cu alcoolism cronic[9].

Mulți oameni nu-și amintesc mușcătura: în studiile americane, doar 55-60%[5]. În România, febra butonoasă trebuie luată în calcul la orice febră, chiar fără o căpușă observată[8].

Când mergi la medic după o mușcătură de căpușă?

Când să mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 sau mergi la UPU pentru febră cu confuzie sau somnolență neobișnuită, greutate în respirație, foarte puțină urină ori degete reci și închise la culoare: sunt semne de boală severă[2].
  • În 24-48 de ore, ideal în aceeași zi, pentru febră, durere de cap puternică, o erupție sau o pată neagră pe piele în cele două săptămâni după o mușcătură de căpușă, după contactul cu un câine cu căpușe sau după o vacanță în Dobrogea[4][8]. Spune-i medicului de căpușă. Tratamentul e cel mai eficient în primele 5 zile de boală[4].
  • La o consultație programată dacă ai scos o căpușă și te simți bine. Antibioticul doar pentru o mușcătură nu e recomandat de CDC: urmărește apariția febrei sau a erupției timp de două săptămâni[4].

Cum se ia febra butonoasă și cine are risc mai mare?

În România, câinii sunt principalul rezervor al bacteriei; mai rar sunt implicate oile, vitele și, foarte rar, pisicile[8]. La noi, căpușa câinelui e activă de la sfârșitul primăverii până la începutul toamnei[8]. Incidența cea mai mare s-a înregistrat în județele Tulcea (15,76 la 100.000 de locuitori) și Constanța (5,73 la 100.000), după datele INSP și CNSCBT[8].

  • Frecvent Contactul cu câini care au căpușe: raportat de 82,7% dintre bolnavii din Constanța[8].
  • Posibil Vara, în sud-est: în 2016, cele mai multe cazuri au fost în mai și iulie[8].
  • Posibil Forma severă e mai probabilă cu tratament întârziat[2][8], la vârstnici și în alcoolismul cronic[9].

Febra pătată a Munților Stâncoși, întâlnită în SUA, Mexic și America de Sud, inclusiv Brazilia, e produsă de R. rickettsii și e transmisă de alte căpușe[1][5]. Ea poate deveni gravă în câteva zile, iar pata neagră e rară[5]. Contează pentru cine a călătorit acolo.

Prin ce diferă de boala Lyme? Ambele vin de la căpușe, dar febrele pătate se tratează din suspiciune, fără așteptarea analizelor[4][5]. Boala Lyme, produsă de altă bacterie, evoluează mai lent, începe adesea cu o pată roșie care se lărgește și are alt traseu de analize: vezi ghidul nostru despre boala Lyme.

Ce analize de sânge se fac în febra butonoasă și cum le citești?

Analizele obișnuite nu dovedesc boala, dar arată un tipar. Într-un grup de 339 de bolnavi tratați la București, trombocitele au fost scăzute la 50,9%, transaminazele crescute la 79,5%, iar leucocitele crescute la 31,8%[8]. Sodiul poate scădea pe măsură ce boala avansează[5]. La început, totul poate fi normal[2]. Iată un buletin inventat.

Exemplu fictiv de buletin de analize (format românesc)
AnalizăRezultatUMInterval biologic de referințăSemnalare
Trombocite (PLT)92x10³/µL150-400↓
Sodiu seric131mmol/L135-145↓
TGO (ASAT)78U/L8-33↑
Anticorpi anti-Rickettsia conorii IgGNegativtitru< 1/64
  1. Trombocitele, cu săgeata ↓: sub 150.000 pe microlitru înseamnă trombocitopenie[10], o constatare tipică în febrele pătate[5][8].
  2. Sodiul, cu săgeata ↓: o scădere ușoară se potrivește cu o infecție care avansează[5], dar și vărsăturile, diareea sau unele medicamente scad sodiul[11].
  3. TGO, cu săgeata ↑: o creștere ușoară a TGO și TGP se potrivește tabloului[5][8], dar nu e specifică: hepatita, o leziune musculară sau medicamentele dau același rezultat[12].
  4. Anticorpii, negativi: e de așteptat în prima săptămână; nu exclude infecția[3][8]. Pragul de 1/64 este cel folosit de un laborator românesc[9].
  5. Intervalele: exemple după MedlinePlus[10][11][12]. Contează intervalul tipărit pe buletinul tău.

Trombocite scăzute, sodiu scăzut și TGO crescută pe același buletin? BloodSense îți explică fiecare rând din buletin pe înțelesul tău, îți arată ce valori se leagă între ele și te ajută să-ți pregătești întrebările pentru medic.

Vreau buletinul meu explicat

E un tipar, nu un diagnostic. Febra dengue, la cine se întoarce din zone tropicale, sau infecțiile grave precum sepsisul scad și ele trombocitele. Citește paginile noastre despre trombocite, sodiul seric și transaminazele crescute. În spital se pot adăuga creatinina pentru rinichi, timpul de protrombină și un examen de urină[6]: la București, 22,8% dintre bolnavi au avut rinichii afectați[8]. Analizele nu trebuie să decidă începerea tratamentului[5].

Cum se confirmă febra butonoasă: anticorpi IgM, IgG și PCR?

În România, confirmarea se face prin imunofluorescență indirectă (IFA) pe două probe de sânge, una la începutul bolii și una în convalescență[8]. Trei capcane:

  • Prea devreme: în prima săptămână de simptome, serologia e de obicei negativă; titrul cu valoare de diagnostic apare în a doua săptămână[8]. Un prim rezultat negativ nu justifică oprirea tratamentului[3].
  • O singură probă nu ajunge: confirmarea cere o creștere de cel puțin patru ori a titrului între două probe[3][9]; un laborator românesc recomandă repetarea după aproximativ 10 zile[9]. A doua probă e greu de obținut, pentru că omul s-a vindecat[8]: la Constanța, IFA a confirmat doar 38,8% dintre cazuri[8].
  • Anticorpi vechi și reacții încrucișate: anticorpii pot persista luni sau ani[3][9], iar cele mai multe laboratoare nu pot deosebi speciile de Rickettsia între ele[3].

În ultimii ani se folosește în România și testul ELISA, pe o singură probă recoltată la sfârșitul primei săptămâni[8]. Anticorpii IgM apar mai devreme decât anticorpii IgG, dar sunt mai puțin specifici și nu se folosesc singuri[3][9]. PCR caută ADN-ul bacteriei: e mai sensibil pe o biopsie din pata neagră sau din erupție decât în sânge, iar un rezultat negativ nu exclude boala[3][5].

Ce analize se repetă în timpul și după tratament?

Cu doxiciclină, febra scade de obicei în 24-48 de ore[4]. În spital se pot repeta hemoleucograma, sodiul, analizele de rinichi și de ficat, ca să se vadă vindecarea. A doua probă de anticorpi, după câteva zile sau săptămâni, închide diagnosticul[8][9].

Cei mai mulți bolnavi se vindecă complet; în județul Constanța nu s-a înregistrat niciun deces, iar doar câteva cazuri au avut manifestări neurologice[8]. După o formă severă de febră pătată pot rămâne leziuni ale nervilor, pierderea auzului sau ale organelor[1][2], care cer o urmărire mai lungă.

Cum se tratează febra butonoasă?

Nu dăm doze aici: medicul alege tratamentul.

  • Doxiciclina, din suspiciune: la adulți, în România se folosesc doxiciclina sau tetraciclina, 7 zile[8]. Tratamentul nu se amână până la rezultatele analizelor[3][5]. În febra pătată americană, tratamentul după ziua a 5-a crește riscul de deces; la cei tratați în zilele 8-9, 40-50% au murit[5].
  • Copii: în România se pot folosi claritromicina sau azitromicina[8]. Pentru febrele pătate, CDC recomandă doxiciclina la orice vârstă[4]: cure scurte nu au pătat dinții într-un studiu pe 89 de copii[5].
  • Sarcina: la noi se folosește josamicina[8]; riscurile și beneficiile se discută cu medicul[4].
  • Fără sulfamide: antibioticele din această grupă pot agrava boala[4]. Formele severe se tratează în spital[8].

Cum previi febra butonoasă?

Nu există vaccin[1]. Prevenția înseamnă să eviți mușcăturile de căpușă, pe tine, pe copii și pe animalele de companie[1].

  • Protejează câinele cu un produs împotriva căpușelor recomandat de medicul veterinar și verifică-l des în sezonul cald[1][8].
  • În iarbă, tufișuri și curți cu câini, poartă mâneci și pantaloni lungi și folosește un repelent[1].
  • Scoate o căpușă atașată cât mai repede, cu o pensetă fină, trăgând constant[6].
  • Notează data și locul mușcăturii și urmărește febra sau erupția timp de două săptămâni[4].

Întrebări pentru medic

  1. Febra mea poate fi febră butonoasă și trebuie să încep acum antibioticul?
  2. Pata neagră de pe piele poate fi locul mușcăturii de căpușă?
  3. Ce rezultate din hemoleucogramă și din biochimie se potrivesc cu această infecție?
  4. Când trebuie recoltată a doua probă de anticorpi?
  5. Ce semne ar trebui să mă trimită la UPU?
  6. Câinele meu trebuie verificat și tratat pentru căpușe?

Întrebări frecvente

Febra butonoasă este contagioasă?

Nu. Se transmite doar prin mușcătura căpușei, nu de la om la om[1][7].

Mă pot vindeca complet de febra butonoasă?

Da, în cele mai multe cazuri, mai ales când tratamentul începe devreme[8]. Leziunile de durată îi privesc mai ales pe cei care au avut o formă severă[2].

Trebuie să iau antibiotic imediat după o mușcătură de căpușă?

CDC nu recomandă antibiotic după mușcătură pentru a preveni febrele pătate. Urmărește apariția febrei sau a erupției în următoarele două săptămâni și mergi la medic dacă apar[4].

Pot lua febra butonoasă direct de la câine?

Nu direct: boala se transmite prin căpușă. Câinele aduce însă căpușele infectate aproape de oameni, de aceea protecția lui contează[8].

Analize și ghiduri înrudite

Surse

  1. Centers for Disease Control and Prevention. About Rocky Mountain spotted fever. 15 mai 2024. cdc.gov (în limba engleză; consultat la 5 noiembrie 2026)
  2. Centers for Disease Control and Prevention. Clinical signs and symptoms of Rocky Mountain spotted fever. 15 mai 2024. cdc.gov (în limba engleză; consultat la 5 noiembrie 2026)
  3. Centers for Disease Control and Prevention. Clinical testing and diagnosis for Rocky Mountain spotted fever. 15 mai 2024. cdc.gov (în limba engleză; consultat la 5 noiembrie 2026)
  4. Centers for Disease Control and Prevention. Clinical care of Rocky Mountain spotted fever. 6 martie 2025. cdc.gov (în limba engleză; consultat la 5 noiembrie 2026)
  5. Biggs HM, Behravesh CB, Bradley KK, et al. Diagnosis and management of tickborne rickettsial diseases: Rocky Mountain spotted fever and other spotted fever group rickettsioses, ehrlichioses, and anaplasmosis — United States. MMWR Recomm Rep. 2016;65(2):1-44. doi:10.15585/mmwr.rr6502a1 (consultat la 5 noiembrie 2026)
  6. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Rocky Mountain spotted fever. Revizuit la 12 mai 2025. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (în limba engleză; consultat la 5 noiembrie 2026)
  7. Spernovasilis N, Markaki I, Papadakis M, et al. Mediterranean spotted fever: current knowledge and recent advances. Trop Med Infect Dis. 2021;6(4):172. doi:10.3390/tropicalmed6040172 (consultat la 5 noiembrie 2026)
  8. Cambrea SC, Badiu D, Ionescu C, et al. Boutonneuse fever in southeastern Romania. Microorganisms. 2023;11(11):2734. doi:10.3390/microorganisms11112734 (consultat la 5 noiembrie 2026)
  9. MedLife. Anticorpi anti Rickettsia conorii/typhi prowasecki IgM, IgG (glosar medical, analize medicale). medlife.ro (consultat la 5 noiembrie 2026)
  10. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Platelet count. Revizuit la 3 februarie 2025. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (în limba engleză; consultat la 5 noiembrie 2026)
  11. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Sodium blood test. Revizuit la 6 noiembrie 2025. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (în limba engleză; consultat la 5 noiembrie 2026)
  12. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Aspartate aminotransferase (AST) blood test. Revizuit la 1 ianuarie 2025. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (în limba engleză; consultat la 5 noiembrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește consultul medical: medicul îți interpretează rezultatele împreună cu simptomele, contactul cu căpușe și examenul clinic.