Pe scurt

Boala Paget a osului este o boală cronică în care unul sau câteva oase sunt distruse și refăcute prea repede, așa că devin mai mari, dar mai slabe. Cei mai mulți oameni nu au niciun simptom: boala se descoperă des întâmplător, la o radiografie sau pentru că o analiză de rutină arată fosfataza alcalină mare. Radiografia și scintigrafia osoasă o confirmă, iar o singură perfuzie cu un bisfosfonat o liniștește de obicei pentru ani buni. Pagina vorbește despre boala oaselor, nu despre boala Paget a sânului.

Ce este boala Paget a osului, pe scurt?

  • Ce se întâmplă: în oasele afectate, osul vechi e distrus prea repede și înlocuit cu os nou, mai mare, mai fragil și plin de vase de sânge[5].
  • Alte nume: osteită deformantă (osteitis deformans), boala Paget osoasă[5].
  • Pe cine afectează: mai ales persoane trecute de 50 de ani, ceva mai des bărbați, și oameni de origine europeană[1][8]. În Regatul Unit apare la aproximativ 1% dintre persoanele de peste 55 de ani, iar în ultimele decenii a devenit mai rară și mai blândă[1].
  • Oasele atinse cel mai des: bazinul, coloana, craniul și oasele picioarelor[7].
  • Analizele-cheie: fosfataza alcalină totală împreună cu probele ficatului, apoi radiografii ale zonelor dureroase și o scintigrafie osoasă[1][2].
  • Altă boală, același nume: boala Paget a sânului (a mamelonului) este un cancer și nu are legătură cu boala oaselor (vezi întrebările frecvente)[12].

Care sunt simptomele bolii Paget?

Aproximativ 70% dintre persoanele cu boala Paget a osului nu au niciun simptom[7]. Când apar, simptomele depind de osul afectat și pot semăna cu o artroză obișnuită[6][7].

  • Frecvent Durerea, cea mai des întâlnită problemă. Poate veni din osul însuși sau dintr-o artroză a șoldului ori genunchiului din apropiere[7]. Durerea poate fi profundă și prezentă aproape tot timpul[5], uneori mai puternică noaptea[13].
  • Posibil Un picior care se arcuiește, pielea caldă peste osul afectat, scăderea în înălțime[5].
  • Posibil Când e atins craniul: capul mai mare, dureri de cap, pierderea auzului și amețeli[7].
  • Posibil Când e atinsă coloana: spatele curbat sau un canal vertebral îngustat, cu durere, furnicături și slăbiciune în picioare[7].
  • Rar Cancerul osos (osteosarcomul), la mai puțin de 1% dintre bolnavi[7]; ghidul clinic dă aproximativ 0,3%[1].

Alte complicații sunt fracturile, artroza articulațiilor din apropiere, pietrele la rinichi din cauza calciului în plus, dinții care se clatină când sunt atinse oasele feței și, în formele grave, insuficiența cardiacă, pentru că inima trebuie să pompeze mai mult sânge spre oasele bolnave[6].

Când mergi la medic?

Când să mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 sau mergi la UPU dacă, după o cădere sau chiar o lovitură mică, nu te mai poți sprijini pe un picior ori un os pare îndoit sau deplasat, sau dacă apar brusc slăbiciune ori amorțeală în ambele picioare sau nu mai poți merge. Osul pagetic se poate rupe, iar boala coloanei poate apăsa pe măduva spinării[5][7].
  • În 24-48 de ore pentru o durere într-un os afectat care e nouă, nu mai trece sau se agravează clar, ori pentru o umflătură pe os. Medicul caută o fisură sau, rar, o tumoră[1][8].
  • La o consultație programată pentru o fosfatază alcalină mare la analizele de rutină cu probele ficatului normale, o durere osoasă profundă care persistă, un picior care se curbează, o pălărie care nu-ți mai vine, pierderea auzului sau un părinte, frate ori soră cu această boală[4][6].

Ce cauzează boala Paget și este ereditară?

Cauza exactă nu se cunoaște. Cercetătorii cred că e vorba de o combinație între gene și mediu[5][7].

  • Frecvent Cazuri în familie. Între 12% și 40% dintre bolnavi au cel puțin o rudă de gradul întâi afectată (părinte, frate, soră sau copil), iar rudele de gradul întâi au un risc de 7 până la 10 ori mai mare[4].
  • Posibil O variantă a genei SQSTM1. Apare la până la 50% dintre cei cu istoric familial și la până la 10% dintre cei fără[7]. În 15-30% dintre cazuri, boala se transmite dominant: e suficientă o singură copie modificată a genei[7].
  • Posibil Factori de mediu, de exemplu o infecție virală lentă. Scăderea numărului de cazuri sugerează un rol al mediului, dar niciun factor nu a fost dovedit[1][7].

Boala Paget nu este osteoporoza: osteoporoza subțiază încet tot scheletul, pe când boala Paget accelerează reînnoirea doar în câteva oase[1][7].

Ce analize de sânge arată boala Paget și cum le citești?

Ghidul Paget's Association, susținut de Societatea Americană pentru Cercetarea Osului și Mineralelor (ASBMR), recomandă ca primă analiză fosfataza alcalină totală, împreună cu probele ficatului[1]. Fosfataza alcalină e produsă și de ficat, și de celulele care construiesc osul, iar probele ficatului ajută la găsirea sursei[9]. Iată un buletin fictiv.

Exemplu fictiv de buletin de analize la un bărbat de 67 de ani (format românesc)
AnalizăRezultatUMInterval biologic de referințăSemnalare
Fosfatază alcalină386U/L40-129↑
Gama GT24U/L< 61
TGP (ALAT)19U/L< 50
Calciu seric total9,6mg/dL8,8-10,2
  1. Fosfataza alcalină, cu săgeata ↑: de aproximativ trei ori limita de sus. Boala Paget e una dintre cauzele osoase ale unei valori crescute, alături de hiperparatiroidism, metastazele osoase sau osteomalacie; restul cauzelor sunt mai ales ale ficatului și căilor biliare[9].
  2. Gama GT și TGP, normale: GGT se măsoară împreună cu fosfataza alcalină ca să deosebească o boală a ficatului sau a căilor biliare de o boală a osului[10]. Fosfataza alcalină mare cu probele ficatului normale trimite spre os[4].
  3. Calciul, normal: boala Paget poate fi una dintre cauzele unui calciu crescut, iar uneori e descoperită chiar când se caută această cauză[5][11].
  4. Intervalele: sunt ale unui laborator românesc, pentru un bărbat adult[9][11][15][16]; la femei, limitele fosfatazei alcaline, GGT și TGP sunt mai mici. Contează intervalul tipărit pe buletinul tău. O analiză de sânge nu pune singură diagnosticul: îl pune imagistica.

Ai fosfataza alcalină mare și probele ficatului normale? BloodSense îți explică fiecare rând din buletin pe înțelesul tău, îți arată ce valori se leagă între ele și te ajută să-ți pregătești întrebările pentru medic.

Vreau buletinul meu explicat

Două lucruri contează când îți citești rezultatul. Întâi, o fosfatază alcalină normală nu exclude boala: într-un studiu pe populație, fosfataza alcalină totală a prins doar aproximativ 58% dintre cazuri[1], iar ea poate rămâne normală când e atins un singur os[2]. Dacă suspiciunea rămâne, medicul poate cere markeri osoși mai specifici, cum sunt fosfataza alcalină osoasă, PINP sau NTX în urină[1][2]. Apoi, fosfataza alcalină mare are multe cauze: ghidul nostru despre valorile fosfatazei alcaline explică cum deosebești sursa din ficat de cea din os, iar pagina despre analiza GGT acoperă partea ficatului.

Când un marker osos e mare fără simptome clare, societatea italiană a osului recomandă întâi analize de rutină: calciul seric, fosforul, funcția rinichilor, probele ficatului și electroforeza proteinelor, plus parathormonul și vitamina D, înainte de imagistică[4]. Ele ajută la excluderea altor boli ale osului, precum mielomul sau metastazele osoase[4].

Cum se confirmă boala Paget: radiografie sau scintigrafie osoasă?

Radiografiile zonelor dureroase sunt investigația-cheie: boala se diagnostichează aproape întotdeauna pe radiografie[2][6]. Apoi se recomandă o scintigrafie osoasă, care arată toate oasele active, pentru că unele oase afectate nu dor[1][2]. Biopsia se face doar dacă se suspectează un cancer[8].

Ce analize se repetă în urmărirea bolii Paget?

După diagnostic, fosfataza alcalină totală este markerul obișnuit de urmărire, cu un marker osos mai specific când e nevoie[2]. Un ritm propus de societatea italiană a osului: prima fosfatază alcalină la 3-6 luni după tratament, apoi la 6-12 luni[4]. După o perfuzie cu acid zoledronic, aceiași experți recomandă verificarea calciului din sânge în primele 7 zile, pentru că poate scădea, mai des la cei cu vitamina D scăzută[4].

Cifra nu spune totul. În studiul PRISM, ținta de a normaliza fosfataza alcalină nu a dat rezultate mai bune decât tratarea simptomelor[1], iar durerea poate reveni cu fosfataza alcalină normală[1]. Spune-i medicului orice durere nouă. Dacă ai un părinte, frate sau soră cu boala Paget, ți se poate propune o fosfatază alcalină periodică, chiar fără simptome[4].

Cum se tratează boala Paget a osului?

Nu toți bolnavii au nevoie de tratament. Cei fără simptome și fără semne de boală activă pot fi doar urmăriți[5]. Nu dăm doze aici: tratamentul îl alege medicul.

  • Bisfosfonații sunt primul tratament. Încetinesc reînnoirea osului și se recomandă pentru durerea osoasă dată de boală[1][5]. O singură perfuzie cu acid zoledronic e varianta preferată pentru cei mai mulți și dă cea mai bună șansă de a scăpa de durere[1][2]. Cel mai frecvent efect advers e o stare ca de gripă, de scurtă durată[1].
  • Calciu și vitamina D: e nevoie de un aport suficient în timpul tratamentului, iar vitamina D scăzută trebuie corectată[4]. Cine are pietre la rinichi întreabă medicul înainte de suplimente[6].
  • Calmantele, cum sunt paracetamolul sau antiinflamatoarele, și kinetoterapia[5][8].
  • Operația pentru o fractură, o deformare gravă, un nerv comprimat sau o proteză de șold ori genunchi pentru artroză[1][6]. Înaintea unei operații planificate pe os pagetic se recomandă un bisfosfonat[2].

Experții nu sunt pe deplin de acord în privința celor fără simptome. Ghidul din 2019 nu a găsit niciun studiu care să arate că tratarea lor previne complicațiile[1]. Endocrine Society recomandă tratarea celor mai mulți bolnavi cu boală activă și risc de complicații[2], de exemplu când sunt atinse craniul sau un os care susține greutatea corpului[5], iar societatea italiană propune tratarea celor mai multe cazuri la diagnostic[4]. Medicamentele nu repară răul deja făcut, cum ar fi surditatea sau un os îndoit[8].

Se poate preveni boala Paget și cum trăiești cu ea?

Nu există o metodă dovedită de prevenire. La persoanele cu istoric familial care poartă o variantă SQSTM1, testarea genetică a descoperit boala devreme, înainte de simptome, iar acidul zoledronic dat preventiv i-a influențat favorabil evoluția[3]. Cu tratament și controale, cei mai mulți bolnavi au o viață de bună calitate[8].

  • Mergi la controale și la analize, chiar dacă te simți bine[4].
  • Rămâi activ, întreabă ce mișcare e sigură pentru oasele tale și previne căderile; un baston sau un cadru de mers te pot ajuta[6][8].
  • Fă-ți un control al auzului dacă boala atinge craniul[7].
  • Spune-le rudelor: părinților, fraților și copiilor li se poate propune o fosfatază alcalină[4].

Întrebări pentru medic

  1. Fosfataza alcalină mare vine din oase sau din ficat, și ce analiză a arătat asta?
  2. Ce oase sunt afectate și am nevoie de o scintigrafie osoasă?
  3. Am nevoie de tratament acum sau putem urmări și repeta analizele?
  4. Trebuie să-mi verific vitamina D și calciul înainte de perfuzie?
  5. Cât de des repet fosfataza alcalină și ce schimbare ar trebui să mă îngrijoreze?
  6. Ar trebui să se testeze frații sau copiii mei?

Întrebări frecvente

Boala Paget a osului este un cancer?

Nu. Este o tulburare a distrugerii și refacerii osului, nu o tumoră[5]. Un cancer osos poate apărea, dar rar: la mai puțin de 1% dintre bolnavi[7].

Are legătură cu boala Paget a sânului sau a mamelonului?

Nu. Boala Paget a sânului este un cancer rar al mamelonului și areolei, care reprezintă aproximativ 1-3% dintre cancerele de sân[12]. Este o boală separată, diagnosticată și tratată cu totul altfel.

Se poate întinde boala Paget la alte oase?

Nu. Rămâne în oasele în care a început și nu se răspândește la oasele sănătoase[6][7].

Cât timp ține efectul unei perfuzii cu acid zoledronic?

La cei mai mulți, mulți ani: reînnoirea osului rămâne frânată peste 5 ani după o singură perfuzie la majoritatea pacienților[4].

Analize și ghiduri înrudite

Surse

  1. Ralston SH, Corral-Gudino L, Cooper C, et al. Diagnosis and management of Paget's disease of bone in adults: a clinical guideline. J Bone Miner Res. 2019;34(4):579-604. doi:10.1002/jbmr.3657 (consultat la 4 noiembrie 2026)
  2. Singer FR, Bone HG, Hosking DJ, et al. Paget's disease of bone: an Endocrine Society clinical practice guideline. J Clin Endocrinol Metab. 2014;99(12):4408-4422. doi:10.1210/jc.2014-2910 (consultat la 4 noiembrie 2026)
  3. Ralston SH. Latest developments in Paget's disease of bone. Eur J Endocrinol. 2025;193(4):R43-R49. doi:10.1093/ejendo/lvaf202 (consultat la 4 noiembrie 2026)
  4. Rendina D, Falchetti A, Diacinti D, et al. Diagnosis and treatment of Paget's disease of bone: position paper from the Italian Society of Osteoporosis, Mineral Metabolism and Skeletal Diseases (SIOMMMS). J Endocrinol Invest. 2024;47(6):1335-1360. doi:10.1007/s40618-024-02318-1 (consultat la 4 noiembrie 2026)
  5. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Paget disease of the bone. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 4 noiembrie 2026)
  6. MedlinePlus. Paget's disease of bone. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 4 noiembrie 2026)
  7. MedlinePlus Genetics. Paget disease of bone. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 4 noiembrie 2026)
  8. American College of Rheumatology. Paget's disease of bone. Patient fact sheet, 2025. rheumatology.org (consultat la 4 noiembrie 2026)
  9. Synevo România. Fosfataza alcalină (ALP, ALKP). Teste A-Z. synevo.ro (consultat la 4 noiembrie 2026)
  10. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Gamma-glutamyl transferase (GGT) blood test. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (consultat la 4 noiembrie 2026)
  11. Synevo România. Calciu seric. Teste A-Z. synevo.ro (consultat la 4 noiembrie 2026)
  12. National Cancer Institute. Paget disease of the breast. cancer.gov (consultat la 4 noiembrie 2026)
  13. Regina Maria. Boala Paget a osului: simptome și tratament. Dicționar de afecțiuni. reginamaria.ro (consultat la 4 noiembrie 2026)
  14. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Anexa 17: analize de laborator din pachetul de servicii de bază (copie publicată de Clinica Sante, după CJAS Iași). 2023. clinica-sante.ro (consultat la 4 noiembrie 2026)
  15. Synevo România. Gama-glutamiltransferaza (glutamiltranspeptidaza). Teste A-Z. synevo.ro (consultat la 4 noiembrie 2026)
  16. Synevo România. Alaninaminotransferaza (GPT/ALAT/ALT). Teste A-Z. synevo.ro (consultat la 4 noiembrie 2026)

Această pagină oferă informații generale. Nu înlocuiește consultul medical: medicul îți interpretează rezultatele împreună cu simptomele, istoricul, examenul clinic și imagistica.