Tuse convulsivă: simptome la copii și adulți, analize, tratament cu antibiotice și vaccin

Tusea convulsivă, numită de medici pertussis și popular tuse măgărească, este o infecție bacteriană foarte contagioasă a căilor respiratorii, care a revenit puternic în ultimii ani. Este produsă de bacteria Bordetella pertussis și este cunoscută mai ales pentru accesele violente de tuse care se pot încheia cu un șuierat ascuțit, „repriza”, în timp ce persoana se chinuie să tragă aer. La copiii mai mari și la adulți boala este adesea epuizantă, dar trece; la sugarii mici poate pune viața în pericol. Acest ghid explică ce este tusea convulsivă, cum îi recunoști simptomele pe parcursul celor trei etape, cum se transmite, cum folosesc medicii exsudatul nazofaringian și analizele de sânge pentru diagnostic și ce oferă astăzi tratamentul, prevenția și cercetarea.

Ce este tusea convulsivă (pertussis)?

Tusea convulsivă este o infecție respiratorie produsă de Bordetella pertussis, o bacterie care se agață de cilii, firișoarele microscopice care căptușesc căile respiratorii superioare, și eliberează toxine care îi inflamează și îi paralizează. Fără cilii care să curețe mucusul, căile respiratorii devin iritate și încărcate, iar organismul răspunde cu tusea neîntreruptă care dă numele bolii. Este una dintre cele mai contagioase infecții cunoscute: potrivit Ministerului Sănătății, care citează Portalul european de informații despre vaccinare, un bolnav de tuse convulsivă poate infecta între 12 și 17 persoane.

Componenta pertussis a vaccinului este asociată, în aceleași injecții pentru copii și adulți, cu protecția împotriva tetanosului și a difteriei, așa că, pentru a afla mai multe despre una dintre aceste boli „pereche”, citește ghidul despre simptomele tetanosului. După decenii în care a fost ținută sub control prin vaccinarea de rutină a copiilor, tusea convulsivă a crescut din nou. În UE/SEE au fost raportate 25.130 de cazuri în 2023 și alte 32.037 doar între ianuarie și martie 2024, iar unele țări au raportat decese. În România, conform datelor CNSCBT preluate de Ministerul Sănătății, în 2024 au fost înregistrate 2.862 de cazuri de tuse convulsivă, dintre care 5 decese. Și în Statele Unite cazurile din 2024 au fost de peste șase ori mai multe decât în 2023, înainte de o scădere după vârful de la sfârșitul anului. Specialiștii leagă această revenire de reluarea contactelor sociale după pandemie, de protecția care scade cu anii și de golurile din vaccinare.

Simptomele tusei convulsive

Tusea convulsivă evoluează lent, iar simptomele se schimbă atât de mult de la o săptămână la alta încât boala de la început nu seamănă deloc cu cea de mai târziu. Medicii descriu trei etape. Prima, numită etapa catarală, durează una-două săptămâni și seamănă cu o răceală obișnuită: nas care curge, strănut, ochi înlăcrimați, febră ușoară și o tuse slabă, ocazională. Aceasta este perioada în care persoana este cel mai contagioasă și, pentru că este atât de ușor confundată cu o răceală, diagnosticul este adesea ratat acum; te poate ajuta să citești ghidul despre simptomele răcelii.

A doua etapă, cea paroxistică, este momentul în care tusea convulsivă devine recognoscibilă. Accese violente și de necontrolat de tuse vin în rafale, uneori o duzină de tusete într-o singură expirație, încheiate adesea cu „repriza” caracteristică, atunci când aerul este tras înapoi în plămânii goliți. Pliantul Ministerului Sănătății și al INSP despre tusea convulsivă vorbește de până la 15 accese în 24 de ore. Aceste crize pot provoca vărsături, lasă persoana epuizată și sunt de obicei mai puternice noaptea. Etapa durează frecvent una până la șase săptămâni, dar se poate prelungi până la zece. Ultima etapă, de convalescență, este o refacere lentă pe parcursul altor săptămâni, iar accesele de tuse pot reveni scurt la următoarea răceală; de aceea pertussis este numită uneori „tusea de o sută de zile”.

Nu toată lumea urmează tiparul clasic. Adolescenții și adulții vaccinați pot avea doar o tuse sâcâitoare care durează mai mult decât o infecție respiratorie obișnuită, iar repriza lipsește adesea. Sugarii pot să nu aibă repriză sau chiar să nu tușească prea mult; în schimb pot avea pauze periculoase în respirație, numite apnee, care sunt o urgență medicală.

Cum se transmite tusea convulsivă: cauze și factori de risc

Singura cauză a tusei convulsive este infecția cu Bordetella pertussis, iar aceasta se răspândește cu o ușurință remarcabilă. Bacteriile circulă în picăturile fine eliberate când o persoană bolnavă tușește, strănută sau vorbește de aproape, iar cineva din apropiere pur și simplu le inspiră. Persoana devine contagioasă încă din prima etapă, cea asemănătoare răcelii, și poate continua să transmită infecția săptămâni la rând dacă nu este tratată, motiv pentru care focarele se extind rapid în familii, clase și creșe. Simptomele apar de obicei la cinci-zece zile după expunere, dar pot întârzia până la trei săptămâni.

Pentru că imunitatea, atât cea după vaccin, cât și cea după boală, scade cu anii, copiii mai mari și adulții a căror protecție s-a diminuat devin adesea sursa nerecunoscută care aduce bacteria acasă la un nou-născut. Ministerul Sănătății notează că protecția după vaccinare durează cel mult 12 ani. Pliantul MS/INSP arată că grupele de vârstă cele mai afectate sunt sugarii sub un an și tinerii între 10 și 20 de ani. Cel mai mare risc de boală gravă îl au sugarii sub un an, în special cei prea mici pentru a-și fi încheiat schema de vaccinare. Femeile însărcinate, persoanele cu imunitatea scăzută și oricine stă aproape de un bebeluș merită și ele o atenție deosebită. O tuse care durează mult peste ce ar explica o infecție respiratorie banală poate fi uneori tuse convulsivă la un adult, mai ales în timpul unui focar, așa că, pentru a vedea diferența, citește ghidul despre bronșita acută.

De ce este tusea convulsivă periculoasă pentru sugari

Tusea convulsivă este cea mai periculoasă în primul an de viață, iar sugarii cei mai mici poartă riscul cel mai mare. Bebelușii sub șase luni adesea nu pot face față tusei puternice care curăță căile respiratorii la copiii mai mari, așa că, în loc de repriză, se poate întâmpla să înceteze cu totul să respire, pentru scurte perioade înspăimântătoare. Aproximativ unul din trei sugari care se îmbolnăvesc de tuse convulsivă ajunge la spital, iar boala poate fi fatală la această vârstă. Cea mai frecventă complicație gravă este pneumonia, dar apar și convulsii, leziuni cerebrale prin lipsă de oxigen și deshidratare din cauza dificultăților de alimentare.

Această vulnerabilitate explică de ce o mare parte din prevenție se concentrează pe oamenii din jurul nou-născutului. În România, conform Calendarului Național de Vaccinare, bebelușul primește prima doză de vaccin la vârsta de 2 luni și nu este bine protejat până nu primește mai multe doze, ceea ce lasă la începutul vieții o fereastră în care anticorpii primiți de la mamă în timpul sarcinii și un „cerc” de membri ai familiei vaccinați sunt principala linie de apărare. Dacă bebelușul tău are accese de tuse, se învinețește sau face pauze în respirație, sună imediat la 112.

Cum se pune diagnosticul de tuse convulsivă

Pentru că la început tusea convulsivă seamănă cu multe alte infecții respiratorii, analizele de laborator sunt cele care o confirmă, iar testul potrivit depinde de cât timp durează tusea. De obicei pornești de la medicul de familie sau de la pediatru, care evaluează simptomele și, la nevoie, recomandă analizele sau te trimite mai departe cu bilet de trimitere. În primele trei-patru săptămâni, cât timp bacteriile sunt încă prezente în căile respiratorii, se recoltează cu un tampon subțire o probă din spatele nasului și al gâtului, numită exsudat nazofaringian. Cel mai sensibil test timpuriu este PCR, care detectează materialul genetic al Bordetella pertussis și dă rezultatul repede. Cultura bacteriană crește bacteria din același tip de probă și este foarte specifică, dar este mai lentă și mai puțin sigură după antibiotice sau după câteva săptămâni de boală. Mai târziu, după ce bacteriile au dispărut, o analiză de sânge pentru anticorpi, numită serologie, poate susține diagnosticul; Synevo explică faptul că anticorpii IgG anti-toxină pertussis pot fi utili pentru confirmare în etapele ulterioare ale bolii, deoarece răspunsul imun apare de obicei la circa două săptămâni după infecție.

Analizele de sânge oferă și un indiciu suplimentar, iar acesta este unul dintre locurile în care un test de rutină poate orienta spre tuse convulsivă. La sugari și la copiii mici infecția crește adesea numărul de globule albe, cu un exces izbitor al unui anumit tip, limfocitele, un tipar numit limfocitoză. Când un copil mic este grav bolnav, medicii cer și analizează frecvent o hemoleucogramă completă, care numără globulele roșii, globulele albe și trombocitele. O proporție mult crescută de limfocite poate ridica suspiciunea de pertussis și, la sugarii cei mai bolnavi, semnalează un risc mai mare de boală severă, așa că te poate ajuta să înțelegi ce înseamnă limfocitele crescute în analize. Același buletin arată și numărul total de globule albe și merită să citești ce pot semnala leucocitele crescute, pentru că aceste cifre pun în context rezultatul exsudatului, fără să-l înlocuiască.

Tratament și recuperare

Tratamentul tusei convulsive se bazează pe antibiotice din familia macrolidelor, adică azitromicină, claritromicină sau eritromicină, care elimină bacteriile și, la fel de important, opresc transmiterea infecției la alții. Problema este momentul. Antibioticele funcționează cel mai bine când sunt începute devreme, în primele una-două săptămâni, înainte ca accesele de tuse să fie în toi; pliantul MS/INSP recomandă și el tratamentul de preferință în primele două săptămâni. Date mai târziu, ele scurtează puțin tusea, pentru că leziunile căilor respiratorii sunt deja produse, dar merită luate pentru a reduce contagiozitatea. După cinci zile de tratament cu antibioticul potrivit, persoana nu mai este, în general, contagioasă. Antibioticul și doza le stabilește medicul.

Pentru tusea în sine nu există un medicament care s-o oprească sigur. Siropurile de tuse din farmacie nu s-au dovedit utile, așa că îngrijirea este în mare parte de susținere: odihnă, lichide și mese mici și dese, un mediu liniștit și fără fum de țigară și atenție la semnele de alarmă. Sugarii și persoanele cu simptome severe pot avea nevoie de spitalizare pentru respirație, oxigen și hidratare. Pentru că aceleași antibiotice pot proteja contactele vulnerabile, medicii le prescriu adesea membrilor apropiați ai familiei, o strategie numită profilaxie post-expunere, chiar înainte de apariția simptomelor. Dacă îngrijești un bebeluș care tușește în accese, se învinețește sau face pauze în respirație, cere ajutor de urgență imediat, sunând la 112.

Prevenție

Vaccinarea este de departe cea mai eficientă cale de a preveni tusea convulsivă și funcționează în două direcții: protejează persoana vaccinată și, prin ea, bebelușii prea mici pentru a fi complet imunizați. În România, Calendarul Național de Vaccinare prevede vaccinul hexavalent DTPa-VPI-Hib-Hep. B la 2, 4 și 11 luni, un rapel DTPa-VPI la 5-6 ani și un rapel dTpa la 14 ani, făcute la medicul de familie. Pentru că protecția scade în timp, Ministerul Sănătății arată că Organizația Mondială a Sănătății recomandă extinderea vaccinării prin rapeluri la adolescenți și adulți, precum și vaccinarea gravidelor.

Cel mai important pas pentru protejarea unui nou-născut este vaccinarea mamei. Autoritățile americane recomandă o doză de vaccin dTpa în fiecare sarcină, ideal între săptămânile 27 și 36, astfel încât mama să producă anticorpi protectori și să-i transmită prin placentă bebelușului. Această doză scade cu aproximativ trei sferturi riscul de tuse convulsivă la bebelușii sub două luni, fereastra cea mai periculoasă. Portalul european de informații despre vaccinare notează că unele țări din UE/SEE recomandă rapeluri pentru femei în timpul sarcinii, care protejează temporar și copilul după naștere; dacă ești însărcinată, întreabă medicul obstetrician sau medicul de familie ce variantă este potrivită pentru tine. Un cerc de părinți, frați și îngrijitori vaccinați în jurul nou-născutului, numit uneori „strategia cocon”, adaugă un nivel de protecție, la fel ca profilaxia rapidă cu antibiotic după o expunere cunoscută. Tusea convulsivă este una dintre mai multe boli prevenibile prin vaccinare care au reapărut acolo unde acoperirea vaccinală a scăzut; pentru o altă boală cu aceeași tendință îngrijorătoare, citește ghidul despre simptomele rujeolei.

Complicații și evoluție pe termen lung

Pentru majoritatea copiilor mai mari și a adulților vaccinați, tusea convulsivă este o boală lungă și obositoare, nu una periculoasă, iar vindecarea completă este regula chiar dacă tusea persistă săptămâni întregi. Situația este diferită la sugari, la care infecția poate deveni rapid severă. Cea mai frecventă complicație gravă este pneumonia, iar pentru a înțelege această infecție pulmonară care urmează adesea după pertussis, citește ghidul despre simptomele pneumoniei. Alte complicații sunt pauzele prelungite în respirație, convulsiile și, rar, leziunile cerebrale prin lipsă de oxigen, la care se adaugă efectul fizic al tusei neîntrerupte, care poate fisura coaste și sparge vase mici de sânge din ochi.

Evoluția depinde mult de vârstă și de statusul vaccinal. Decesele sunt astăzi rare și apar aproape numai la sugarii mici, incomplet vaccinați, motiv pentru care prevenția concentrată pe acest grup contează atât de mult. Pentru toți ceilalți, provocarea principală este răbdarea: tusea din pertussis poate dura mai mult decât infecția în sine și se stinge doar treptat, de-a lungul săptămânilor care i-au adus porecla de tuse de o sută de zile.

Cele mai noi progrese științifice despre tusea convulsivă

Cea mai importantă noutate recentă nu este un medicament nou, ci o privire atentă asupra motivelor pentru care tusea convulsivă a revenit atât de puternic. O sinteză publicată în 2025 în Current Opinion in Pediatrics a analizat revenirea la nivel mondial și a constatat că până și țările cu acoperire vaccinală foarte mare la copii, inclusiv Statele Unite, au înregistrat creșteri mari ale numărului de cazuri în 2023 și 2024, alături de o deplasare a bolii spre copiii mai mari și adulții a căror imunitate scăzuse (Christie, 2025). Sinteza a semnalat și răspândirea unor tulpini de Bordetella pertussis rezistente la macrolide, antibioticele folosite în mod obișnuit în primă intenție. Ce înseamnă asta pentru tine: tusea convulsivă circulă mai mult decât în ultimii ani, așa că rapelurile la zi și luarea în serios a unei tuse care nu trece, mai ales în preajma sugarilor, contează acum mai mult decât acum un deceniu.

O sinteză din 2024 publicată în Nature Reviews Microbiology a arătat cum trecerea, acum câteva decenii, de la vechile vaccinuri celulare la vaccinurile acelulare de astăzi, care dau mai puține reacții adverse, pare să fi avut ca preț o protecție de mai scurtă durată, permițând bacteriei să circule mai ușor printre oamenii a căror imunitate a scăzut (Domenech de Cellès și Rohani, 2024). Autorii descriu cum aceste mecanisme, împreună cu evoluția treptată a bacteriei, ajută la explicarea revenirii bolii. Ce înseamnă asta pentru tine: vaccinurile de azi sunt sigure și previn în continuare formele cele mai grave, mai ales la bebeluși, dar protecția lor care scade în timp este motivul pentru care rapelurile și vaccinarea în timpul sarcinii rămân esențiale, nu opționale.

Cercetătorii lucrează și la generația următoare de vaccinuri, gândite să dureze mai mult și să blocheze transmiterea, nu doar boala. O sinteză din 2025 publicată în Iranian Journal of Immunology a trecut în revistă mai mulți candidați, inclusiv vaccinuri vii atenuate administrate ca spray nazal, care urmăresc să construiască imunitatea chiar la suprafața căilor respiratorii, acolo unde bacteria se fixează prima dată (Ehteshaminia et al., 2025). Ce înseamnă asta pentru tine: aceste vaccinuri sunt încă în studiu și nu sunt disponibile, deci sunt o privire promițătoare spre viitor și nu o opțiune de azi, dar sugerează că o protecție mai durabilă împotriva tusei convulsive ar putea ajunge cândva în practică.

Glosar de termeni

Întrebări frecvente

Care sunt primele simptome ale tusei convulsive?

Primele simptome sunt ușoare și ușor de confundat cu o răceală: nas care curge, strănut, ochi înlăcrimați, febră ușoară și o tuse ocazională. Această primă etapă durează una-două săptămâni și este perioada în care infecția este cea mai contagioasă. Abia mai târziu tusea se transformă în accesele severe care fac pertussis recognoscibilă, de aceea o tuse neobișnuită sau care se agravează în timpul unui focar merită semnalată devreme medicului de familie.

Cum se manifestă tusea convulsivă la copii?

La copii, semnul clasic este un acces lung de tuse rapidă urmat de un șuierat ascuțit la inspirație, repriza, adesea cu vărsături și o față roșie sau vânătă, mai ales noaptea. Sugarii foarte mici pot să nu aibă repriză deloc și pot face, în schimb, pauze în respirație, care sunt o urgență: sună la 112. Adolescenții și adulții vaccinați au de obicei doar o tuse seacă, sâcâitoare, care nu mai trece.

Cât timp este contagioasă tusea convulsivă?

O persoană cu tuse convulsivă este contagioasă încă de la primele simptome asemănătoare răcelii și poate rămâne așa aproximativ trei săptămâni după începerea acceselor de tuse, dacă nu este tratată. Antibioticele scurtează mult această perioadă: după cinci zile cu antibioticul potrivit, persoana nu mai poate transmite, în general, infecția. Acesta este unul dintre motivele pentru care tratamentul timpuriu contează, chiar dacă nu scurtează mult tusea.

Ce antibiotice se dau pentru tuse convulsivă?

Tusea convulsivă se tratează cu antibiotice macrolide, de obicei azitromicină, claritromicină sau eritromicină, prescrise de medic. Ele elimină bacteriile și opresc răspândirea infecției și ușurează boala cel mai mult când sunt începute în primele una-două săptămâni. Date mai târziu, reduc mai ales contagiozitatea, nu tusea. Contactele apropiate din familie primesc adesea aceleași antibiotice ca măsură preventivă, chiar dacă se simt bine.

Cine ar trebui să se vaccineze împotriva tusei convulsive?

În România, copiii primesc vaccinul la 2, 4 și 11 luni, cu rapeluri la 5-6 ani și la 14 ani, conform Calendarului Național de Vaccinare. Pentru că protecția scade în timp, Organizația Mondială a Sănătății recomandă rapeluri și la adolescenți și adulți, precum și vaccinarea în timpul sarcinii, pentru a proteja nou-născutul prin anticorpii transmiși prin placentă. Oricine stă aproape de un bebeluș ar trebui să discute cu medicul de familie despre statusul său vaccinal.

Ce analize confirmă tusea convulsivă?

Medicii confirmă tusea convulsivă printr-un test de laborator dintr-o probă recoltată din spatele nasului și al gâtului. În primele săptămâni de tuse, testul PCR sau cultura bacteriană pot detecta direct bacteria. Mai târziu se poate folosi o analiză de sânge pentru anticorpi. Hemoleucograma poate aduce un indiciu în plus, pentru că un număr foarte mare de limfocite este frecvent la sugarii și copiii mici infectați.

Surse

• Centers for Disease Control and Prevention — Pertussis Surveillance and Trends — CDC Whooping Cough, 2025 (în limba engleză) — cdc.gov
• Centers for Disease Control and Prevention — Tdap Vaccination During Pregnancy — CDC Whooping Cough, 2024 (în limba engleză) — cdc.gov
• Cleveland Clinic — Whooping Cough (Pertussis): Symptoms and Treatment — Cleveland Clinic Health Library, 2024 (în limba engleză) — my.clevelandclinic.org
• Mayo Clinic — Whooping Cough: Symptoms and Causes — Mayo Clinic, 2024 (în limba engleză) — mayoclinic.org
• MedlinePlus, National Library of Medicine — Whooping Cough — MedlinePlus Health Topics, reviewed 2024 (în limba engleză) — medlineplus.gov
• Christie C — Resurgence of pertussis: whopping the ‘100-day cough’ — Current Opinion in Pediatrics, 2025 (în limba engleză) — doi.org
• Domenech de Cellès M, Rohani P — Pertussis vaccines, epidemiology and evolution — Nature Reviews Microbiology, 2024 (în limba engleză) — doi.org
• Ehteshaminia Y, Golsaz-Shirazi F, Amiri MM, Shokri F — Next-generation Pertussis Vaccines with Special Focus on Intranasal Vaccination — Iranian Journal of Immunology, 2025 (în limba engleză) — doi.org
• Ministerul Sănătății — Analiză de situație, campania de vaccinare 2025: tusea convulsivă în România (2.862 de cazuri și 5 decese în 2024, date CNSCBT) și în UE/SEE — ms.ro
• Ministerul Sănătății, INSP — Calendarul Național de Vaccinare (DTPa-VPI-Hib-Hep. B, DTPa-VPI, dTpa la 14 ani) — ms.ro
• Ministerul Sănătății, INSP — Pliant: tusea convulsivă (tusea măgărească) — ms.ro
• Portalul european de informații despre vaccinare (ECDC) — Tusea convulsivă: simptome, complicații și vaccinare — vaccination-info.europa.eu
• Synevo România — Tuse convulsivă (pertussis, tusea măgărească): diagnostic de laborator — synevo.ro

Lecturi suplimentare

• Compară tusea convulsivă cu o altă boală respiratorie contagioasă citind ghidul despre simptomele gripei.
• Înțelege o altă cauză de tuse care durează mult citind ghidul despre bronșita cronică.
• Vezi cum apare un alt tip de globule albe pe hemoleucogramă citind ce arată neutrofilele în analize.
• Află cum reflectă testele de anticorpi o infecție trecută sau vaccinarea citind ce arată anticorpii IgG.
• Construiește o imagine mai completă a propriilor rezultate cu ghidul despre intervalele de referință și semnalările de pe un buletin.

Înțelege-ți analizele cu BloodSense

Tusea convulsivă se confirmă și se urmărește prin analize de laborator, de la PCR-ul și cultura din exsudatul nazofaringian care prind bacteria devreme, până la testele de anticorpi și hemoleucograma care completează tabloul mai târziu. Aceleași rezultate, fie că e vorba de numărul de globule albe, de procentul de limfocite sau de nivelul anticorpilor, pot fi greu de înțeles singur, mai ales când buletinul e plin de intervale de referință și semnalări.

BloodSense traduce un buletin de analize complet într-un limbaj simplu, îți arată unde se află fiecare marker față de intervalul lui de referință și explică ce înseamnă de fapt un rezultat crescut, scăzut sau la limită, ca să ajungi la discuția cu medicul înțelegându-ți deja rezultatele. Raportul personalizat, realizat cu ajutorul IA, nu pune diagnostice și nu înlocuiește medicul. Primește-ți raportul personalizat în câteva minute