Febra galbenă: simptome, cum se transmite, analize, tratament și vaccinul pentru călătorii

Febra galbenă este o infecție virală transmisă de țânțari, care poate merge de la o boală ușoară, asemănătoare gripei, până la un atac care pune viața în pericol asupra ficatului și rinichilor. Răspândit de țânțari infectați în unele regiuni din Africa și America de Sud, virusul febrei galbene își trage numele de la icter, adică îngălbenirea pielii și a ochilor, care apare în forma cea mai gravă. Mulți dintre cei care se infectează se simt rău doar pentru scurt timp, dar un grup mai mic ajunge într-o fază toxică periculoasă, cu sângerări și insuficiență de organ. Partea liniștitoare a poveștii este că o singură doză dintr-un vaccin foarte eficient te poate proteja pe viață. Acest ghid explică ce este febra galbenă, cum îi recunoști simptomele, cum se transmite, cum o diagnostichează medicii cu analize de sânge și ce oferă astăzi tratamentul, prevenția și cercetarea.

Ce este febra galbenă?

Febra galbenă este produsă de un flavivirus, din aceeași familie de virusuri cu dengue, Zika și virusul West Nile. A circulat secole la rând în regiunile tropicale și a provocat cândva epidemii urbane devastatoare, inclusiv în orașele-port din America și Europa, înainte să se înțeleagă că este transmisă de țânțari. Astăzi virusul este endemic în 27 de țări din Africa subsahariană și în 13 țări din America de Sud tropicală, unde continuă să provoace focare, deși există vaccin. În România boala nu circulă; riscul îl au călătorii care merg în zonele afectate.

Pentru că aparține acestei familii, febra galbenă are simptome de debut comune cu alte infecții tropicale, iar călătorii care se întorc cu febră sunt adesea evaluați și pentru boala descrisă în ghidul despre febra dengue. Suprapunerea poate fi atât de mare încât medicii iau în calcul și simptomele virusului Zika când cineva face febră și dureri după o călătorie într-o zonă afectată. Ce deosebește febra galbenă este capacitatea ei de a afecta, într-o minoritate de cazuri, ficatul și de a declanșa sângerări severe.

Simptomele febrei galbene

Multe infecții cu virusul febrei galbene sunt ușoare sau nu dau deloc simptome. Când boala apare, începe de obicei la 3 până la 6 zile după înțepătura unui țânțar infectat și debutează brusc. Această primă fază, numită faza acută, aduce febră și un ansamblu de dureri care pot fi intense, dar se ameliorează de regulă în trei-patru zile, iar majoritatea oamenilor se vindecă complet în acest punct.

Îngrijorarea vine din faptul că aproximativ 1 din 7 persoane cu simptome intră, la o zi sau două după ce par să-și revină, într-o a doua fază, mult mai periculoasă, numită faza toxică; site-ul Vaccinologie.ro vorbește de aproximativ 15% forme toxice. În această fază febra revine, ficatul și rinichii încep să cedeze și pot apărea sângerări din gură, nas, ochi sau stomac. Tabelul de mai jos rezumă simptomele din ambele etape.

Cum se transmite febra galbenă: cauze și factori de risc

Febra galbenă se transmite prin înțepătura unui țânțar infectat și nu poate trece direct de la o persoană la alta prin contactul de zi cu zi. Virusul circulă între țânțari și gazde, iar specialiștii descriu trei tipare de transmitere care se suprapun. În ciclul junglei, numit și ciclu silvatic, țânțarii de pădure, precum speciile Haemagogus și Sabethes, transportă virusul între maimuțe, iar oamenii care lucrează sau călătoresc în pădure pot fi înțepați. În ciclul urban, țânțarul Aedes aegypti răspândește virusul de la om la om în orașe, iar așa pornesc epidemiile mari. Există și un ciclu intermediar, al savanei, în pajiștile umede din Africa.

Riscul tău depinde mai ales de locul în care mergi și de faptul că ești sau nu protejat. Călătorii nevaccinați în zonele endemice din Africa și America de Sud au cea mai mare expunere, alături de oamenii care trăiesc în zone împădurite sau în apropierea lor. Vaccinologie.ro notează că persoanele infectate și nevaccinate au un risc de deces de până la 50%. Pentru că aceleași regiuni au și alte boli transmise de insecte, călătorii compară adesea riscurile descrise în ghidul despre malarie când își plănuiesc drumul și decid ce măsuri de precauție le trebuie.

Vaccinul împotriva febrei galbene și „certificatul galben”

Cel mai important lucru de știut despre febra galbenă este că există un vaccin sigur și eficient. Vaccinul folosește o tulpină vie atenuată a virusului, numită 17D, iar o singură doză determină sistemul imunitar să construiască o protecție de durată. Imunitatea apare la aproximativ 80–100% dintre oameni în 10 zile și la peste 99% în decurs de o lună. Organizația Mondială a Sănătății consideră acum că o singură doză este suficientă pentru a proteja o persoană toată viața, iar rapelul nu mai este recomandat pentru majoritatea oamenilor. În România este autorizat vaccinul STAMARIL, al cărui prospect, publicat de Agenția Națională a Medicamentului, precizează că prima doză trebuie făcută cu cel puțin 10 zile înainte de momentul în care ai nevoie de protecție.

Pentru că boala poate trece granițele, multe țări cer dovada vaccinării la intrare sau după ce ai tranzitat o zonă endemică. Această dovadă este trecută într-un Certificat internațional de vaccinare sau profilaxie, cunoscut ca „certificatul galben”, care este valabil pe toată durata vieții persoanei vaccinate din 2016. În România vaccinul se face în cabinetele desemnate drept centre de vaccinare care eliberează certificatul, ideal cu cel puțin 10 zile înainte de plecare; medicul de familie te poate îndruma spre cel mai apropiat. Fiind un vaccin viu, este evitat în general la sugarii sub 6–9 luni, în sarcină, la persoanele cu imunitatea scăzută sau cu alergie severă la ou, iar persoanele mai în vârstă care îl fac pentru prima dată sunt informate despre reacțiile rare, dar grave; prospectul STAMARIL atrage atenția în special asupra celor peste 60 de ani. Un medic te poate ajuta să cântărești acești factori înainte de călătorie.

Cum se pune diagnosticul de febră galbenă

Pentru că la început febra galbenă seamănă cu multe alte febre tropicale, medicii se bazează pe istoricul tău de călătorie și pe analize de laborator ca s-o confirme. Dacă faci febră după întoarcerea dintr-o zonă endemică, spune-i medicului de familie unde ai fost; el te poate trimite, cu bilet de trimitere, la un spital de boli infecțioase, iar în caz de icter, sângerări sau confuzie sună la 112. Testul potrivit depinde de cât timp ești bolnav. În primele zile de la debutul simptomelor, un test molecular numit RT-PCR poate detecta materialul genetic al virusului în sânge. Mai târziu, când virusul începe să dispară, laboratoarele caută anticorpii produși de sistemul imunitar împotriva lui, de obicei de tip IgM, care semnalează o infecție recentă. Pentru că flavivirusurile dau reacții încrucișate la testele de anticorpi, un rezultat pozitiv poate necesita un test de neutralizare de confirmare, care să deosebească febra galbenă de dengue, Zika sau o vaccinare anterioară.

Analizele de sânge le arată medicilor și cât de puternic lovește virusul organele, iar aici markerii de rutină devin valoroși. Pe măsură ce virusul distruge celulele ficatului, enzimele lor ajung în sânge, așa că laboratoarele măsoară enzima AST (TGO) și enzima ALT (TGP), care pot crește foarte mult în boala severă. Când ficatul cedează, se acumulează pigmentul rezidual, motiv pentru care medicii urmăresc bilirubina totală din sânge pentru a evalua icterul. Riscul de sângerare crește pe măsură ce scad celulele care ajută la coagulare, așa că hemoleucograma se folosește pentru a verifica numărul de trombocite, iar pentru că ficatul produce proteinele coagulării, medicii analizează și timpul de protrombină când există risc de sângerare.

Tratament și recuperare

Nu există un medicament antiviral specific care să vindece febra galbenă, așa că tratamentul se concentrează pe susținerea organismului cât timp acesta luptă cu infecția. În boala ușoară asta înseamnă de obicei odihnă, multe lichide pentru a preveni deshidratarea și paracetamol pentru a scădea febra și a calma durerile. Simptomele fazei acute se liniștesc în general în câteva zile, iar cei care nu ajung în faza toxică se vindecă de regulă complet.

Un avertisment contează aici. Medicii recomandă evitarea aspirinei și a altor antiinflamatoare nesteroidiene, precum ibuprofenul și naproxenul, pentru că aceste medicamente pot crește riscul de sângerare, deja un pericol în febra galbenă severă. Oricine face icter, sângerări, confuzie sau urinează mult mai puțin are nevoie urgent de spital: sună la 112. În faza toxică tratamentul trece la terapie intensivă, care poate include perfuzii, produse de sânge pentru controlul sângerărilor, medicamente pentru stabilizarea tensiunii arteriale și dializă dacă rinichii încetează să funcționeze. Îngrijirea rapidă în spital crește șansele, dar faza toxică rămâne periculoasă.

Prevenție

Prevenirea febrei galbene se reduce la două lucruri: vaccinarea și evitarea înțepăturilor de țânțar. Pentru oricine trăiește sau călătorește într-o zonă endemică, vaccinarea este piatra de temelie, iar aceleași măsuri împotriva înțepăturilor care protejează de alte boli transmise de țânțari adaugă un al doilea nivel de protecție.

• Fă vaccinul împotriva febrei galbene cu cel puțin 10 zile înainte de a călători într-o zonă în care circulă virusul și ia certificatul cu tine.
• Folosește un repelent autorizat care conține DEET, icaridină (picaridin), IR3535 sau ulei de eucalipt-lămâie, respectând instrucțiunile de pe etichetă.
• Poartă cămăși cu mânecă lungă și pantaloni lungi și tratează hainele sau echipamentul cu permetrină când stai afară în zonele afectate.
• Cazează-te unde există aer condiționat sau plase la ferestre și uși și folosește o plasă de pat dacă dormi într-o cameră neprotejată.
• Golește apa stătută din recipiente, jgheaburi și farfurioarele ghivecelor, ca țânțarii să nu se înmulțească lângă locul unde stai.

În timpul focarelor mari, autoritățile sanitare folosesc uneori o doză fracționată, mai mică, pentru a ajunge cu un stoc limitat de vaccin la mai mulți oameni, strategie care a ajutat la vaccinarea rapidă a unui număr mai mare de persoane când cererea a depășit oferta.

Complicații și evoluție pe termen lung

Pentru majoritatea oamenilor, febra galbenă este o boală scurtă, urmată de vindecare completă și de imunitate pe viață față de virus. Evoluția este cu totul alta pentru minoritatea care ajunge în faza toxică, în care ficatul și rinichii pot ceda și pot apărea sângerări severe. Dintre persoanele care ajung în această etapă, o parte importantă mor în una-două săptămâni, motiv pentru care recunoașterea timpurie și îngrijirea în spital contează atât de mult.

Cei care supraviețuiesc fazei toxice se refac de obicei în câteva săptămâni, adesea cu o oboseală care persistă, și în general fără leziuni permanente ale ficatului sau rinichilor. Rar, infecția poate inflama creierul sau membranele care îl învelesc, o complicație gravă, dar puțin frecventă. Pentru că evoluția depinde atât de mult de prevenție, vaccinarea înainte de călătorie rămâne cea mai bună cale de a împiedica o formă ușoară să devină vreodată una severă.

Cele mai noi progrese științifice despre febra galbenă

Una dintre cele mai active întrebări de cercetare este cum poate un stoc limitat de vaccin să protejeze mai mulți oameni în timpul focarelor. Un studiu randomizat de non-inferioritate publicat în 2025 în New England Journal of Medicine a testat doze fracționate, mai mici, din vaccinul 17D la adulți din Uganda și Kenya și a constatat că dozele reduse au produs o protecție imună comparabilă cu doza întreagă standard (Kimathi et al., 2025). Un raport preliminar separat, publicat în Vaccine, a analizat siguranța dozelor fracționate de o cincime și de o jumătate la copii mici din Uganda și a găsit reacții după vaccinare în mare asemănătoare cu cele ale dozei întregi (Casey et al., 2024). Ce înseamnă asta pentru tine: doza unică standard rămâne alegerea recomandată pentru călători, dar aceste lucrări susțin folosirea de urgență a dozelor fracționate pentru a ajunge la mult mai mulți oameni când stocurile nu ajung în timpul unui focar.

Cercetătorii caută și un tratament care să umple golul lăsat de lipsa oricărui medicament antiviral. Un studiu din 2025 publicat în JCI Insight a arătat că un anticorp monoclonal neutralizant specific pentru virusul febrei galbene, administrat înainte sau la scurt timp după infecție, a prevenit boala letală într-un model animal (Rust et al., 2025). Pentru că în prezent nu există niciun medicament care să țintească virusul în sine, un anticorp protector ar putea ajuta într-o zi persoanele expuse sau pe cele care nu pot fi vaccinate. Ce înseamnă asta pentru tine: este o cercetare timpurie, preclinică, nu o terapie pe care o poți cere astăzi, dar indică un viitor în care un tratament țintit ar putea atenua o infecție severă.

Luate împreună, aceste cercetări arată un domeniu care lucrează în același timp la ambele capete ale problemei: extinderea unui vaccin dovedit și căutarea primului tratament real. Deocamdată, cea mai sigură protecție rămâne o doză de vaccin înainte de călătorie, prevenirea atentă a înțepăturilor de țânțar și înțelegerea modului în care diagnosticul de febră galbenă se confirmă prin analize de sânge, ca să știi ce înseamnă rezultatele tale.

Glosar de termeni

Întrebări frecvente

Care sunt primele simptome ale febrei galbene?

Primele simptome apar de obicei la 3 până la 6 zile după înțepătura unui țânțar infectat și vin brusc. Ele includ febră și frisoane, o durere de cap severă, dureri de spate și musculare, greață și lipsa poftei de mâncare. La majoritatea oamenilor această fază acută se ameliorează în trei-patru zile și urmează vindecarea. Semnele de alarmă că boala devine gravă sunt icterul, urina închisă la culoare și orice sângerare, care cer îngrijire medicală de urgență.

Există un tratament sau un medicament specific pentru febra galbenă?

Niciun medicament antiviral specific nu vindecă febra galbenă. Tratamentul este de susținere: odihnă, lichide și paracetamol pentru febră cât timp sistemul imunitar elimină virusul, cu terapie intensivă în spital pentru formele severe. Aspirina și celelalte antiinflamatoare nesteroidiene se evită pentru că pot crește riscul de sângerare. Cercetătorii testează în laborator tratamente cu anticorpi, dar niciunul nu este încă disponibil.

Cât timp protejează vaccinul împotriva febrei galbene?

Pentru majoritatea oamenilor, o singură doză de vaccin împotriva febrei galbene oferă protecție pe viață. Organizația Mondială a Sănătății nu mai recomandă un rapel de rutină, iar certificatul internațional de vaccinare este valabil pe toată durata vieții persoanei vaccinate din 2016. Medicul poate totuși lua în calcul o doză suplimentară pentru anumiți călători, de exemplu unele persoane vaccinate în timpul sarcinii sau când aveau imunitatea scăzută.

Ce reacții adverse poate da vaccinul împotriva febrei galbene?

Vaccinologie.ro notează că 10–30% dintre cei vaccinați pot avea febră, durere de cap sau dureri musculare, de obicei trecătoare. Reacțiile grave sunt rare, dar prospectul STAMARIL arată că unele pot apărea în primele 10 zile de la vaccinare, iar riscul este mai mare după 60 de ani. De aceea medicul îți verifică vârsta, eventualele alergii la ou și starea sistemului imunitar înainte de a te vaccina.

Poate o analiză de sânge să confirme febra galbenă?

Da. În primele zile de boală, un test RT-PCR poate detecta materialul genetic al virusului în sânge, iar mai târziu un test de anticorpi poate găsi răspunsul imun la o infecție recentă. Pentru că virusurile înrudite pot da reacții încrucișate, un rezultat neclar la anticorpi poate necesita un test de neutralizare de confirmare. Alte analize, precum enzimele hepatice, bilirubina și trombocitele, îl ajută pe medic să aprecieze cât de gravă este infecția.

Este febra galbenă contagioasă de la om la om?

Febra galbenă nu se transmite prin contactul de zi cu zi, cum ar fi tusea, atingerea sau mâncarea împărțită. Trece doar prin înțepătura unui țânțar infectat. Totuși, o persoană care are virusul în sânge poate infecta un țânțar care înțeapă apoi pe altcineva, iar așa se extind focarele urbane. Prevenirea înțepăturilor și vaccinarea comunității ajută amândouă la ruperea acestui lanț.

Este obligatoriu vaccinul împotriva febrei galbene pentru călătorii?

Multe țări cer dovada vaccinării împotriva febrei galbene la intrare, mai ales dacă vii dintr-o țară în care circulă virusul sau ai tranzitat-o. Dovada este Certificatul internațional de vaccinare sau profilaxie, certificatul galben, care intră în vigoare la 10 zile după vaccinare. Verifică din timp regulile de intrare actuale pentru destinația ta și vaccinează-te într-un centru autorizat.

Surse

• Centers for Disease Control and Prevention — Symptoms, Diagnosis, and Treatment of Yellow Fever — CDC Yellow Fever, 2024 (în limba engleză) — cdc.gov
• Centers for Disease Control and Prevention — Yellow Fever Vaccine — CDC Yellow Fever, 2024 (în limba engleză) — cdc.gov
• World Health Organization — Yellow Fever Fact Sheet — WHO Newsroom, 2024 (în limba engleză) — who.int
• Cleveland Clinic — Yellow Fever: Symptoms, Causes and Treatments — Cleveland Clinic Health Library, 2023 (în limba engleză) — my.clevelandclinic.org
• Kimathi D, Juan-Giner A, Bob NS, et al. — Low-Dose Yellow Fever Vaccine in Adults in Africa — New England Journal of Medicine, 2025 (în limba engleză) — doi.org
• Casey RM, Harris JB, Ahuka-Mundeke S, et al. — Adverse events following immunization with fractional one-fifth and one-half doses of yellow fever vaccine compared to full dose in children 9-23 months old in Uganda — Vaccine, 2024 (în limba engleză) — doi.org
• Rust BJ, Marceau AH, Fuller JR, et al. — Prophylactic and therapeutic neutralizing monoclonal antibody treatment prevents lethal yellow fever infection — JCI Insight, 2025 (în limba engleză) — doi.org
• Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale — Prospect: informații pentru utilizator, STAMARIL, vaccin pentru febra galbenă (viu) — anm.ro
• Vaccinologie.ro — Febra galbenă: definiție, forme de boală, vaccinare și centrele care eliberează certificatul de vaccinare — vaccinologie.ro
• European Centre for Disease Prevention and Control — Yellow fever — ECDC (în limba engleză) — ecdc.europa.eu

Lecturi suplimentare

• Compară cu o altă febră pe care călătorii o pot lua din străinătate citind ghidul despre febra tifoidă.
• Vezi o altă infecție care produce icter și inflamația ficatului în ghidul despre hepatita A.
• Înțelege markerul rinichilor care poate crește în febra galbenă severă citind ghidul despre creatinina din sânge.
• Află cum citesc medicii trombocitele și celelalte celule împreună în ghidul despre hemoleucograma completă.
• Construiește o imagine mai completă a propriilor rezultate cu ghidul despre intervalele de referință și semnalările de pe un buletin.

Înțelege-ți analizele cu BloodSense

Diagnosticul de febră galbenă se sprijină pe analize de laborator, de la testul RT-PCR care găsește virusul devreme până la enzimele hepatice, bilirubina și trombocitele care arată cum afectează infecția organismul. Aceleași analize de sânge pot fi greu de interpretat singur, mai ales când buletinul e plin de intervale de referință, semnalări și markeri necunoscuți.

BloodSense traduce un buletin de analize complet într-un limbaj simplu, îți arată unde se află fiecare marker față de intervalul lui de referință și explică ce înseamnă de fapt un rezultat crescut, scăzut sau la limită, ca să ajungi la discuția cu medicul înțelegându-ți deja rezultatele. Raportul personalizat, realizat cu ajutorul IA, nu pune diagnostice și nu înlocuiește medicul. Primește-ți raportul personalizat în câteva minute