Pe scurt

Tusea cu sânge (hemoptizia) înseamnă că sângele vine din căile respiratorii sau din plămâni, de obicei ca firișoare în spută. Cel mai des e puțin și vine dintr-o infecție respiratorie sau o bronșită, dar orice cantitate merită un consult, iar mai mult de câteva lingurițe e o urgență. Radiografia sau tomografia toracică, hemoleucograma și testele de coagulare sunt de obicei primii pași.

Când este tusea cu sânge o urgență?

Peste 90% dintre episoade sunt ușoare și se opresc singure[1][3]. Sângerarea abundentă e rară, dar periculoasă: căile respiratorii încap doar 150-200 mL, așa că sângele poate bloca respirația înainte ca pierderea să fie mare[3][5].

Când mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 dacă tușești mai mult decât câteva picături sau câteva lingurițe de sânge, ori orice cantitate împreună cu lipsă de aer, puls foarte rapid, durere în piept sau în partea de sus a spatelui ori amețeli[6][8]. Nu conduce singur până la spital[8].
  • În 24-48 de ore (medicul de familie) pentru puncte sau firișoare de sânge în spută, chiar dacă te simți bine, și mai repede dacă ai febră, transpirații nocturne, scădere în greutate sau iei un anticoagulant[6][7][8].
  • La următoarea consultație dacă s-a găsit deja o cauză, firișoarele s-au oprit și vrei să discuți rezultatele.

Sângele vine cu adevărat din plămâni?

Medicul verifică întâi de unde vine sângele, pentru că sângele din nas sau din stomac se tratează altfel[1][2].

  • Din plămâni: roșu aprins sau ruginiu, spumos, amestecat cu spută, adus de tuse[1][6].
  • Din nas sau gât: sânge care se scurge pe peretele din spate al gâtului după o sângerare nazală, cu tuse puțină sau deloc[2][9].
  • Din stomac: închis la culoare, ca zațul de cafea, cu greață și efort de vărsătură[1]. E altă problemă: vezi vărsăturile cu sânge (hematemeza).

Ce cauzează tusea cu sânge când nu e grav?

Într-un studiu britanic cu 4.812 persoane văzute de medicul de familie, cauzele au fost[2]:

  • Frecvent Infecții respiratorii (64%): bronșita acută sau pneumonia. Tusea puternică rupe vase mici și colorează sputa.
  • Frecvent Astmul (10%) și BPOC (8%), mai ales în timpul unei acutizări.
  • Posibil Nicio cauză găsită (8%). În spital, procentul ajunge la 20-50%[1]; aceste episoade se liniștesc de obicei în 6 luni[9].

La copii, cauzele obișnuite sunt o infecție a căilor respiratorii inferioare sau un obiect inhalat[9].

Ce boli grave pot da tuse cu sânge?

  • Posibil Tuberculoza: o tuse care durează săptămâni, uneori cu sânge, cu febră, transpirații nocturne și slăbire[10]. E prima cauză la nivel mondial[1]. Institutul „Marius Nasta” numără printre semnele tuberculozei tusea de peste 3 săptămâni și, uneori, hemoptizia[11]. În România se vindecă în peste 85% din cazuri[11].
  • Posibil Cancerul pulmonar: 6% la medicul de familie[2], 17% în seriile din spital[3]. Riscul e cel mai mare de la 40 de ani, cu 30 de pachete-an sau mai mult; la fumătorii cu radiografie normală, 9,6% au primit diagnosticul de cancer în 3 ani[2].
  • Posibil Bronșiectaziile și fibroza chistică, bronhii dilatate care rămân infectate[3].
  • Posibil Anticoagulantele, mai ales când sângele devine mai „subțire” decât s-a dorit[6].
  • Rar Embolia pulmonară, un cheag în plămân, cu lipsă de aer sau durere în piept apărute brusc (1-3% din cazuri)[2][3].
  • Rar Insuficiența cardiacă sau stenoza mitrală, când lichidul se întoarce în plămâni (aproximativ 4% din cazuri)[3][7].
  • Rar Vasculitele și lupusul, care pot inflama în același timp plămânii și rinichii[6][9]; consumul de cocaină[7].

Ce analize se fac pentru tusea cu sânge?

Scopul e să se vadă cât sânge s-a pierdut, cum coagulează sângele și cum arată plămânii. Radiografia toracică vine prima; tomografia cu substanță de contrast e pasul următor preferat, chiar după o radiografie normală, când riscul de cancer e mare[1][2][4].

Analize cerute frecvent după tuse cu sânge
AnalizăLa ce răspundeCitește mai mult
Hemoleucogramă completăAnemie prin pierdere de sânge; trombocite scăzute; semne de infecțieHemoleucograma
Timp de protrombină (INR) și APTTSânge care coagulează prea încet, de exemplu cu acenocumarolTimpul de protrombină
Creatinină sericăFuncția rinichilor, înainte de contrast și dacă se suspectează o vasculităSe cere odată cu hemoleucograma
Sumar de urinăSânge sau proteine în urină, semn de inflamație a rinichilorSumarul de urină
Examenul sputei (BK, cultură)Bacterii, tuberculoză, ciuperci, celule anormaleQuantiferon sau IDR la tuberculină dacă se suspectează TBC
Saturația oxigenuluiDacă respirația e afectatăSaturația oxigenului
D-dimeri, angio-CTUn cheag în plămânAnaliza D-dimeri
ANCA, anti-MBG, anticorpi pentru lupusVasculită sau lupus, doar la suspiciuneAnaliza ANCA
BronhoscopiePrivește în bronhii și poate opri sângerareaGăsește locul sângerării în 73-93% din cazuri[3]

Surse: [1][2][7][9]. La o sângerare abundentă se adaugă grupa sanguină și proba de compatibilitate[1].

Cum citești analizele după tuse cu sânge?

Exemplu fictiv de buletin de analize după tuse cu sânge (format românesc), bărbat de 56 de ani, fumător
AnalizăRezultatInterval de referințăSemnalare
Hemoglobină (HGB)12,6 g/dL13,1-17,2 g/dL↓
Leucocite (WBC)12,4 mii/µL4-10 mii/µL↑
Trombocite (PLT)268 mii/µL150-450 mii/µL
INR1,00,9-1,1
APTT29 s25-37 s
Creatinină serică0,9 mg/dL< 1,2 mg/dL
Sumar de urină, sângeNegativNegativ
Examen microscopic spută (BK), proba 1NegativNegativ
  1. Semnalare: ↓ sub și ↑ peste intervalul laboratorului; intervalele de mai sus pentru hemoglobină (bărbați 45-64 de ani), leucocite, trombocite și creatinină sunt cele de la Synevo[12][13].
  2. Hemoglobina 12,6: ușor scăzută. Sub 8 g/dL, cu oxigen scăzut sau tensiune mică, se recomandă internarea[2].
  3. Leucocite 12,4: se potrivesc cu o infecție, dar nu exclud altă cauză.
  4. Trombocite, INR și APTT normale: coagularea nu e problema.
  5. Creatinina și urina normale: rinichii nu par afectați; contrastul pentru tomografie se poate folosi.
  6. BK, proba 1: pentru tuberculoză se analizează 2 probe de spută[11]; așteaptă toate rezultatele și cultura.

Ai primit hemoleucograma, testele de coagulare sau rezultatul sputei după ce ai tușit cu sânge? BloodSense îți explică pe înțeles fiecare rând din buletin, înainte de controlul la medic.

Explică-mi analizele

În acest exemplu, vârsta și fumatul fac ca tomografia toracică să fie recomandată chiar dacă radiografia e curată[2][4]. La o sângerare abundentă, embolizarea unei artere pe cateter o oprește în 75-98% din cazuri[3].

Ce notezi înainte de consult?

  • Când a început, de câte ori și cam cât: firișoare, o linguriță, mai mult (o fotografie ajută)
  • Culoarea: roșu aprins, roz și spumos, ruginiu sau închis ca zațul de cafea
  • Dacă a venit cu tuse, după o sângerare din nas sau cu vărsături
  • Febră, transpirații nocturne, slăbire, lipsă de aer sau durere în piept
  • Fumatul (pachete-an), boli de plămâni în trecut, contact cu cineva bolnav de TBC
  • Anticoagulante, aspirină și antiinflamatoare, cu ora ultimei doze

Întrebări pentru medic

  1. Am nevoie de tomografie chiar dacă radiografia e normală?
  2. Trebuie să fac examenul sputei pentru tuberculoză?
  3. Ce cantitate de sânge trebuie să mă trimită la urgență?

Întrebări frecvente

E normal puțin sânge în spută când sunt răcit?

E frecvent la o tuse puternică și vine de obicei dintr-o infecție a căilor respiratorii[2]. Totuși, arată-i medicului orice sânge din spută și revino dacă durează peste o săptămână[7][8].

De ce am flegmă cu sânge dimineața?

Sângele din nas sau din spatele gâtului, de exemplu după o mică sângerare nazală, se poate scurge peste noapte și apoi e tușit[9]. Dacă se repetă, medicul va verifica oricum plămânii.

Este tusea cu sânge un semn de cancer pulmonar?

Poate fi, dar de cele mai multe ori nu: infecțiile sunt de departe cauza cea mai frecventă[2]. Cancerul se caută mai ales de la 40 de ani, la fumători sau când sângele revine[2][9].

Trebuie să opresc anticoagulantul dacă tușesc cu sânge?

Nu de unul singur: sună în aceeași zi medicul care ți l-a prescris sau la 112 dacă sângerarea e abundentă. Un test de coagulare (INR sau anti-Xa) arată dacă doza e prea mare[6][9].

Analize și ghiduri înrudite

Bibliografie

  1. O'Gurek D, Choi HYJ. Hemoptysis: evaluation and management. Am Fam Physician. 2022;105(2):144-151. aafp.org (în engleză; accesat la 18 noiembrie 2026)
  2. Earwood JS, Thompson TD. Hemoptysis: evaluation and management. Am Fam Physician. 2015;91(4):243-249. aafp.org (în engleză; accesat la 18 noiembrie 2026)
  3. Ittrich H, Bockhorn M, Klose H, Simon M. The diagnosis and treatment of hemoptysis. Dtsch Arztebl Int. 2017;114(21):371-381. doi:10.3238/arztebl.2017.0371 (în engleză; accesat la 18 noiembrie 2026)
  4. Expert Panel on Thoracic Imaging; Olsen KM, Manouchehr-Pour S, Donnelly EF, et al. ACR Appropriateness Criteria® Hemoptysis. J Am Coll Radiol. 2020;17(5S):S148-S159. doi:10.1016/j.jacr.2020.01.043 (în engleză; accesat la 18 noiembrie 2026)
  5. Davidson K, Shojaee S. Managing massive hemoptysis. Chest. 2020;157(1):77-88. doi:10.1016/j.chest.2019.07.012 (în engleză; accesat la 18 noiembrie 2026)
  6. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Coughing up blood. Revizuit la 1 aprilie 2025. medlineplus.gov (în engleză; accesat la 18 noiembrie 2026)
  7. Cleveland Clinic. Coughing up blood (hemoptysis). Revizuit la 10 octombrie 2022. clevelandclinic.org (în engleză; accesat la 18 noiembrie 2026)
  8. NHS. Coughing up blood. Revizuit la 13 iunie 2024. nhs.uk (în engleză; accesat la 18 noiembrie 2026)
  9. Manualul MSD, versiunea pentru profesioniști. Hemoptysis. Revizuit în noiembrie 2025. merckmanuals.com (în engleză; accesat la 18 noiembrie 2026)
  10. Organizația Mondială a Sănătății. Tuberculosis: fact sheet. 12 noiembrie 2026. who.int (în engleză; accesat la 18 noiembrie 2026)
  11. Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. Ghidul pacientului: tuberculoza. marius-nasta.ro (accesat la 18 noiembrie 2026)
  12. Synevo România. Hemograma cu formulă leucocitară (hemoleucograma): valori de referință. synevo.ro (accesat la 18 noiembrie 2026)
  13. Synevo România. Creatinina serică: valori de referință. synevo.ro (accesat la 18 noiembrie 2026)

Acest articol oferă informații generale de sănătate. Nu înlocuiește consultul, diagnosticul sau tratamentul medical. Dacă tușești mai mult decât puțin sânge, cere ajutor fără să aștepți.