Boala arterială periferică (arteriopatie obliterantă): circulație slabă în picioare, IGB și analize

Pe scurt
Boala arterială periferică (BAP), numită și arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, înseamnă circulație slabă în picioare din cauza arterelor îngustate, de obicei de plăci de aterom. Semnul tipic e durerea de gambă la mers, care trece după câteva minute de oprire. Indicele gleznă-braț (IGB) confirmă boala, analizele de sânge caută factorii de risc din spatele ei, iar mersul regulat și medicamentele protejează și picioarele, și inima.
Ce este boala arterială periferică, pe scurt?
- Ce este: îngustarea arterelor care duc sângele spre picioare, aproape mereu din cauza aterosclerozei[1]. Alte nume: BAP, arteriopatie periferică sau obliterantă. „Boala vasculară periferică” e un termen mai larg, care include și venele.
- Cât de frecventă: cel puțin 113 milioane de oameni din lume[1][2].
- Investigația de bază: indicele gleznă-braț, o măsurare a tensiunii la glezne și la brațe[1].
- Analizele de sânge importante: profilul lipidic, glicemia și hemoglobina glicată, funcția rinichilor[2]: arată ce întreține boala.
Care sunt simptomele circulației slabe în picioare? Claudicația intermitentă
Simptomul tipic e claudicația intermitentă: durere, greutate, oboseală sau crampă în gambă, coapsă sau fesă, care apare după o anumită distanță de mers sau la urcatul scărilor și trece după câteva minute de stat pe loc[3].
Doar aproximativ 1 din 4 persoane cu boala are acest tipar; mai mult de jumătate au simptome atipice, iar 1 din 5 nu simte nimic[3]. Femeile au mai des boala fără simptome[4] și o fac în medie cu 10-20 de ani mai târziu decât bărbații[1].
Alte semne: o talpă mai rece sau mai palidă decât cealaltă, unghii și păr pe picioare care nu mai cresc, răni pe picioare care se vindecă greu, amorțeală sau furnicături și, în boala avansată, durere în talpă în repaus[3].
E boală arterială, varice, picioare neliniștite sau cârcei?
„Circulație proastă” poate însemna artere sau vene, iar alte probleme ale picioarelor seamănă între ele. Momentul în care apare durerea e cel mai bun indiciu.
| Afecțiune | Ce simți de obicei | Când apare și ce ajută |
|---|---|---|
| Boala arterială periferică (artere) | Crampă sau durere în gambă, coapsă sau fesă | Apare la mers, după o distanță asemănătoare; trece după câteva minute de oprire, e suficient să stai în picioare[3] |
| Insuficiență venoasă, varice (vene) | Durere surdă, greutate, glezne umflate | Mai rău după mult stat în picioare; mai bine cu picioarele ridicate; pete și ulcerații lângă gleznă[9] |
| Stenoză de canal lombar (nervi) | Durere și slăbiciune în ambele fese și picioare | Apare și la stat în picioare, nu doar la mers; cedează în șezut sau aplecat în față[1] |
| Sindromul picioarelor neliniștite | Nevoie de a mișca, furnicături adânci | În repaus, seara; trece la mișcare, nu la oprire |
| Crampe la picioare noaptea | Mușchi întărit brusc, foarte dureros | Noaptea, în pat; cedează la întinderea mușchiului |
O gambă umflată brusc și dureroasă poate fi un cheag într-o venă (tromboză). Durerea în piept la efort e varianta inimii a claudicației: vezi boala coronariană.
Picior rece, palid și dureros: când e urgență?
Când să mergi la medic
- Urgență: sună la 112 dacă un picior sau o talpă devine brusc dureroasă, palidă sau vineție, rece, amorțită, slăbită sau greu de mișcat, mai ales dacă nu simți pulsul. E ischemia acută a membrului: o arteră blocată care trebuie tratată în câteva ore ca piciorul să fie salvat[1]. Tot la 112 pentru durere în piept sau semne de accident vascular cerebral.
- În 24-48 de ore pentru durere în talpă în repaus, o rană pe picior care nu se vindecă după 2 săptămâni sau un deget înnegrit. Sunt semnele ischemiei cronice care amenință membrul, care cere trimitere urgentă la chirurgul vascular[8].
- La următoarea consultație pentru durere de picior la mers care trece la oprire, sau dacă ai 65 de ani sau peste, ori peste 50 de ani cu diabet, fumat, colesterol mare, tensiune mare sau boală de rinichi, ca să discuți despre IGB[1].
Ce cauzează boala arterială periferică și cine are risc mai mare?
Placa se depune în peretele arterei. Când mergi, mușchii cer mai mult sânge decât poate aduce artera îngustată, și de aici durerea[1]. Factori de risc[4][1]:
- Frecvent Fumatul, acum sau în trecut, inclusiv fumatul pasiv regulat.
- Frecvent Diabetul, care în plus tocește durerea și încetinește vindecarea rănilor.
- Frecvent Vârsta: cei mai mulți bolnavi au 65 de ani sau peste.
- Posibil Colesterolul mare, trigliceridele mari și hipertensiunea arterială.
- Posibil Boala cronică de rinichi, boala arterială, infarctul sau accidentul vascular în familie.
- Rar Alte cauze decât placa, ca un cheag plecat din inimă sau o lovitură[8].
Cum se pune diagnosticul? Indicele gleznă-braț și ce înseamnă valorile
Medicul te întreabă despre durerea la mers și îți examinează tălpile și pulsul[1]. Prima investigație e indicele gleznă-braț: stai întins, iar tensiunea se măsoară cu o manșetă și o mică sondă Doppler la ambele brațe și ambele glezne. Cea mai mare tensiune de la fiecare gleznă se împarte la cea mai mare tensiune de la brațe[6]. Nu doare.
| IGB în repaus | Ce înseamnă |
|---|---|
| 1,00-1,40 | Normal[1] |
| 0,91-0,99 | La limită; un IGB după efort poate ajuta[1] |
| 0,90 sau mai puțin | Anormal: confirmă boala[1] |
| Sub 0,40 | Boală severă[5] |
| Peste 1,40 | Artere rigide, calcificate, care nu se lasă comprimate (diabet, boală de rinichi); se face atunci indicele deget-braț, anormal la 0,70 sau mai puțin[1][2] |
Dacă simptomele sugerează boala, dar IGB în repaus e normal sau la limită, testul se repetă după mers pe covor rulant: o scădere de 20% sau mai mult e anormală[5]. Ecografia Doppler, angio-CT sau angio-RMN arată apoi unde e îngustarea, mai ales înaintea unei intervenții[5].
Un buletin fictiv, pentru un fost fumător de 67 de ani cu durere de gambă după câteva sute de metri:
| Analiză | Rezultat | Interval biologic de referință | Semnal |
|---|---|---|---|
| IGB, piciorul drept | 0,68 | 1,00-1,40 | ↓ |
| IGB, piciorul stâng | 0,95 | 1,00-1,40 | ↓ |
| LDL colesterol | 138 mg/dL | < 100 mg/dL | ↑ |
| Hemoglobină glicată (HbA1c) | 6,9 % | < 5,7 % | ↑ |
| Creatinină serică | 1,2 mg/dL | 0,7-1,3 mg/dL | |
| eRFG (CKD-EPI) | 56 mL/min/1,73 m² | > 59 | ↓ |
- IGB dreapta 0,68: sub 0,90, deci boala e confirmată pe dreapta. Piciorul stâng, cu 0,95, e la limită[1].
- LDL 138 mg/dL: intervalul „< 100” e pentru populația generală. Cu boală arterială periferică, ghidurile cer o scădere de cel puțin 50% și un LDL sub 70 mg/dL[1]. Vezi LDL colesterol.
- HbA1c 6,9 %: în zona diabetului (6,5% sau mai mult); în această boală, fiecare 1% în plus a mers cu aproximativ 14% mai multe infarcte și accidente vasculare într-un studiu[1]. Vezi hemoglobina glicată.
- Creatinină normală, eRFG 56: sub 60 înseamnă boală cronică de rinichi, care crește riscul și contează înaintea unei investigații cu substanță de contrast[1]. Vezi rata de filtrare glomerulară.
IGB, profil lipidic, HbA1c și analize de rinichi, fiecare cu unitățile și semnele lui? BloodSense îți explică pe înțeles fiecare rând din buletinul complet, ca să știi ce să întrebi la consultație.
Explică-mi analizeleCe analize de sânge se fac și cum le citești?
Nicio analiză de sânge nu arată boala în sine. Ghidul european din 2024 enumeră analizele care îi caută cauzele și riscurile[2]:
- Profil lipidic: LDL, HDL, trigliceride și lipoproteina(a) măcar o dată în viață.
- Zahărul din sânge: glicemia pe nemâncate și HbA1c.
- Funcția rinichilor: creatinina și eRFG.
- Hemoleucograma, coagularea, probele hepatice, electroliții, CRP și, la nevoie, analizele de tiroidă.
Rezultatul care schimbă cel mai des tratamentul e LDL: cu această boală, ținta ta e mult mai strictă decât intervalul tipărit pe buletin[1].
Care sunt stadiile bolii și ce este ischemia critică?
Medicii descriu boala după cum te afectează[1]:
- Fără simptome, apoi claudicație: durere la mers, care trece la repaus.
- Ischemia cronică care amenință membrul (numită înainte „ischemie critică”): durere în repaus, o rană nevindecată de peste 2 săptămâni sau gangrenă[8]. Într-o analiză, aproximativ 22% dintre cei netratați au avut nevoie de o amputație majoră într-un an[1].
- Ischemia acută: o blocare bruscă, cu durere, paloare, lipsa pulsului, răceală, furnicături, apoi paralizie. Mușchiul rezistă doar aproximativ 4-6 ore[1].
Pericolul mai mare e în altă parte: placa din picioare înseamnă des placă și în arterele inimii și ale creierului, așa că infarctul și accidentul vascular sunt riscurile principale[3].
Cum se tratează boala arterială periferică?
Două scopuri: să-ți protejezi inima și creierul și să poți merge mai mult. O privire de ansamblu, fără doze[1]:
- Renunțarea la fumat, cu consiliere și medicamente la nevoie.
- O statină de intensitate mare, ca LDL să scadă cel puțin la jumătate, și un antiagregant plachetar, uneori cu un anticoagulant în doză mică.
- Controlul tensiunii, de obicei sub 130/80 mmHg, și al diabetului, cu medicamente care protejează și inima.
- Un medicament pentru distanța de mers la unele persoane cu claudicație; nu e potrivit în insuficiența cardiacă.
- Grija de picioare: le verifici zilnic și porți încălțăminte potrivită.
- Deschiderea arterei (balon, stent sau bypass): necesară în ischemia care amenință membrul, o opțiune când claudicația îți limitează viața în ciuda exercițiului și a medicamentelor[1].
Ajută mersul pe jos în boala arterială periferică?
Da, și e primul tratament al claudicației. Forma cea mai studiată e antrenamentul de mers supravegheat: mergi pe covorul rulant până când durerea devine ușoară-moderată, te odihnești și reiei, de cel puțin 3 ori pe săptămână, câte 30-45 de minute, cel puțin 12 săptămâni[1]. Într-o analiză Cochrane cu 21 de studii, programele supravegheate au adus în plus aproximativ 210 metri de mers la 3 luni față de simplul sfat de a merge și 120 de metri față de exercițiul acasă[7]. La mulți oameni, exercițiul ajută cel puțin cât deschiderea arterei, iar cele două împreună dau cel mai mare câștig[1].
Dacă nu ai acces la ședințe supravegheate, un program structurat acasă e următoarea variantă[1].
Ce urmărire e nevoie?
- Profilul lipidic la câteva săptămâni după ce începi sau schimbi statina, apoi cam o dată pe an.
- HbA1c la 3-6 luni dacă ai diabet; creatinina și eRFG regulat.
- Picioarele verificate la fiecare consultație și un examen complet măcar o dată pe an[1].
Întrebări pentru medicul tău
- Cât e IGB pe fiecare picior și am nevoie de un test după efort sau de presiunea la deget?
- Ce valoare de LDL trebuie să ating și când îl repetăm?
- Există un program de mers supravegheat sau de recuperare pe care îl pot urma?
- Trebuie verificate și inima, carotidele sau aorta?
- Ce probleme la picioare trebuie să mă facă să te sun imediat?
Întrebări frecvente
Poți trăi mult cu boala arterială periferică?
Da, mulți oameni trăiesc mult, mai ales dacă se lasă de fumat, își iau medicamentele și merg pe jos în continuare. Amenințarea principală e pentru inimă și creier, mai mult decât pentru picior[1].
Se poate vindeca boala arterială periferică?
Placa dispare rar, dar simptomele se ameliorează adesea mult: mersul supravegheat crește distanța în 3 luni[7], iar scăderea LDL și renunțarea la fumat încetinesc boala și reduc riscul de infarct și accident vascular[1].
De ce am IGB normal, dar medicul încă bănuiește boala?
Un IGB peste 1,40 poate ascunde boala, pentru că arterele rigide și calcificate nu se lasă comprimate; se măsoară atunci presiunea la deget. Cu simptome tipice și IGB normal în repaus, un IGB după efort poate scoate la iveală îngustarea[1][2].
Articole înrudite
- AterosclerozaProcesul plăcilor din spatele bolii picioarelor, al infarctului și al accidentului vascular
- Profilul lipidicLDL, HDL și trigliceride, rând cu rând
- Hemoglobina glicatăAnaliza diabetului care contează pentru rănile de la picioare
- Boala coronarianăAceeași placă în arterele inimii
- Crampe la picioare noapteaCând durerea vine în pat, nu la mers
- Sindromul picioarelor neliniștiteNevoia de a mișca în repaus, nu o problemă de circulație
- Gornik HL, Aronow HD, Goodney PP, et al. 2024 ACC/AHA/AACVPR/APMA/ABC/SCAI/SVM/SVN/SVS/SIR/VESS Guideline for the Management of Lower Extremity Peripheral Artery Disease. Circulation. 2024;149(24):e1313-e1410. doi:10.1161/CIR.0000000000001251 (accesat la 15 noiembrie 2026)
- Mazzolai L, Teixido-Tura G, Lanzi S, et al. 2024 ESC Guidelines for the management of peripheral arterial and aortic diseases. Eur Heart J. 2024;45(36):3538-3700. doi:10.1093/eurheartj/ehae179 (accesat la 15 noiembrie 2026)
- National Heart, Lung, and Blood Institute. Peripheral Artery Disease: Symptoms. nhlbi.nih.gov (accesat la 15 noiembrie 2026)
- National Heart, Lung, and Blood Institute. Peripheral Artery Disease: Causes and Risk Factors. nhlbi.nih.gov (accesat la 15 noiembrie 2026)
- National Heart, Lung, and Blood Institute. Peripheral Artery Disease: Diagnosis. nhlbi.nih.gov (accesat la 15 noiembrie 2026)
- Aboyans V, Criqui MH, Abraham P, et al. Measurement and interpretation of the ankle-brachial index: a scientific statement from the American Heart Association. Circulation. 2012;126(24):2890-2909. doi:10.1161/CIR.0b013e318276fbcb (accesat la 15 noiembrie 2026)
- Hageman D, Fokkenrood HJ, Gommans LN, van den Houten MM, Teijink JA. Supervised exercise therapy versus home-based exercise therapy versus walking advice for intermittent claudication. Cochrane Database Syst Rev. 2018;4(4):CD005263. doi:10.1002/14651858.CD005263.pub4 (accesat la 15 noiembrie 2026)
- Conte MS, Bradbury AW, Kolh P, et al. Global vascular guidelines on the management of chronic limb-threatening ischemia. J Vasc Surg. 2019;69(6S):3S-125S.e40. doi:10.1016/j.jvs.2019.02.016 (accesat la 15 noiembrie 2026)
- MedlinePlus Medical Encyclopedia. Venous insufficiency. Revizuit 4 iunie 2026. US National Library of Medicine. medlineplus.gov (accesat la 15 noiembrie 2026)
- Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Iași. Anexa 17: analize de laborator din pachetul de servicii de bază (copie publicată de Clinica Sante), 2023. clinica-sante.ro (accesat la 15 noiembrie 2026)
Această pagină oferă informații generale și nu înlocuiește medicul, care îți interpretează rezultatele împreună cu simptomele, examenul clinic și istoricul tău medical.



