Boli inflamatorii intestinale (BII): simptome, analize și tratament

Pe scurt
Bolile inflamatorii intestinale (BII) înseamnă inflamația cronică a intestinului, în principal boala Crohn și colita ulcerativă (rectocolita ulcero-hemoragică). Dau diaree, dureri abdominale, sânge în scaun, oboseală și scădere în greutate, în pusee. Hemoleucograma, CRP, feritina și calprotectina fecală arată inflamația; colonoscopia cu biopsie confirmă diagnosticul, iar aceleași analize arată apoi dacă tratamentul funcționează.
Ce sunt bolile inflamatorii intestinale (BII)?
În BII, sistemul imunitar ține inflamat peretele intestinului. Boala este cronică, cu pusee și perioade de remisiune[1]. Are două forme principale[1][11]:
- Boala Crohn: poate atinge orice parte a tubului digestiv, de la gură la anus, adesea „pe sărite” și în toată grosimea peretelui.
- Colita ulcerativă (rectocolita ulcero-hemoragică): atinge doar stratul interior al colonului, pornind de la rect.
Dacă tipul nu e încă clar, pe raport poate scrie „BII neclasificată”. BII nu este același lucru cu colonul iritabil, care dă simptome reale, dar fără inflamația intestinului[1].
| Subiect | Ce trebuie să știi |
|---|---|
| Alte denumiri | BII, IBD (din engleză); boala Crohn și colita ulcerativă sau rectocolita ulcero-hemoragică (RCUH); „BII neclasificată” când tipul nu e clar |
| Cât de frecvente sunt în România | Într-un studiu național, 18 centre universitare de gastroenterologie au înregistrat 1.045 de pacienți cu BII în doar 14 zile din noiembrie 2024: 52,4% boala Crohn, 46,9% colită ulcerativă și 0,7% BII neclasificată[2]; în lume, 6,8 milioane de cazuri în 2017[3] |
| Vârsta obișnuită la diagnostic | Cel mai des între 15 și 30 de ani, dar la orice vârstă[11] |
| Analize-cheie | Hemoleucogramă, CRP, feritină, albumină, calprotectină fecală, analize de scaun pentru infecții, apoi colonoscopie cu biopsii și imagistică[4] |
Care sunt simptomele bolilor inflamatorii intestinale?
Simptomele depind de locul inflamației și de cât de activă este[1][11]:
- La nivelul intestinului: diaree care durează săptămâni, dureri sau crampe abdominale, nevoie urgentă de scaun, sânge sau mucus în scaun (mai tipic pentru colita ulcerativă).
- În tot corpul: oboseală, scădere în greutate, febră în pusee; la unii copii, creștere încetinită.
- În afara intestinului: dureri articulare, ochi roșii sau dureroși, leziuni pe piele, afte în gură, probleme ale ficatului sau ale căilor biliare[11].
În timp, BII pot duce la anemie, oase mai fragile, absorbție slabă a nutrienților și un risc mai mare de cancer colorectal[1]. O treime dintre persoanele cu BII activă au anemie prin lipsă de fier[5].
Când să mergi la medic
- Urgență: sună la 112 dacă ai sângerare rectală abundentă, leșin, durere abdominală puternică cu burta umflată sau tare, ori vărsături care nu se opresc.
- În 24-48 de ore dacă ai peste 6 scaune cu sânge pe zi și febră peste 37,8 °C sau puls rapid: medicii numesc asta colită acută severă și o tratează în spital[5]. La fel dacă ai semne de deshidratare.
- La următoarea consultație pentru diaree de mai mult de câteva săptămâni, sânge în scaun, scădere în greutate sau oboseală fără explicație, ori o calprotectină crescută sau o hemoglobină scăzută pe un buletin recent.
Ce cauzează bolile inflamatorii intestinale și cine are risc?
Cauza nu se cunoaște: probabil o reacție imună anormală față de bacteriile intestinale, la persoane cu o predispoziție genetică[11].
- Frecvent Istoric familial: părinții, frații și copiii persoanelor cu BII au un risc de 4 până la 20 de ori mai mare, mai ales pentru boala Crohn[11].
- Frecvent Fumatul: crește riscul de boală Crohn[10], iar fumătorii cu Crohn au mai multe pusee și operații[5]. Și în studiul românesc, fumatul și apendicectomia au fost mai des asociate cu boala Crohn[2].
- Posibil Alte legături găsite în studii: viața la oraș, antibioticele, anticoncepționalele orale, vitamina D scăzută, scoaterea apendicelui (Crohn). Activitatea fizică și alăptarea au fost legate de un risc mai mic[10].
În România, cei mai mulți pacienți locuiesc la oraș, iar boala Crohn e mai frecventă în sud, colita ulcerativă în est și în centru-vest[2].
Ce analize se fac pentru bolile inflamatorii intestinale și cum le citești?
Nicio analiză de sânge nu dovedește singură BII. Ghidurile europene recomandă la diagnostic hemoleucogramă, markeri de inflamație precum CRP, analize pentru rinichi și ficat, statusul fierului și analize de scaun pentru infecții, inclusiv toxina C. difficile[4]. Iată un buletin fictiv al unei femei de 26 de ani cu diaree cu sânge de două luni.
| Analiză | Rezultat | Interval de referință | Semnalare |
|---|---|---|---|
| Hemoglobină (HGB) | 10,9 g/dL | 12,0-15,5 g/dL | ↓ |
| Trombocite (PLT) | 468 x10³/µL | 150-400 x10³/µL | ↑ |
| Proteina C reactivă (CRP) | 2,4 mg/dL | < 0,5 mg/dL | ↑ |
| Feritină | 21 ng/mL | 13-150 ng/mL | - |
| Albumină serică | 3,2 g/dL | 3,5-5,2 g/dL | ↓ |
| Calprotectina în materii fecale | 640 µg/g | < 50 µg/g | ↑ |
| Toxina A/B Clostridioides difficile / coprocultură | Negativ / fără germeni patogeni | Negativ | - |
- Hemoglobina și trombocitele: o anemie ușoară și trombocitele crescute însoțesc des inflamația și pierderea de sânge. Vezi ghidul nostru pentru hemoleucogramă.
- CRP: confirmă o inflamație undeva în corp, dar nu e specifică pentru BII și poate fi normală chiar cu boala activă[4]. Synevo folosește pentru CRP intervalul sub 0,5 mg/dL[13].
- Feritina: „normală” pentru laborator, dar în BII o feritină sub 30 ng/mL fără inflamație înseamnă lipsă de fier[4], iar până la 100 ng/mL poate însemna tot lipsă de fier când există inflamație[5]. Synevo trece chiar pe fișa analizei, pentru boala inflamatorie intestinală, un prag de peste 100 ng/mL[14].
- Calprotectina: o proteină a globulelor albe; 640 µg/g indică inflamație în intestin și duce la colonoscopie.
- Analizele de scaun: o infecție poate imita BII și se exclude prima[4].
Ai buletinul de sânge și de scaun în față? BloodSense îți explică fiecare valoare din buletinul complet, pe înțelesul tău, ca să ajungi la gastroenterolog cu întrebările pregătite.
Vreau analizele explicateCalprotectina fecală: BII sau colon iritabil?
Multe laboratoare consideră normală o calprotectină fecală sub 50 µg/g[5]; Synevo folosește același prag după vârsta de 4 ani[12]. La adulții cu simptome de colon iritabil, o valoare de 40 µg/g sau mai puțin, ori o CRP de 0,5 mg/dL sau mai puțin, înseamnă o șansă de BII de cel mult 1%[6]. Pentru că metodele diferă, ghidul britanic lasă fiecare serviciu să-și stabilească pragul pentru trimiterea la colonoscopie, de obicei între 100 și 250 µg/g[5]. O infecție crește și ea calprotectina, iar diareea cu sânge cere endoscopie oricare ar fi rezultatul[5]. Vezi și ghidul nostru despre colonul iritabil.
Ce confirmă diagnosticul?
Ileocolonoscopia cu biopsii este analiza de referință; tomografia, RMN-ul sau capsula endoscopică verifică intestinul subțire[4]. Anticorpii (ASCA, pANCA) și testele genetice nu sunt recomandate pentru diagnosticul de rutină[4]. Înainte de un tratament biologic, echipa verifică și tuberculoza, hepatitele B și C, HIV și imunitatea față de varicelă[5].
Ce analize se fac în urmărirea BII și cât de des?
Ghidurile urmăresc stingerea inflamației în sine, nu doar a simptomelor. Pe termen scurt: mai puține simptome și CRP și calprotectină revenite la normal; pe termen lung: mucoasa intestinală vindecată, o calitate a vieții normală și creștere normală la copii[9].
| Analiză | De ce | Ritm obișnuit |
|---|---|---|
| Calprotectină, CRP, simptome | Verifică inflamația fără endoscopie; calprotectina poate crește înaintea unui puseu | La 3-6 luni în remisiune[4] |
| Calprotectină sau colonoscopie | Verifică dacă un tratament nou vindecă mucoasa (colita ulcerativă) | La 3-6 luni de la început[4] |
| Hemoleucogramă, analize pentru rinichi și ficat | Efecte adverse ale azatioprinei sau mercaptopurinei | În săptămânile 2, 4, 8 și 12, apoi cel puțin la 3 luni[5] |
| TPMT (test enzimatic) | Alegerea unei doze sigure de tiopurină | Înainte de prima doză[5] |
| Feritină, saturația transferinei, B12, folat, vitamina D | Lipsa de fier și starea de nutriție | În anemie, malnutriție sau la risc[5] |
| Colonoscopie de supraveghere | Caută modificări precanceroase când e atins colonul | De la 8 ani după debutul simptomelor; de la diagnostic dacă există colangită sclerozantă primitivă[5] |
În colita ulcerativă în remisiune, ghidul american consideră că o calprotectină sub 150 µg/g, o lactoferină fecală normală sau o CRP normală pot exclude inflamația activă și pot scuti de o colonoscopie de rutină; cu simptome moderate sau severe, o valoare peste 150 µg/g ajută la alegerea tratamentului[8]. Într-o analiză pe 2.499 de pacienți, calprotectina a prins 88% din puseele văzute la endoscopie, iar CRP doar 49%[7]: o proteină C reactivă normală nu exclude un puseu.
Albumina scăzută, vitamina B12 scăzută (după Crohn ileal sau operație) și feritina scăzută sunt găsiri frecvente și tratabile.
Cum se tratează bolile inflamatorii intestinale?
Tratamentul depinde de tipul, extinderea și severitatea bolii[5]. Opțiunile principale:
- Aminosalicilați (5-ASA, mesalazină): mai ales pentru colita ulcerativă ușoară sau moderată.
- Corticosteroizi: pentru a calma repede un puseu, nu pentru folosire îndelungată. Curele de 3 luni sau mai mult cer controlul hemoleucogramei, glicemiei sau HbA1c, lipidelor și tensiunii, plus calciu și vitamina D[5].
- Imunomodulatoare: azatioprină, mercaptopurină, metotrexat, cu analizele de sânge de mai sus.
- Terapii biologice și molecule mici: anti-TNF (infliximab, adalimumab), vedolizumab, ustekinumab, comprimate inhibitoare JAK. Nivelul medicamentului în sânge poate explica o pierdere a răspunsului[5]. În studiul românesc, anti-TNF domină în boala Crohn, iar alte biologice și moleculele mici sunt mai folosite în colita ulcerativă[2].
- Chirurgie și nutriție: operație pentru stenoze, fistule, abcese sau colită care nu răspunde la medicamente; sprijin nutrițional și fier.
Se pot preveni BII și cum trăiești cu ele?
BII nu pot fi prevenite, dar evoluția lor se poate îmbunătăți:
- Renunță la fumat: agravează boala Crohn[5]. Și cei cu colită ulcerativă ar trebui să renunțe, știind că poate urma un puseu și că tratamentul poate avea nevoie de ajustare[5].
- Fă analizele la timp și în remisiune: calprotectina poate da semnalul înainte să revină simptomele[4].
- Du o probă de scaun când începe un puseu: infecția trebuie exclusă înainte de a crește tratamentul[4].
- Pune-ți vaccinurile la zi înainte de un tratament imunosupresor[5] și întreabă despre sănătatea oaselor, starea emoțională și oboseală[1].
Cei mai mulți oameni cu BII duc o viață activă, cu perioade lungi de remisiune[1]; și în studiul românesc, majoritatea pacienților erau în remisiune clinică la consultație[2].
Întrebări pentru medicul tău
- Am boala Crohn sau colită ulcerativă și ce parte a intestinului este afectată?
- Ce rezultat ne va arăta că tratamentul funcționează: simptomele, calprotectina, CRP sau endoscopia?
- Feritina mea e scăzută pentru cineva cu BII și am nevoie de fier?
- Când ar trebui să fac prima colonoscopie de supraveghere?
Întrebări frecvente
Sunt BII boli autoimune?
Sunt numite boli mediate imun: sistemul imunitar reacționează greșit la bacteriile intestinale, dar niciun autoanticorp anume nu le provoacă, așa că testele de anticorpi nu pun diagnosticul[4][11]. Vezi pagina noastră despre bolile autoimune.
Poate o analiză de sânge să pună singură diagnosticul de BII?
Nu. O analiză de sânge normală nu exclude boala, iar o CRP crescută are multe cauze. Calprotectina este markerul neinvaziv cel mai sensibil, dar diagnosticul cere colonoscopie cu biopsii[4].
Cresc BII riscul de cancer de colon?
Da, când colonul a fost inflamat mulți ani; de aceea colonoscopia de supraveghere începe la 8 ani după debutul simptomelor[5]. Proctita izolată are un risc apropiat de cel al populației generale[5]. Vezi cancerul colorectal.
Articole legate
- Boala CrohnSimptome, cauze și analizele care o urmăresc.
- Colita ulcerativăForma de BII limitată la colon și rect.
- Calprotectina fecalăCum citești principala analiză de scaun în BII.
- Proteina C reactivă (CRP)Ce înseamnă o CRP crescută.
- Diareea: cauze și analizeCând diareea cere analize de scaun și de sânge.
Bibliografie
- Centers for Disease Control and Prevention. About Inflammatory Bowel Disease. cdc.gov (în engleză; accesat la 16 noiembrie 2026)
- Gheorghe C, Iacob R, Mateescu B, et al. Romanian National Study on the Epidemiology of Inflammatory Bowel Diseases. J Gastrointestin Liver Dis. 2026;35(2):173-180. doi:10.15403/jgld-7121 (accesat la 16 noiembrie 2026)
- GBD 2017 Inflammatory Bowel Disease Collaborators. The global, regional, and national burden of inflammatory bowel disease in 195 countries and territories, 1990-2017. Lancet Gastroenterol Hepatol. 2020;5(1):17-30. doi:10.1016/S2468-1253(19)30333-4 (accesat la 16 noiembrie 2026)
- Maaser C, Sturm A, Vavricka SR, et al. ECCO-ESGAR Guideline for Diagnostic Assessment in IBD Part 1: Initial diagnosis, monitoring of known IBD, detection of complications. J Crohns Colitis. 2019;13(2):144-164. doi:10.1093/ecco-jcc/jjy113 (accesat la 16 noiembrie 2026)
- Lamb CA, Kennedy NA, Raine T, et al. British Society of Gastroenterology consensus guidelines on the management of inflammatory bowel disease in adults. Gut. 2019;68(Suppl 3):s1-s106. doi:10.1136/gutjnl-2019-318484 (accesat la 16 noiembrie 2026)
- Menees SB, Powell C, Kurlander J, et al. A meta-analysis of the utility of C-reactive protein, erythrocyte sedimentation rate, fecal calprotectin, and fecal lactoferrin to exclude inflammatory bowel disease in adults with IBS. Am J Gastroenterol. 2015;110(3):444-454. doi:10.1038/ajg.2015.6 (accesat la 16 noiembrie 2026)
- Mosli MH, Zou G, Garg SK, et al. C-Reactive Protein, Fecal Calprotectin, and Stool Lactoferrin for Detection of Endoscopic Activity in Symptomatic Inflammatory Bowel Disease Patients: A Systematic Review and Meta-Analysis. Am J Gastroenterol. 2015;110(6):802-819. doi:10.1038/ajg.2015.120 (accesat la 16 noiembrie 2026)
- Singh S, Ananthakrishnan AN, Nguyen NH, et al. AGA Clinical Practice Guideline on the Role of Biomarkers for the Management of Ulcerative Colitis. Gastroenterology. 2023;164(3):344-372. doi:10.1053/j.gastro.2022.12.007 (accesat la 16 noiembrie 2026)
- Turner D, Ricciuto A, Lewis A, et al. STRIDE-II: An Update on the Selecting Therapeutic Targets in Inflammatory Bowel Disease (STRIDE) Initiative of the IOIBD. Gastroenterology. 2021;160(5):1570-1583. doi:10.1053/j.gastro.2020.12.031 (accesat la 16 noiembrie 2026)
- Piovani D, Danese S, Peyrin-Biroulet L, et al. Environmental Risk Factors for Inflammatory Bowel Diseases: An Umbrella Review of Meta-analyses. Gastroenterology. 2019;157(3):647-659. doi:10.1053/j.gastro.2019.04.016 (accesat la 16 noiembrie 2026)
- MSD Manual Consumer Version. Overview of Inflammatory Bowel Disease (IBD). msdmanuals.com (în engleză; accesat la 16 noiembrie 2026)
- Synevo România. Calprotectina în materii fecale: recoltare, stabilitatea probei, valori de referință. synevo.ro (accesat la 16 noiembrie 2026)
- Synevo România. Proteina C reactivă (CRP): valori de referință. synevo.ro (accesat la 16 noiembrie 2026)
- Synevo România. Feritina: valori de referință pe vârstă, sex și situații clinice. synevo.ro (accesat la 16 noiembrie 2026)
- CNAS, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Iași. Anexa 17: analize de laborator din pachetul de servicii de bază (copie publicată de Clinica Sante), 2023. clinica-sante.ro (accesat la 16 noiembrie 2026)
Această pagină oferă informații generale despre bolile inflamatorii intestinale și nu înlocuiește medicul care îți cunoaște sănătatea și toate rezultatele.



