Varicela (vărsatul de vânt): simptome, început de varicelă, cât durează, cât stai în casă și tratament

Varicela, numită popular vărsat de vânt, este o boală frecventă care produce o erupție cu mâncărime, formată din bubițe roșii, vezicule pline cu lichid și cruste, adesea însoțită de febră ușoară. Este produsă de virusul varicelo-zosterian, unul dintre cele mai contagioase virusuri cunoscute, dar la majoritatea copiilor sănătoși este o boală ușor de gestionat, care trece singură în una-două săptămâni. Varicela este mult mai rară acolo unde vaccinarea este generalizată (în Statele Unite, vaccinul previne marea majoritate a cazurilor), iar cei mai mulți dintre cei care o fac se refac complet cu îngrijiri simple acasă. Acest ghid explică ce este varicela, ce simptome dă, cum se transmite, cum se pune diagnosticul, ce tratamente există și ce arată cercetările recente.
Ce este varicela (vărsatul de vânt)?
Varicela este o infecție acută, foarte contagioasă, produsă de virusul varicelo-zosterian (VZV), un membru al familiei virusurilor herpetice. După ce VZV infectează o persoană, de obicei pe calea aerului sau prin contact direct cu lichidul din veziculele unui bolnav, se răspândește în tot corpul și produce, în câteva săptămâni, erupția caracteristică cu mâncărime. Pentru că se transmite atât de ușor, înainte de existența vaccinului aproape toată lumea făcea varicelă, cel mai des în copilăria mică; potrivit Regina Maria, peste 90 % dintre oameni fac boala la un moment dat în viață dacă nu sunt vaccinați.
O altă boală frecventă a copilăriei, tot cu vezicule, este boala mână-picior-gură, care începe și ea cu febră și se răspândește ușor în creșe și școli.
Vaccinarea a schimbat complet tabloul acolo unde este folosită pe scară largă. De când a început programul american de vaccinare împotriva varicelei, în 1995, cazurile au scăzut cu peste 97 %, prevenind aproximativ 91 de milioane de infecții, iar formele grave, internările și decesele au devenit rare. Varicela poate apărea totuși la persoanele nevaccinate și, de obicei într-o formă mai ușoară, și la unii vaccinați, de aceea merită să o recunoști, chiar dacă este mai rară decât odinioară.
Simptome de varicelă: cum arată un început de varicelă?
Varicela apare de obicei la 10-21 de zile după contact, cei mai mulți îmbolnăvindu-se în jurul zilelor 14-16. Cu o zi-două înainte de erupție, mulți, mai ales adolescenții și adulții, au o fază de debut (prodrom) cu febră ușoară, oboseală, durere de cap și lipsa poftei de mâncare; copiii mici sar adesea peste această etapă, iar erupția este primul semn pe care îl observă cineva.
Erupția este semnul distinctiv al varicelei și apare în valuri succesive, nu toată deodată. Fiecare bubiță nouă începe ca o mică pată roșie care mănâncă, se umple repede cu lichid limpede și devine veziculă, apoi se tulbură și se usucă într-o crustă în una-două zile. Pentru că noi valuri continuă să apară câteva zile, în timp ce bubițele mai vechi sunt deja vezicule sau cruste, un bolnav de varicelă are de obicei pe piele, în același timp, pete, vezicule și cruste: aceasta este trăsătura clasică după care se recunoaște varicela. Erupția începe de obicei pe piept, spate și față, apoi se întinde, și poate produce aproximativ 250-500 de leziuni în cinci-zece zile, adesea cu o mâncărime intensă. La adulți, varicela este de regulă mai severă decât la copii.
Cum se transmite varicela și cine are risc?
Varicela este produsă de infecția cu virusul varicelo-zosterian, care se transmite ușor prin picăturile mici eliberate când bolnavul tușește sau strănută și prin contact direct cu lichidul din vezicule. O persoană este contagioasă cu aproximativ 1-2 zile înainte de apariția erupției și rămâne contagioasă până când toate leziunile s-au acoperit cu cruste, de obicei 5-7 zile mai târziu; aproximativ 9 din 10 membri ai familiei care nu sunt protejați se îmbolnăvesc după un astfel de contact. Dacă înțelegi latența pe viață a infecțiilor cu virusuri herpetice, îți dai seama de ce VZV, o rudă a virusurilor care produc herpesul buzelor și herpesul genital, nu este eliminat niciodată complet din organism după infecție.
Cel mai mare factor de risc pentru varicelă este pur și simplu să nu fi avut niciodată nici boala, nici vaccinul, de aceea contactul apropiat în familie, la școală și la grădiniță o răspândește atât de eficient. Oricine poate face complicații, dar boala gravă este mai probabilă la sugari, la adolescenți și adulți, la femeile însărcinate și la persoanele cu imunitate slăbită. Pentru că statutul vaccinal este principalul lucru care separă persoanele protejate de cele neprotejate, vaccinarea completă rămâne cea mai eficientă cale de a-ți reduce riscul.
Cum se pune diagnosticul de varicelă?
Varicela se diagnostichează de obicei clinic, adică medicul de familie sau pediatrul o recunoaște doar după erupție, fără analize. Cel mai grăitor indiciu este momentul apariției: pentru că valurile noi continuă câteva zile, în timp ce petele mai vechi sunt deja vezicule sau cruste, leziunile în stadii diferite sunt vizibile în același timp, ceea ce deosebește varicela de erupțiile care apar toate deodată. Copiii sănătoși, cu o erupție tipică și un contact cunoscut, nu au de obicei nevoie de confirmare de laborator.
| Stadiu | Cum arată |
|---|---|
| Papulă | O mică bubiță roșie care mănâncă; primul stadiu al fiecărei leziuni noi |
| Veziculă | O bășică mică, limpede, plină cu lichid, formată deasupra bazei roșii |
| Pustulă | Bășica se tulbură și adesea se sparge |
| Crustă | Leziunea se usucă și formează o crustă pe măsură ce se vindecă, de obicei în aproximativ o săptămână |
Analizele devin mai utile când tabloul este mai puțin clar, de exemplu la o persoană vaccinată cu o erupție ușoară, la un adult sau la cineva cu imunitate slăbită. Testul PCR din lichidul unei vezicule proaspete este metoda preferată și cea mai sigură de confirmare a infecției active. Anticorpii IgG anti-varicelă, care arată imunitatea, nu diagnostichează o boală activă, ci confirmă protecția existentă, de aceea medicii îi cer la personalul medical, în sarcină sau înaintea unui tratament care scade imunitatea. Testul IgM nu este recomandat pentru diagnostic, pentru că rezultatele sunt adesea nesigure, iar verificarea anticorpilor imediat după cele două doze de vaccin nu este recomandată în general, pentru că testele obișnuite nu sunt destul de sensibile ca să confirme imunitatea dată de vaccin.
Tratament pentru varicelă la copii și adulți
Cei mai mulți copii și adulți sănătoși se vindecă singuri de varicelă, iar tratamentul urmărește calmarea mâncărimii, supravegherea complicațiilor și limitarea răspândirii. Cel mai eficient mod de a o evita este vaccinul împotriva varicelei; în Statele Unite se fac două doze, în jurul vârstei de 12-15 luni și la 4-6 ani, cu o eficiență de aproximativ 90 %, iar formele care apar totuși la vaccinați sunt mult mai ușoare. Întreabă medicul de familie sau pediatrul dacă și când este recomandat vaccinul pentru copilul tău sau pentru tine. O persoană expusă care nu este deja imună poate fi protejată și după contact: vaccinul făcut la scurt timp după expunere poate ajuta, iar pentru cei cu risc mare care nu pot fi vaccinați se poate administra, în primele 10 zile, o imunoglobulină specifică anti-varicelă.
| Abordare | Rol |
|---|---|
| Îngrijire de susținere acasă | Loțiunea cu calamină, băile răcoroase cu fulgi de ovăz sau bicarbonat și antihistaminicele calmează mâncărimea, iar unghiile scurte și curate previn infectarea pielii prin scărpinat |
| Paracetamol | Medicamentul potrivit pentru febră și disconfort general |
| Antivirale (aciclovir sau valaciclovir) | Folosite la persoanele cu risc mai mare de boală gravă; funcționează cel mai bine începute în primele 24 de ore de la apariția erupției |
| Vaccinul împotriva varicelei (două doze) | Previne majoritatea infecțiilor și face mult mai ușoare cazurile apărute la vaccinați |
| Profilaxia după expunere | Vaccin sau imunoglobulină anti-varicelă date la scurt timp după contact, ca să prevină sau să atenueze boala la o persoană neprotejată |
Două reguli de siguranță contează în orice caz de varicelă la un copil sau adolescent. Aspirina nu se dă niciodată, pentru că folosirea ei într-o boală virală precum varicela crește riscul de sindrom Reye, o boală rară, dar gravă, a ficatului și creierului. Ibuprofenul și celelalte antiinflamatoare nesteroidiene trebuie și ele evitate, pentru că au fost asociate cu infecții bacteriene mai severe ale pielii. Paracetamolul este alegerea potrivită pentru febră și disconfort. La persoanele cu risc mai mare de boală gravă, inclusiv la mulți adulți, un antiviral precum aciclovirul sau valaciclovirul, prescris de medic, funcționează cel mai bine dacă este început în primele 24 de ore de la apariția erupției.
Cât durează varicela și cât stai în casă?
Cei mai mulți se refac complet după varicelă în una-două săptămâni, iar copilul rămâne acasă până când toate veziculele s-au acoperit cu cruste, de obicei la 5-7 zile de la apariția erupției. Unghiile scurte, băile răcoroase și loțiunea cu calamină ajută la evitarea cicatricilor lăsate de scărpinat. Complicațiile sunt rare la copiii sănătoși, dar mai probabile la sugari, adolescenți, adulți, femei însărcinate și persoanele cu imunitate scăzută; pot include infecții bacteriene ale pielii, deshidratare și, mai rar, inflamații ale creierului sau ale centrilor de coordonare. Recunoașterea timpurie a tusei și a greutății în respirație din pneumonie, una dintre complicațiile mai serioase la adulți, poate grăbi tratamentul. Varicela la începutul sarcinii are un risc mic, dar real, de aproximativ 0,4-2 %, de sindrom de varicelă congenitală, care afectează pielea, membrele și sistemul nervos ale copilului, iar o erupție chiar înainte sau după naștere poate produce o boală gravă a nou-născutului, așa că femeile însărcinate expuse sau cu simptome trebuie să îl sune repede pe medic.
Varicela nu se termină complet când trece erupția. Virusul călătorește de-a lungul nervilor până în niște ganglioni de lângă măduva spinării și creier, numiți ganglioni ai rădăcinii dorsale, unde rămâne „adormit”, adesea zeci de ani, ținut sub control de sistemul imunitar. Mai târziu în viață, mai ales când imunitatea slăbește odată cu vârsta sau cu o boală, virusul se poate reactiva. Dacă înțelegi erupția dureroasă, în bandă, din zona zoster, vezi de ce oricine a avut varicelă are toată viața o șansă să facă această a doua boală și de ce o persoană nevaccinată poate lua varicela de la o erupție activă de zona zoster. Acolo unde vaccinarea este răspândită, formele grave de varicelă au devenit rare.
Ultimele progrese științifice despre varicelă
Potrivit cercetărilor indexate în PubMed, felul în care se testează varicela în practica reală din Statele Unite nu respectă întotdeauna ghidurile. Un studiu din 2025, publicat în American Journal of Preventive Medicine, care a analizat cinci baze mari de date ale asigurătorilor americani între 2016 și 2023, a arătat că testele de anticorpi pentru VZV, în principal IgG, au fost cerute de 50-60 de ori mai des decât testul PCR, iar testul IgM, deși nerecomandat, a reprezentat până la 11 % dintre testele pentru VZV (Raparti și colab., 2025). Ce înseamnă pentru tine: PCR-ul din lichidul veziculei este testul corect pentru confirmarea infecției active, iar pentru verificarea imunității testul potrivit este IgG, nu IgM. Un raport MMWR din 2024 a descris un focar susținut, de mai mulți ani, în rândul imigranților sosiți recent în New York, în mare parte nevaccinați, între 2022 și 2024, chiar dacă la nivel național cazurile au rămas aproape de minime istorice (Graham și colab., 2024). Ce înseamnă pentru tine: varicela nu a dispărut, iar grupurile cu acoperire vaccinală scăzută pot întreține focare reale.
Un studiu din 2026, publicat în revista Vaccine, a urmărit peste 5,7 milioane de persoane vaccinate și a arătat că riscul de varicelă la vaccinați a crescut cu timpul scurs de la ultima doză, ajungând de până la cinci ori mai mare la cei cu trei sau mai mulți ani de la ultima doză, față de cei vaccinați în anul anterior; a doua doză a redus acest risc cu aproximativ 70 % față de o singură doză (Wang și colab., 2026). Ce înseamnă pentru tine: protecția poate scădea în timp, iar completarea ambelor doze dă o protecție vizibil mai puternică și mai durabilă, motiv pentru care multe țări folosesc schema cu două doze.
Glosar de termeni despre varicelă
| Termen | Definiție |
|---|---|
| Virusul varicelo-zosterian (VZV) | Virusul herpetic care produce varicela și, la reactivarea de mai târziu, zona zoster. |
| Prodrom | Simptome de debut, precum febra și oboseala, care pot apărea cu o zi-două înainte de erupție. |
| Veziculă | O bășică mică, limpede, plină cu lichid; unul dintre stadiile fiecărei leziuni de varicelă. |
| Val de erupție | Un nou grup de leziuni; varicela produce mai multe valuri pe parcursul bolii. |
| Varicelă la vaccinați („breakthrough”) | Varicela apărută la o persoană vaccinată, de obicei mai ușoară decât la cineva nevaccinat. |
| Profilaxie după expunere | Vaccin sau imunoglobulină date la scurt timp după contact, ca să prevină sau să atenueze boala. |
| Zona zoster (herpes zoster) | O erupție dureroasă produsă de reactivarea virusului varicelo-zosterian „adormit”, adesea la zeci de ani după varicelă. |
Întrebări frecvente despre varicelă
Cât timp este contagioasă varicela?
O persoană cu varicelă este contagioasă de la 1-2 zile înainte de apariția erupției până când toate veziculele s-au acoperit cu cruste, de obicei 5-7 zile mai târziu. Pentru că se transmite prin aer și prin contact cu lichidul din vezicule, cel mai sigur este să eviți alte persoane până când toate bubițele au făcut crustă, mai ales femeile însărcinate și persoanele cu imunitate scăzută.
Cum arată erupția de varicelă în fiecare stadiu?
Erupția începe ca mici bubițe roșii (papule), care se transformă repede în vezicule pline cu lichid, apoi se tulbură și se usucă în cruste. Valuri noi continuă să apară câteva zile, așa că de obicei se văd împreună bubițe, vezicule și cruste, cel mai clar semn că erupția este varicelă.
Poți face varicelă după vaccinare?
Da, deși este rar și de obicei ușor, situație numită varicelă la vaccinați. Cei vaccinați care o fac au de regulă mai puține vezicule, febră mică sau deloc și o boală mai scurtă decât cineva nevaccinat. Riscul crește puțin cu cât a trecut mai mult timp de la ultima doză, unul dintre motivele pentru care contează schema cu două doze.
Pot să îi dau copilului ibuprofen în varicelă?
Nu. Ibuprofenul și celelalte antiinflamatoare nesteroidiene se evită în varicelă, pentru că au fost asociate cu infecții bacteriene mai severe ale pielii. Aspirina nu se dă niciodată unui copil sau adolescent cu varicelă sau cu altă boală virală, din cauza riscului de sindrom Reye, o boală rară, dar gravă. Paracetamolul este alegerea potrivită.
Care este diferența dintre varicelă și zona zoster?
Varicela este prima infecție cu virusul varicelo-zosterian, de obicei în copilărie, și produce o erupție cu mâncărime pe o mare parte a corpului. Zona zoster apare când același virus „adormit” se reactivează mai târziu în viață și produce o erupție dureroasă, de obicei limitată la o bandă pe o singură parte a corpului. O persoană nevaccinată poate lua varicela de la o erupție activă de zona zoster.
Când trebuie să mergi la medic pentru varicelă?
Sună medicul dacă erupția ajunge la ochi sau devine caldă, roșie, umflată ori dureroasă, ceea ce poate semnala o infecție bacteriană, sau dacă apar febră mare, greutate în respirație, somnolență neobișnuită, gât înțepenit ori deshidratare. Persoanele cu risc mai mare de boală gravă, inclusiv femeile însărcinate, nou-născuții și cei cu imunitate scăzută, trebuie să contacteze medicul imediat ce se bănuiește varicela. În caz de urgență, sună la 112.
Surse
- Centers for Disease Control and Prevention — Clinical Overview of Chickenpox (Varicella) — CDC, 2024 (în limba engleză) — cdc.gov
- Mayo Clinic — Chickenpox — Mayo Clinic, 2024 (în limba engleză) — mayoclinic.org
- Cleveland Clinic — Chickenpox — Cleveland Clinic Health Library, 2023 (în limba engleză) — my.clevelandclinic.org
- Raparti L, Leung J, Anderson TC, Wakeman B, Beard S, et al. — Varicella-Zoster Virus Testing in Clinical Practice in the U.S., 2016–2023 — American Journal of Preventive Medicine, 2025 (în limba engleză) — doi.org
- Graham KA, Arciuolo RJ, Matalka O, Isaac BM, Jean A, et al. — Varicella Outbreak Among Recent Arrivals to New York City, 2022–2024 — MMWR Morbidity and Mortality Weekly Report, 2024 (în limba engleză) — doi.org
- Wang J, Li S, Zhou W, Huang J, Huang Y, et al. — Breakthrough varicella infection: a retrospective cohort study based on large-scale real-world data in Guangxi, China, 2014–2025 — Vaccine, 2026 (în limba engleză) — doi.org
- Regina Maria — Tot ce trebuie să știi despre varicelă sau vărsat de vânt (incubație 10-21 de zile, contagiozitate de la 1-2 zile înainte de erupție până la cruste) — reginamaria.ro
- MedLife — Varicela: transmitere, tratament, cauze, simptome, vaccin — Glosar medical — medlife.ro
Lecturi suplimentare
- Compară cu o altă boală a copilăriei care se poate preveni prin vaccinare în ghidul despre simptomele, cauzele și tratamentul rujeolei.
- Descoperă o infecție înrudită a copilăriei, prevenită prin vaccinarea de rutină, în ghidul despre simptomele, cauzele și tratamentul oreionului.
- Câștigă încredere în citirea rezultatelor cu ghidul despre intervalele de referință și semnalările de pe buletin.
Înțelege-ți analizele cu BloodSense
Varicela se diagnostichează de obicei doar privind erupția, dar analizele au totuși un rol de sprijin, fie că este vorba de confirmarea unui caz neclar cu un test PCR, fie de verificarea anticorpilor IgG ca să afli dacă ești cu adevărat protejat înainte de o sarcină, de un tratament care scade imunitatea sau de un loc de muncă în sistemul medical. Un rezultat de anticorpi este mai ușor de folosit când îți este explicat pe înțeles, nu lăsat ca o simplă cifră pe buletin.
BloodSense îți traduce buletinul de analize într-un limbaj clar, arată ce înseamnă în context markeri precum IgG anti-VZV și te ajută să îți urmărești în timp statutul imun, în loc să interpretezi singur un rezultat izolat. Raportul personalizat, realizat cu ajutorul IA, nu pune diagnostice și nu înlocuiește consultul medical.



