Pe scurt

Hemoragia cerebrală este o sângerare în interiorul craniului, în creier sau în foițele din jurul lui. Este o urgență: sună la 112 pentru o durere de cap bruscă și foarte puternică, slăbiciune pe o parte a corpului sau confuzie. Doar CT-ul sau RMN-ul o confirmă; analizele de sânge (coagulare, trombocite, glicemie) ghidează tratamentul din prima oră, mai ales dacă iei anticoagulante.

Ce este hemoragia cerebrală, pe scurt?

Medicii o numesc hemoragie intracraniană: un vas de sânge se fisurează sau se rupe în interiorul capului, iar sângele apasă pe creier[9]. Unele hemoragii sunt o formă de accident vascular cerebral (AVC); altele apar după o lovitură la cap.

Hemoragia cerebrală pe scurt
SubiectCe trebuie știut
Alte denumiriHemoragie intracerebrală, sângerare la creier, AVC hemoragic (când nu e cauzată de un traumatism)
Tipuri principaleIntracerebrală (în țesutul creierului), subarahnoidiană (în spațiul din jurul creierului), hematom subdural și epidural (între craniu și creier, de obicei după un traumatism)[9]
Cât de frecventă esteÎn lume, aproximativ 3,4 milioane de oameni pe an au o sângerare netraumatică în țesutul creierului[2]; sângerările reprezintă cam o treime din AVC-urile noi[1]. În SUA, circa 87% dintre AVC-uri sunt cauzate de un cheag, deci aproximativ unul din 8 este o hemoragie[8]
Cine are riscul cel mai mareVârstnicii: după 85 de ani, frecvența este de circa 10 ori mai mare decât la 45-54 de ani[3]
Investigații cheieÎntâi CT cranian sau RMN; apoi hemoleucogramă, trombocite, timp de protrombină (AP, INR), aPTT și glicemie[9][4]

Care sunt simptomele hemoragiei cerebrale?

Depind de locul în care se adună sângele și de viteza sângerării; cel mai frecvent prim semn este o durere de cap bruscă și puternică[9].

  • Frecvent Cefalee bruscă și foarte puternică, des cu greață sau vărsături[9]. O durere care atinge maximul în câteva secunde e tipică pentru hemoragia subarahnoidiană prin ruperea unui anevrism cerebral.
  • Frecvent Semne ca la AVC: slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, vorbire neclară, pierderea vederii, amețeală, confuzie[9]. Doar imagistica le deosebește de un AVC ischemic.
  • Posibil Somnolență, gât înțepenit, o criză epileptică sau pierderea cunoștinței[9].
  • Posibil Schimbări lente după o căzătură banală: uitare, mers nesigur sau o durere de cap care crește de la o zi la alta. Un hematom subdural cronic poate trece neobservat multe zile, mai ales la vârstnici[10].

Când mergi la medic

  • Urgență: sună la 112 pentru o durere de cap bruscă și foarte puternică, slăbiciune sau amorțeală pe o parte, vorbire neclară, pierderea vederii, confuzie, o criză epileptică sau pierderea cunoștinței. Notează ora la care a început; nu lua aspirină.
  • Urgență: sună la 112 sau mergi la UPU după orice lovitură la cap urmată de vărsături, somnolență sau o durere de cap care se agravează și după orice lovitură la cap dacă iei un anticoagulant[10].
  • În 24-48 de ore dacă, la zile sau săptămâni după o căzătură, o persoană în vârstă devine mai uitucă, confuză sau nesigură pe picioare[10].
  • La următoarea consultație pentru tensiune mare, un INR des în afara țintei sau vânătăi fără motiv.

Ce cauzează o hemoragie cerebrală?

Tensiunea foarte mare poate face să plesnească un vas slăbit[11]. Cauzele obișnuite, de la cele mai frecvente:

  • Frecvent Hipertensiunea veche, netratată sau prost controlată, principalul factor de risc pentru AVC[11]. Vezi ghidul nostru despre hipertensiunea arterială.
  • Frecvent Traumatismul cranian (căzătură, accident rutier, sport), cauză frecventă a hematoamelor subdurale și epidurale[9]. La vârstnici, creierul se micșorează și întinde venele, așa că o lovitură mică poate fi de ajuns[10].
  • Frecvent Anticoagulantele și antiagregantele (acenocumarol, warfarină, anticoagulantele orale noi, aspirina sau clopidogrelul) cresc riscul de sângerare și de o hemoragie care continuă să crească[10][5].
  • Posibil Un anevrism rupt sau o malformație arteriovenoasă (MAV), iar la vârstnici angiopatia amiloidă, în care depozite de proteine slăbesc pereții vaselor[9].
  • Posibil Fumatul, drogurile și consumul mare de alcool, timp îndelungat[9][10].
  • Rar Boli ale coagulării, ca hemofilia sau trombocitele foarte scăzute, o tumoră cerebrală sau eclampsia în jurul nașterii[9].

Cum se pune diagnosticul și ce analize de sânge contează?

CT-ul cranian fără contrast arată repede sângele proaspăt; RMN-ul sau angiografia (angio-CT, angio-RMN) caută cauza[9]. Dacă se bănuiește o hemoragie subarahnoidiană și CT-ul e normal, analiza lichidului cefalorahidian (puncția lombară) poate găsi sânge. După un traumatism cranian ușor, un test de sânge cu două proteine ale creierului (GFAP și UCH-L1) ajută la decizia de a face CT: într-un studiu pe 1.959 de adulți, a ratat doar 3 leziuni văzute pe CT[7].

Analizele nu arată sângerarea; ele răspund la o întrebare urgentă: sângele se coagulează normal? Într-un studiu mare, un pachet de măsuri care includea corectarea rapidă a antivitaminei K (țintă INR sub 1,5 într-o oră), controlul glicemiei și o tensiune sistolică sub 140 mmHg a redus riscul unei evoluții proaste[4]. Exemplu fictiv: o femeie de 78 de ani care ia acenocumarol, confuză la trei zile după o căzătură.

Exemplu fictiv de buletin de analize la urgență, cu suspiciune de hemoragie cerebrală (format românesc)
AnalizăRezultatInterval de referințăSemnalare
Timp de protrombină (TQ)34,2 s9,4-12,5 s↑
Activitate protrombinică (AP)22%> 70%↓
INR3,40,8-1,2 (interval terapeutic des 2,0-3,0)↑
aPTT33 s< 40 s
Trombocite215 ×10³/µL150-450 ×10³/µL
Hemoglobină12,6 g/dL12,0-15,5 g/dL
Glicemie182 mg/dL70-99 mg/dL (à jeun)↑
Creatinină serică0,9 mg/dL0,5-1,1 mg/dL
  1. TQ și INR crescute, AP scăzută: sângele se coagulează încet, peste ținta obișnuită a tratamentului. Cu o sângerare în cap, echipa corectează imediat; vezi ghidul nostru despre rezultatul INR. Pe buletinele din România, același test apare în secunde, ca AP și ca INR; Synevo indică AP normală peste 70% și ținta INR 2,0-3,0 pentru majoritatea indicațiilor[12].
  2. aPTT și trombocite normale: nicio altă problemă de coagulare (Synevo: aPTT normal sub 40 s)[13]. Anticoagulantele orale noi pot modifica puțin TQ sau aPTT: contează și ora ultimei doze.
  3. Glicemie crescută: stresul ridică zahărul din sânge; echipa tratează valorile foarte mari. În studiu, țintele erau circa 110-140 mg/dL fără diabet și 140-180 mg/dL cu diabet[4].
  4. Creatinină normală: rinichii pot elimina substanța de contrast a unei angiografii. Intervalele diferă între laboratoare: valabil este cel de pe buletinul tău.

Ai ieșit din spital cu un teanc de analize? BloodSense îți explică fiecare rând din buletin pe înțelesul tău, ca să știi ce să întrebi la control.

Explică-mi analizele

Fiecare analiză are ghidul ei: timpul de protrombină, trombocitele, hemoleucograma, testele de coagulare, valorile glicemiei și creatinina.

Ce analize se fac pentru urmărirea unei hemoragii cerebrale?

  • CT de control, ca să se vadă dacă sângerarea crește sau se resoarbe.
  • Tensiunea arterială, toată viața: scăderea ei este cea mai bine dovedită metodă de a preveni o nouă hemoragie[2]. Vezi tensiunea normală în funcție de vârstă.
  • INR, trombocite și hemoleucogramă cât timp anticoagulantele sunt oprite sau reluate.

Cum se tratează hemoragia cerebrală?

Tratamentul depinde de tipul, mărimea și cauza sângerării[9].

  • Îngrijire într-o unitate de AVC sau la terapie intensivă: dovezile sunt solide că pacienții cu hemoragie intracerebrală evoluează mai bine într-o unitate de AVC organizată[2].
  • Scăderea rapidă a tensiunii, plus controlul glicemiei și al febrei, ca pachet de măsuri[4].
  • Neutralizarea anticoagulantelor: pentru inhibitorii factorului Xa, un antidot a limitat creșterea hemoragiei mai des decât tratamentul obișnuit (67,0% față de 53,1%), dar cu mai multe evenimente trombotice (10,3% față de 5,6%), inclusiv AVC ischemice[5]. Transfuzia de trombocite nu se recomandă de rutină celor care iau antiagregante[2].
  • Chirurgie: evacuarea unui hematom mare sau scăderea presiunii din craniu; un anevrism rupt se închide prin embolizare (coil) sau cu un clip[9]. Hematomul subdural cronic se drenează de obicei printr-o mică gaură în craniu și revine la 10-20% dintre cei operați[6].
  • Recuperare: kinetoterapie, logopedie, terapie ocupațională[9].

Se poate preveni? Care sunt șansele de supraviețuire?

Supraviețuirea depinde de mărimea și locul sângerării și de cât de repede începe tratamentul[9]. În hemoragia intracerebrală, circa 40% dintre pacienți mor în prima lună, iar 12-39% își recapătă independența completă[3]; mulți alții se recuperează parțial.

  • Știi-ți tensiunea și ține-o în intervalul stabilit de medic.
  • Dacă iei acenocumarol sau warfarină, nu sări peste controalele INR.
  • După o lovitură la cap sub anticoagulant, mergi la control în aceeași zi, chiar dacă te simți bine.
  • Redu riscul de căzături acasă: lumină, bare de sprijin, revizuirea medicamentelor care dau somnolență.
  • Poartă cască și centură de siguranță[9].

Întrebări pentru medicul tău

  1. Ce tip de hemoragie a fost și ce a cauzat-o?
  2. A avut legătură cu anticoagulantul? Când îl pot relua, dacă e cazul?
  3. Ce tensiune trebuie să am și cât de des o măsor?
  4. Ce semne înseamnă că trebuie să revin imediat?

Întrebări frecvente

Care sunt șansele de supraviețuire după o hemoragie cerebrală?

Diferă mult după tip și mărime. Sângerările mici tratate repede se vindecă des bine; în hemoragiile mari din țesutul creierului, aproximativ 4 din 10 pacienți mor în prima lună[3].

Poate apărea o hemoragie cerebrală la câteva zile după o căzătură?

Da. Hematomul subdural cronic crește încet și se poate manifesta după zile sau săptămâni, mai ales la vârstnici și la cei care iau anticoagulante[10][6]. Confuzia, nesiguranța la mers sau durerea de cap nou apărute după o căzătură trebuie verificate. O comoție cerebrală poate semăna, fără sângerare.

Se poate supraviețui unei hemoragii cerebrale fără operație?

Da, multe sângerări mici se tratează cu controlul tensiunii, neutralizarea anticoagulantelor și supraveghere atentă; operația rămâne pentru hematoamele mari, presiunea în creștere sau un anevrism rupt[9].

Hemoragia cerebrală e același lucru cu AVC-ul sau anevrismul?

O sângerare fără traumatism este un AVC hemoragic, tipul mai rar (vezi abrevierea AVC). Anevrismul este o arteră dilatată: dă hemoragie doar dacă se rupe.

Articole similare

Bibliografie

  1. GBD 2021 Stroke Risk Factor Collaborators. Global, regional, and national burden of stroke and its risk factors, 1990-2021: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2021. Lancet Neurol. 2024;23(10):973-1003. doi:10.1016/S1474-4422(24)00369-7 (consultat la 22 noiembrie 2026)
  2. Steiner T, Purrucker JC, Aguiar de Sousa D, et al. European Stroke Organisation (ESO) and European Association of Neurosurgical Societies (EANS) guideline on stroke due to spontaneous intracerebral haemorrhage. Eur Stroke J. 2025;10(4):1007-1086. doi:10.1177/23969873251340815 (consultat la 22 noiembrie 2026)
  3. van Asch CJ, Luitse MJ, Rinkel GJ, et al. Incidence, case fatality, and functional outcome of intracerebral haemorrhage over time, according to age, sex, and ethnic origin: a systematic review and meta-analysis. Lancet Neurol. 2010;9(2):167-176. doi:10.1016/S1474-4422(09)70340-0 (consultat la 22 noiembrie 2026)
  4. Ma L, Hu X, Song L, et al. The third Intensive Care Bundle with Blood Pressure Reduction in Acute Cerebral Haemorrhage Trial (INTERACT3): an international, stepped wedge cluster randomised controlled trial. Lancet. 2023;402(10395):27-40. doi:10.1016/S0140-6736(23)00806-1 (consultat la 22 noiembrie 2026)
  5. Connolly SJ, Sharma M, Cohen AT, et al. Andexanet for Factor Xa Inhibitor-Associated Acute Intracerebral Hemorrhage. N Engl J Med. 2024;390(19):1745-1755. doi:10.1056/NEJMoa2313040 (consultat la 22 noiembrie 2026)
  6. Kolias AG, Chari A, Santarius T, Hutchinson PJ. Chronic subdural haematoma: modern management and emerging therapies. Nat Rev Neurol. 2014;10(10):570-578. doi:10.1038/nrneurol.2014.163 (consultat la 22 noiembrie 2026)
  7. Bazarian JJ, Biberthaler P, Welch RD, et al. Serum GFAP and UCH-L1 for prediction of absence of intracranial injuries on head CT (ALERT-TBI): a multicentre observational study. Lancet Neurol. 2018;17(9):782-789. doi:10.1016/S1474-4422(18)30231-X (consultat la 22 noiembrie 2026)
  8. Centers for Disease Control and Prevention. Stroke Facts. 24 octombrie 2024 (în limba engleză). cdc.gov (consultat la 22 noiembrie 2026)
  9. Cleveland Clinic. Brain Bleed, Hemorrhage (Intracranial Hemorrhage). Actualizat la 4 decembrie 2023 (în limba engleză). clevelandclinic.org (consultat la 22 noiembrie 2026)
  10. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Subdural hematoma. US National Library of Medicine. Revizuit la 4 mai 2026 (în limba engleză). medlineplus.gov (consultat la 22 noiembrie 2026)
  11. MedlinePlus Medical Encyclopedia. Stroke. US National Library of Medicine. Revizuit la 16 aprilie 2025 (în limba engleză). medlineplus.gov (consultat la 22 noiembrie 2026)
  12. Synevo România. Timp de protrombină QUICK (INR). synevo.ro (consultat la 22 noiembrie 2026)
  13. Synevo România. Timp de tromboplastină parțial activat (aPTT). synevo.ro (consultat la 22 noiembrie 2026)
  14. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ghidul asiguratului, ediția a 3-a (asistența spitalicească și urgențele; copie publicată de Institutul Regional de Oncologie Iași). 2023. iroiasi.ro (consultat la 22 noiembrie 2026)

Informații generale: nu înlocuiesc sfatul echipei de urgență sau al medicului care îți cunoaște imagistica și toate rezultatele. Dacă bănuiești o hemoragie cerebrală, sună la 112.