Apnee în somn: simptome, riscuri, diagnostic (IAH) și tratamentele care funcționează

Apneea în somn este adesea pusă la categoria „sforăit”, ceva de care se plânge partenerul și care se rezolvă cu o cameră separată. Această etichetă îi costă pe oameni ani de sănătate. Apneea înseamnă opriri repetate ale respirației în timpul somnului: fiecare pauză scade oxigenul din sânge, declanșează un val de hormoni care cresc pulsul și tensiunea și scoate creierul din somnul profund. De cincizeci de ori pe oră, timp de zece ani, iar paguba nu mai este teoretică.

Apneea obstructivă în somn netratată se asociază independent cu hipertensiunea arterială, fibrilația atrială, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă și diabetul de tip 2 și este o cauză importantă a somnolenței de zi din spatele unor accidente rutiere mortale. Synevo estimează frecvența ei la aproximativ 4% din populația generală, la fel de mare ca a diabetului sau a astmului, dar mult mai rar diagnosticată, iar cei mai mulți dintre cei afectați nu știu că o au.

Ce este apneea în somn?

Apneea în somn înseamnă că respirația se oprește în mod repetat sau devine periculos de superficială în timpul somnului. O oprire completă, de cel puțin zece secunde, este o apnee; o închidere parțială cu scăderea oxigenului sau cu o microtrezire este o hipopnee. Amândouă se numără.

În apneea obstructivă (sindromul de apnee în somn de tip obstructiv, SASO), creierul transmite corect comanda și mușchii încearcă să respire, dar gâtul se închide, așa că efortul continuă împotriva unei „țevi” blocate, iar sforăitul se transformă într-un gâfâit. În apneea centrală căile aeriene sunt deschise, dar semnalul nu mai ajunge, de obicei din cauza insuficienței cardiace, a unui AVC, a opioidelor sau a bolii de rinichi.

Apnee în somn: simptome, ce observi tu și ce observă partenerul

Simptomele cele mai sugestive apar cât timp dormi, așa că le observă primul altcineva: sforăit asurzitor, pauze de liniște care se termină cu un gâfâit, mișcări agitate. Ce observi tu este mai discret: te trezești neodihnit, ai gura uscată în fiecare dimineață, dureri de cap care trec până la prânz, te scoli de mai multe ori să urinezi, ațipești în ședințe, ești iritabil și te concentrezi greu. Toate acestea se pun ușor pe seama vârstei sau a surmenajului, de aceea apneea în somn este una dintre cele mai subdiagnosticate afecțiuni frecvente: oamenii ajung la medic pentru oboseală sau pentru o tensiune care nu scade cu trei medicamente, iar întrebarea despre somn nu este pusă.

Cum se manifestă diferit apneea la femei

Pacientul „de manual” este un bărbat corpolent, de vârstă mijlocie, care sforăie ca o drujbă. Femeile adesea nu arată așa, iar asta întârzie diagnosticul cu ani. Ele descriu mai des insomnie, oboseală continuă mai degrabă decât somnolență evidentă, dureri de cap dimineața, anxietate și stare proastă, cu sforăit mai slab și pauze mai puțin vizibile. Astfel, o femeie care descrie epuizare are mai multe șanse să fie evaluată pentru depresie sau perimenopauză decât să fie trimisă la un studiu de somn. De aceea medicii separă atent apneea de insomnia care persistă deși ai suficient timp pentru somn.

Somnolența la volan și când nu trebuie să conduci

Acesta este cel mai urgent punct al articolului. Apneea în somn netratată afectează timpul de reacție, vigilența și judecata într-un mod asemănător cu intoxicația cu alcool, fără ca șoferul să-și dea seama de fiecare dată.

Cere o evaluare urgentă și nu conduce până nu ai fost evaluat dacă ți s-a întâmplat oricare dintre acestea: ai adormit la volan, chiar și o clipă; ai ieșit din bandă fără să vrei; ai ajuns undeva fără să-ți amintești ultimii kilometri; sau te lupți să rămâi treaz pe trasee obișnuite. Un microsomn de trei-cinci secunde este suficient ca să treci linia continuă la viteză de drum național. Spune-i clar medicului că ți se întâmplă asta; schimbă urgența trimiterii. La majoritatea oamenilor, tratamentul rezolvă somnolența în câteva săptămâni; dacă ea persistă după ce apneea este bine controlată, orientează spre o tulburare centrală de hipersomnolență, precum narcolepsia.

Care sunt riscurile apneei în somn netratate?

Riscurile principale ale apneei netratate sunt hipertensiunea greu de controlat, aritmiile, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă, diabetul și accidentele rutiere prin somnolență. Fiecare apnee este o mică urgență fiziologică: oxigenul scade, sistemul nervos simpatic se activează, tensiunea crește brusc, iar cel care doarme se trezește exact cât să-și redeschidă căile aeriene. După sute de astfel de evenimente, sistemul cardiovascular nu a avut nicio recuperare peste noapte.

Tensiunea care rămâne mare noaptea, în loc să scadă, este un semn caracteristic, iar apneea este una dintre principalele cauze ale hipertensiunii rezistente la tratament, care nu cedează la trei sau mai multe medicamente. Variațiile de oxigen și dilatarea atriilor favorizează fibrilația atrială și alte tulburări de ritm. Apneea crește și riscul de accident vascular cerebral pe parcursul vieții. Hipoxia intermitentă agravează rezistența la insulină independent de greutate, iar mulți află că ceva nu e în regulă când analizele arată o glicemie a jeun care urcă de la an la an.

Cauze și factori de risc

Orice îngustează căile aeriene superioare sau le scade tonusul muscular crește riscul.

• Structura feței și a craniului: o mandibulă mică sau retrasă, căi aeriene înguste
• Amigdalele sau polipii (vegetațiile adenoide) mărite, cauza principală la copii
• Obstrucția nazală: deviația de sept, polipii nazali sau alergiile
• Vârsta și excesul de țesut moale în jurul gâtului
• Sexul masculin înainte de vârsta mijlocie, diferența scăzând după menopauză
• Istoricul familial, independent de greutate
• Alcoolul seara, sedativele și opioidele
• Fumatul, hipotiroidismul, acromegalia și sindromul ovarelor polichistice
• Dormitul pe spate, care lasă gravitația să tragă limba înapoi

Greutatea corporală este un factor de risc real, dar nu este nici necesară, nici suficientă: o parte importantă dintre pacienții diagnosticați nu au exces ponderal, iar mulți oameni cu greutate mare nu au apnee. O tiroidă leneșă îngroașă țesuturile căilor aeriene și încetinește comanda respiratorie, iar un hipotiroidism nerecunoscut ani de zile poate atât imita, cât și agrava simptomele apneei.

Cum se pune diagnosticul de apnee în somn?

Diagnosticul cere măsurarea respirației în timpul somnului, prin poligrafie respiratorie sau polisomnografie, după un consult la medicul pneumolog, ORL sau la un medic cu competență în somnologie. Mai întâi vin chestionarele de screening: STOP-BANG acoperă sforăitul, oboseala, apneele observate, tensiunea, indicele de masă corporală, vârsta, circumferința gâtului și sexul; scala de somnolență Epworth arată cât de ușor ațipești. Niciunul nu pune diagnosticul; amândouă decid cine trebuie testat. În România, drumul începe de obicei la medicul de familie, care te poate trimite cu bilet de trimitere la specialist; întreabă dacă investigația de somn poate fi decontată de CNAS în unitatea la care ești trimis.

Polisomnografia în laborator este standardul de referință: o noapte în care sunt înregistrate undele cerebrale, fluxul de aer, efortul respirator, saturația de oxigen, ritmul inimii și mișcările picioarelor. Este singurul test care deosebește sigur evenimentele obstructive de cele centrale și este necesară dacă se suspectează apnee centrală, o boală de inimă sau de plămâni ori o altă tulburare de somn.

Testul la domiciliu (poligrafia respiratorie) este un aparat simplificat, purtat în propriul pat, care înregistrează fluxul de aer, efortul, saturația de oxigen și pulsul. Este validat pentru adulții cu probabilitate mare de apnee obstructivă moderată sau severă și fără boli cardiopulmonare importante. Pentru că nu măsoară direct somnul, subestimează severitatea, așa că un rezultat negativ la cineva cu simptome cere un studiu în laborator.

Rezultatul de bază este indicele de apnee-hipopnee (IAH): media apneelor și hipopneelor pe oră de somn. La adulți, sub 5 este normal, 5-14 înseamnă formă ușoară, 15-29 moderată, iar 30 sau mai mult severă, aceleași praguri pe care le folosesc și clinicile din România. Este o scurtătură imperfectă: „povara hipoxică” prezice mai bine riscul cardiovascular.

Analizele de sânge care contează și de ce nu diagnostichează apneea

Nicio analiză de sânge nu diagnostichează apneea în somn. Analizele contează totuși din două motive cinstite: măsoară paguba produsă de apnee și exclud bolile care o imită. Hemoglobina glicată (HbA1c) și glicemia a jeun urmăresc rezistența la insulină întreținută de hipoxia nocturnă, iar profilul lipidic arată riscul care se adaugă. Hipoxia cronică stimulează producția de globule roșii, așa că hemoleucograma poate arăta o poliglobulie secundară. Testarea tiroidei este standard, iar feritina contează când istoricul sugerează sindromul picioarelor neliniștite, care fragmentează somnul printr-un alt mecanism, pentru că rezervele scăzute de fier îl întrețin.

Apnee în somn: tratament

Presiunea pozitivă continuă în căile aeriene (CPAP) rămâne tratamentul de primă linie și cel mai eficient. Funcționează practic la oricine îl folosește, iar aici este toată problema. Alternativele de mai jos se aleg pentru că CPAP-ul nu a fost tolerat, nu pentru că ar fi mai bune.

Despre medicament: în decembrie 2024, agenția americană FDA a aprobat tirzepatida (comercializată acolo ca Zepbound) pentru apneea obstructivă moderată sau severă la adulții cu obezitate, primul medicament aprobat vreodată pentru această boală. Indicația privește doar adulții care au atât apnee obstructivă moderată sau severă, cât și obezitate, nu apneea în general și nu apneea centrală, iar medicamentul nu a înlocuit CPAP-ul ca tratament de primă linie. Dacă și în ce condiții este disponibil în România pentru această indicație, discută cu medicul tău.

Câteva cuvinte despre greutate. Scăderea ei poate reduce severitatea apneei, dar nu este un proiect moral, nu există o cifră pe care trebuie s-o atingi și nimeni nu ar trebui să amâne tratamentul căilor aeriene până atunci. Apneea însăși dereglează hormonii care controlează apetitul, așa că tratarea respirației face adesea totul mai ușor.

Cum faci ca CPAP-ul să funcționeze

CPAP-ul eșuează mai ales dintr-un singur motiv: oamenii încetează să-l folosească. Aproximativ jumătate dintre pacienți nu își folosesc suficient aparatul după un an. Aproape totul se poate rezolva și aproape nimic nu este un eșec personal.

Masca este cea mai importantă variabilă. Măștile nazale, pernițele nazale și măștile faciale complete există în zeci de mărimi; dacă a ta are scurgeri sau îți lasă urme, nu este cea potrivită și ai dreptul să încerci altele. Dacă expirul împotriva presiunii pare efort, întreabă de funcția de reducere a presiunii sau de un aparat care se autoreglează. Să-ți smulgi masca la ora trei noaptea este o problemă de confort, nu de voință. Tratează nasul înfundat, pentru că un nas blocat anulează sistemul. Citește datele aparatului în aplicație: orele de utilizare, scurgerile și indicele rezidual. Dacă ai încercat serios CPAP-ul și tot nu merge, spune-o clar, în loc să renunți pe tăcute; asta deschide calea spre alternative.

Viața cu apneea în somn

Apneea în somn se controlează, nu se vindecă de obicei, iar tratamentul funcționează doar cât timp îl folosești, dar funcționează repede: mulți observă dimineți mai limpezi în una-două săptămâni. Evită alcoolul cu trei ore înainte de culcare și discută cu medicul despre sedative și opioide. Păstrează un program constant și suficient timp în pat, pentru că lipsa de somn adâncește evenimentele de apnee. Dacă ai o operație programată, spune-i medicului anestezist. Așteaptă-te la o verificare a datelor aparatului în primele luni, apoi anual, și urmărește-ți analizele, pentru că o hemoleucogramă cu hemoglobina crescută și hematocritul în creștere poate semnala un oxigen nocturn prost controlat.

Ce spun cele mai noi studii

Două studii randomizate de fază 3, cunoscute împreună ca SURMOUNT-OSA, au testat tirzepatida, un medicament care activează doi receptori ai unor hormoni intestinali implicați în apetit și în reglarea glicemiei, la 469 de adulți cu apnee obstructivă moderată sau severă și obezitate; unul a inclus persoane care nu foloseau aparat cu presiune pozitivă, celălalt persoane care îl foloseau deja. La 52 de săptămâni, IAH a scăzut în medie cu 25,3 evenimente pe oră cu tirzepatidă față de 5,3 cu placebo în primul studiu și cu 29,3 față de 5,5 în al doilea, pornind de la valori inițiale în jur de 50. Povara hipoxică, proteina C reactivă și tensiunea sistolică s-au îmbunătățit și ele (Malhotra și colab., 2024). Ce înseamnă pentru tine: există acum un medicament cu dovezi reale din studii, deși el țintește un factor de fond, nu căile aeriene.

O analiză însoțitoare a întrebat ce au simțit efectiv participanții, folosind chestionare validate despre tulburările de somn, funcționarea în timpul zilei și calitatea vieții. La 52 de săptămâni, ei au avut scoruri semnificativ mai bune decât cu placebo pentru afectarea legată de somn, tulburările de somn, rezultatele funcționale, starea generală de sănătate și majoritatea domeniilor unui chestionar standard de sănătate, iar în primul studiu s-a îmbunătățit și scala Epworth (Kanu și colab., 2025). Ce înseamnă pentru tine: beneficiul nu s-a limitat la cifrele din studiul de somn.

Un studiu-pivot a testat un stimulator bilateral al nervului hipoglos, un implant care stimulează nervii ce controlează limba de ambele părți, astfel încât limba avansează la fiecare respirație. La 113 adulți cu apnee moderată sau severă care refuzaseră, eșuaseră sau nu tolerau presiunea pozitivă, 63,5% au îndeplinit criteriul principal de răspuns la 12 luni și 71,3% criteriul desaturărilor de oxigen, cu o scădere medie a IAH de 18,3 evenimente pe oră; evenimente adverse grave au apărut la 8,7% (Woodson și colab., 2025). Ce înseamnă pentru tine: stimularea implantată este o opțiune reală când CPAP-ul nu funcționează.

Mituri și adevăruri

• Mit: doar persoanele supraponderale au apnee în somn. Adevăr: anatomia căilor aeriene contează la fel de mult ca greutatea, iar mulți pacienți diagnosticați nu au exces ponderal.
• Mit: sforăitul puternic înseamnă apnee, iar somnul liniștit o exclude. Adevăr: mulți sforăitori nu au apnee, iar mulți oameni cu apnee, mai ales femeile, nu sforăie spectaculos.
• Mit: e doar o neplăcere, nu un risc pentru sănătate. Adevăr: se asociază independent cu hipertensiunea, fibrilația atrială, AVC-ul, diabetul și accidentele rutiere.
• Mit: un ceas inteligent o poate diagnostica. Adevăr: dispozitivele de larg consum semnalează scăderi de oxigen care merită investigate, dar diagnosticul cere un test de somn validat.
• Mit: dacă nu tolerezi CPAP-ul, nu mai ai opțiuni. Adevăr: schimbarea măștii și a presiunii rezolvă majoritatea problemelor.

Glosar

Întrebări frecvente

Se poate vindeca apneea în somn?

Uneori. Copiii a căror apnee vine din amigdale mari se vindecă adesea prin amigdalectomie, iar adulții cu un singur obstacol corectabil, cum ar fi o deviație de sept sau o mandibulă retrasă, pot fi vindecați chirurgical. O schimbare importantă de greutate o rezolvă la unele persoane la care țesutul adipos era factorul principal. La majoritatea adulților însă apneea se controlează, nu se vindecă: tratamentul funcționează doar cât timp este folosit, iar oprirea lui readuce indicele inițial în câteva nopți.

Ce medicamente sunt utilizate pentru tratarea apneei în somn?

Nu există o pastilă care să țină căile aeriene deschise. Singurul medicament aprobat până acum pentru această boală este tirzepatida, în Statele Unite, pentru adulții cu apnee obstructivă moderată sau severă și obezitate; el nu înlocuiește CPAP-ul. Alte medicamente tratează afecțiunile asociate, cum ar fi nasul înfundat sau hipotiroidismul.

Ce medic tratează apneea în somn?

Apneea în somn este evaluată de obicei de medicul pneumolog sau ORL, uneori de neurolog sau de medici cu competență în somnologie. Medicul de familie este primul pas: îți poate da bilet de trimitere și poate cere analizele de bază. Ortodontul sau medicul stomatolog intervine pentru dispozitivele de avansare mandibulară.

Există tratamente naturiste pentru apneea în somn?

Nu există remedii naturiste care să trateze apneea dovedit. Măsurile care chiar ajută sunt dormitul pe o parte, evitarea alcoolului seara, tratarea nasului înfundat și scăderea în greutate când aceasta contribuie, dar ele nu înlocuiesc tratamentul prescris în formele moderate sau severe.

Care sunt riscurile asociate cu apneea în somn?

Rareori o singură noapte este periculoasă; pericolul se acumulează. Netratată, apneea crește substanțial riscul de hipertensiune, fibrilație atrială, insuficiență cardiacă, AVC și diabet de tip 2 și este o cauză bine documentată a accidentelor rutiere mortale prin somnolență. Apneea severă netratată se asociază, în studiile observaționale, și cu o mortalitate generală mai mare. Este gravă, dar tratabilă, un motiv să te testezi, nu să intri în panică.

Care este cea mai bună poziție de somn în apnee?

Dormitul pe o parte este de obicei cel mai bun. Pe spate, gravitația trage limba și vălul palatin înapoi, în căile aeriene, iar la o parte importantă dintre pacienți majoritatea evenimentelor apar doar pe spate. Raportul studiului de somn arată dacă apneea ta depinde de poziție; dacă da, dormitul pe o parte poate scădea semnificativ indicele, iar dispozitivele poziționale te ajută să-l menții. Nu înlocuiește tratamentul prescris.

Surse

• National Heart, Lung, and Blood Institute — Sleep Apnea — NIH, 2025 — nhlbi.nih.gov (în limba engleză)
• MedlinePlus — Sleep Apnea — National Library of Medicine, 2025 — medlineplus.gov (în limba engleză)
• American Academy of Sleep Medicine — Zepbound approved by FDA as first sleep apnea drug — AASM, 2024 — aasm.org (în limba engleză)
• Malhotra A, Grunstein RR, Fietze I, et al. — Tirzepatide for Obstructive Sleep Apnea and Obesity — New England Journal of Medicine, 2024 — doi.org (în limba engleză)
• Kanu C, Shinde S, Chakladar S, et al. — Tirzepatide and patient-reported outcomes in SURMOUNT-OSA — Sleep Medicine, 2025 — doi.org (în limba engleză)
• Woodson BT, Kent DT, Huntley C, et al. — Bilateral hypoglossal nerve stimulation for sleep apnea — Journal of Clinical Sleep Medicine, 2025 — doi.org (în limba engleză)
• MedLife — Apnee în somn: cauze, simptome, diagnosticare, tratament (clasificarea după indicele de apnee-hipopnee) — Glosar medical, consultat 2026 — medlife.ro
• Synevo România — Apneea în somn: simptome, cauze și diagnostic (frecvență de 4% în populația generală, poligrafie și polisomnografie) — consultat 2026 — synevo.ro

Lecturi suplimentare

• Dacă pe lângă apnee ai lipsă de aer sau umflături, citește ghidul despre insuficiența cardiacă și simptomele ei.
• Dacă glicemia ți-a tot crescut, vezi ghidul despre diabetul de tip 2 și tratamentul lui.
• Ca să-ți pui riscul cardiovascular în context, află ce măsoară LDL-colesterolul de fapt.
• Dacă și picioarele neliniștite fac parte din tablou, vezi ce arată feritina despre rezervele de fier.

Înțelege-ți analizele cu BloodSense

Studiul de somn pune diagnosticul de apnee, dar analizele de sânge arată ce a făcut ea restului corpului. Hemoglobina glicată și glicemia a jeun arată dacă variațiile nocturne de oxigen ți-au scăzut sensibilitatea la insulină, hemoleucograma poate arăta hemoglobina crescută a unei poliglobulii secundare, iar TSH-ul și feritina separă apneea de bolile care o imită.

BloodSense îți citește buletinul de analize și îți explică fiecare valoare pe înțelesul tău și în context, ca să mergi la următoarea consultație știind ce cifre să discuți. Te ajută să înțelegi; nu pune diagnostice și nu înlocuiește medicul.

Primește-ți raportul personalizat în câteva minute