Cele mai multe simptome ale cancerului cervical (cancerul de col uterin) apar târziu, și acest singur fapt explică de ce există screeningul. Este cancerul aparatului genital feminin care se poate preveni cel mai bine: aproape fiecare caz începe cu o infecție de lungă durată cu un tip de papilomavirus uman (HPV) cu risc înalt, iar modificările celulare care apar mai întâi pot fi găsite și tratate de obicei cu ani înainte ca ceva să devină periculos. România are încă una dintre cele mai mari rate de deces prin această boală din Uniunea Europeană, așa că informația contează aici mai mult decât oriunde. În acest articol afli ce simptome merită o programare promptă, ce înseamnă și ce nu înseamnă un test HPV pozitiv, cum arată screeningul în România la fiecare vârstă, ce urmează după un rezultat Babeș-Papanicolau anormal, cui îi folosește vaccinarea și ce analize de laborator au cu adevărat un rol.

Ce este cancerul cervical și de ce se poate preveni în mare parte?

Colul uterin este partea de jos, îngustă, a uterului, care se deschide în vagin. Cancerul de col uterin începe în stratul subțire de celule care căptușește această deschidere, cel mai des în zona de transformare, unde se întâlnesc două tipuri de celule. Aproximativ nouă cazuri din zece sunt carcinoame cu celule scuamoase, care pornesc din celulele plate de la suprafața exterioară. Cele mai multe dintre celelalte sunt adenocarcinoame, care pornesc din celulele glandulare ale canalului cervical și sunt mai greu de prins doar cu testul Babeș-Papanicolau.

În România, potrivit MedLife, se înregistrează anual peste 4.000 de cazuri noi și aproape 2.000 de decese, iar Bioclinica citează pentru 2022 o incidență de 2,5 ori mai mare decât media europeană și o mortalitate de aproape 4 ori mai mare. Motivul principal invocat este diagnosticarea multor cazuri în stadii avansate.

Un drum lent de la infecție la cancer

Cancerul de col uterin nu apare peste noapte. O infecție cu HPV cu risc înalt trebuie să persiste ani de zile înainte să împingă celulele într-o stare anormală numită leziune precanceroasă, și doar o minoritate dintre aceste leziuni ajung vreodată la boală invazivă. Acest interval lung și tăcut este exact ce folosește screeningul. O analiză din 2023 publicată în JAMA arăta că în Statele Unite sunt tratate anual aproximativ 100.000 de persoane pentru leziuni precanceroase de col, față de aproximativ 14.000 de diagnostice de cancer, ceea ce arată cât de mult este interceptat devreme acolo unde screeningul funcționează.

De ce prevenția funcționează aici mai bine decât în majoritatea cancerelor

Aici se aliniază trei lucruri care rareori apar împreună: o singură cauză necesară care poate fi testată, o etapă precanceroasă detectabilă care durează ani și un vaccin care previne direct infecția. Compară cu cancerul ovarian, care nu are un test de screening sigur pentru femeile cu risc obișnuit. Diferența nu ține doar de biologie, ci de existența unui traseu de screening utilizabil.

Care sunt simptomele cancerului cervical?

Cancerul cervical incipient nu dă de obicei niciun simptom; când apar, simptomele sunt sângerarea după contactul sexual, între menstruații sau după menopauză și o secreție vaginală neobișnuită care nu trece.

Boala incipientă este de obicei tăcută

Leziunile precanceroase nu dau niciun simptom, iar cancerul invaziv incipient este adesea și el tăcut. Pur și simplu nu ai ce observa. Dacă aștepți un simptom înainte să te programezi la screening, aștepți dincolo de etapa în care tratamentul este cel mai simplu.

Simptomele bolii invazive

Când apar, simptomele țin de obicei de o sângerare sau de o secreție care iese din tiparul obișnuit:

sângerare între menstruații sau menstruații vizibil mai abundente ori mai lungi decât de obicei;
sângerare după contactul sexual;
orice sângerare vaginală după menopauză;
secreție vaginală apoasă, cu urme de sânge sau cu miros neobișnuit, care nu trece;
durere pelvină sau durere în timpul actului sexual, nouă și persistentă.

Boala mai avansată poate adăuga umflarea unui picior, durere de spate sau în flanc, sânge în urină ori dificultăți la urinat, pentru că tumora în creștere apasă pe structurile din jur. Dacă urina pare vreodată roz sau de culoarea coca-colei, medicii verifică de obicei prezența globulelor roșii într-o probă de urină.

Aceleași simptome au multe cauze obișnuite

Sângerarea anormală și secreția neobișnuită sunt printre cele mai frecvente motive pentru care femeile merg la ginecolog, iar cancerul este mult mai jos pe listă. Fibroamele, polipii, contracepția hormonală, problemele de tiroidă și infecțiile produc aceleași acuze. Durerea pelvină cu menstruații abundente trimite mai des spre endometrioză și durerea pelvină pe care o produce, iar mâncărimea cu secreție groasă este mai tipică pentru o infecție cu ciuperci, precum candidoza. Sângerarea care începe la un an sau mai mult după oprirea menstruației are nevoie de propria evaluare, descrisă în ghidul despre menopauză și schimbările de sângerare din jurul ei. Răspunsul corect la oricare dintre ele este o programare, nu panica.

HPV: cauza necesară și ce înseamnă de fapt un test pozitiv

Papilomavirusul uman nu este nici rar, nici rușinos. Este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală din lume, cei mai mulți oameni care au avut vreodată viață sexuală îl iau la un moment dat, iar sistemul imunitar elimină singur marea majoritate a infecțiilor în unu-doi ani, fără tratament și fără urmări. Dacă vrei ca virusul să fie explicat de la zero, citește ghidul pe înțeles despre papilomavirusul uman.

Un rezultat pozitiv este un semnal de risc, nu un diagnostic

Un test HPV cu risc înalt pozitiv îți spune că unul dintre cele aproximativ treisprezece tipuri asociate cu cancerul este prezent acum pe colul uterin. Nu îți spune că ai cancer, că vei face cancer, când te-ai infectat sau de la cine. HPV poate rămâne latent ani de zile, așa că un rezultat pozitiv într-o relație monogamă de lungă durată nu spune nimic despre comportamentul recent al cuiva. Ce spune este că ai nevoie de o urmărire mai atentă decât cineva cu test negativ.

Când tipul de HPV schimbă planul

Nu toate tipurile cu risc înalt cântăresc la fel. Tipurile 16 și 18 produc cele mai multe cancere de col uterin, iar un rezultat pozitiv pentru oricare dintre ele duce de obicei direct la o examinare mai atentă a colului, nu la o abordare de tipul „așteptăm și repetăm”. Recomandările publicate în 2025 de comitetul american pentru ghidurile de screening și management al cancerului de col (Enduring Consensus Cervical Cancer Screening and Management Guidelines Committee) indică colposcopie după un test pozitiv pentru HPV 16 sau 18, în timp ce celelalte tipuri cu risc înalt sunt gestionate în funcție de riscul de ansamblu, inclusiv de rezultatul citologiei. De aceea buletinul tău poate menționa un tip anume, nu doar „pozitiv” sau „negativ”.

Cum funcționează screeningul pentru cancerul de col uterin în România?

Screeningul caută virusul, modificările celulare pe care le produce sau ambele. În România, metodologia propusă de Ministerul Sănătății în 2024 trece la testarea primară HPV, cu citologie (Babeș-Papanicolau) făcută automat pe aceeași probă dacă virusul este găsit, pentru femeile între 25 și 65 de ani. Pachetul de prevenție decontat de CNAS la medicul de familie include testul HPV conform acestei metodologii, iar testul Babeș-Papanicolau figurează și el printre analizele decontate. Metodologia a fost publicată ca proiect în transparență decizională; întreabă medicul de familie sau ginecologul ce se aplică acum în județul tău.

Vârstă	Test	Interval dacă rezultatul este normal
Sub 25 de ani	Fără screening de rutină în metodologia propusă	Nu se aplică
25-29 de ani	Test HPV, cu citologie reflex dacă este pozitiv	O dată la 3 ani
30-65 de ani	Test HPV, cu citologie reflex dacă este pozitiv	O dată la 5 ani, dacă HPV este negativ
Peste 65 de ani	Oprirea depinde de istoricul rezultatelor normale	Se decide cu medicul

De ce nu se testează HPV la femeile foarte tinere

La femeile tinere, infecțiile HPV sunt extrem de frecvente și aproape întotdeauna trecătoare, așa că testarea virusului ar semnala un număr mare de persoane care nu ar fi avut niciodată o problemă. De aceea ghidurile încep screeningul abia la o anumită vârstă (21 de ani cu citologie în Statele Unite, 25 de ani cu test HPV în metodologia propusă în România) și indiferent dacă viața sexuală a început devreme sau dacă ai fost vaccinată.

De la 30 de ani, testul HPV este abordarea mai sensibilă

De la 30 de ani, o infecție persistentă cântărește mai mult, iar testarea virusului devine abordarea mai sensibilă. Testarea primară HPV la cinci ani este strategia preferată tot mai des în Europa și în Statele Unite. Institutul Național al Cancerului din SUA notează că Societatea Americană de Cancer recomandă începerea testării HPV de la 25 de ani, aceeași vârstă ca în metodologia românească. Mai important decât alegerea unei variante este să respecți intervalul.

După 65 de ani, după histerectomie și cu imunitate scăzută

Oprirea la 65 de ani cere un istoric suficient de rezultate normale; cine a fost testată neregulat sau niciodată nu se încadrează și ar trebui să continue. O histerectomie care a scos colul uterin dintr-un motiv necanceros încheie de obicei screeningul, în timp ce una care a lăsat colul pe loc nu îl încheie. Persoanele cu imunitate scăzută, inclusiv cele care trăiesc cu HIV sau iau medicamente imunosupresoare pe termen lung, sunt testate mai des și mai mult timp, pentru că infecțiile persistă mai ușor.

Autorecoltarea și de ce contează pentru acces

În mai 2024, Agenția americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) a extins instrucțiunile aprobate pentru două teste HPV astfel încât pacienta să-și poată recolta singură proba vaginală, într-o unitate medicală, când nu se poate recolta o probă cervicală de către medic. Proba se ia tot la cabinet, iar un rezultat pozitiv duce tot la o examinare, dar dispare pasul cu speculul pentru testul inițial. Contează pentru femeile care evită screeningul după traume trecute sau din simplă teamă, iar femeile netestate reprezintă o mare parte dintre cancerele de col diagnosticate în fiecare an. În România, proiecte precum CLARA, coordonat de Institutul Oncologic din Cluj, urmăresc tocmai creșterea accesului la screening pentru grupurile vulnerabile.

Rezultat anormal, colposcopie și gradele CIN, explicate calm

Un rezultat anormal la screening este frecvent și foarte rar înseamnă cancer. Înseamnă că unele celule arătau altfel decât era de așteptat sau că virusul a fost detectat, iar pasul următor este să se afle cât de mare este riscul.

Ce presupune de fapt colposcopia

Colposcopia este o examinare de cabinet, nu o operație. Medicul folosește o lupă cu lumină, aflată în afara corpului, ca să examineze colul după aplicarea unei soluții diluate de oțet, care face zonele anormale să devină albe. Durează zece-cincisprezece minute. Dacă o zonă arată suspect, se ia o mică biopsie, pe care cele mai multe femei o descriu ca o ciupitură scurtă sau o crampă. Rezultatul vine de obicei în una-două săptămâni.

Ce înseamnă gradele CIN și când urmează tratamentul

Rezultatele biopsiei sunt raportate ca neoplazie intraepitelială cervicală, prescurtat CIN, și sunt graduate după cât din stratul de celule arată anormal.

Rezultat	Ce înseamnă	Abordarea obișnuită
CIN 1	Modificări ușoare, în general semnul unei infecții active, nu o leziune precanceroasă propriu-zisă	Urmărire cu teste repetate; cele mai multe dispar singure
CIN 2	Modificări moderate, o categorie intermediară	Urmărire sau tratament, în funcție de vârstă, planuri de sarcină și alte rezultate
CIN 3	Modificări severe, leziune precanceroasă adevărată, dar tot nu cancer	Tratament, de obicei prin îndepărtarea zonei afectate
Carcinom invaziv	Celulele canceroase au trecut de stratul de suprafață	Trimitere la un specialist în oncologie ginecologică pentru stadializare

Tratamentul leziunilor precanceroase se face ambulatoriu. Excizia cu ansă diatermică (LEEP) folosește un fir subțire încălzit pentru a îndepărta zona anormală; conizația scoate o bucată ceva mai mare, în formă de con. Ambele păstrează uterul. Pentru că excizia crește ușor riscul de naștere prematură într-o sarcină ulterioară, medicii evită intenționat supratratarea modificărilor ușoare la femeile tinere, motiv pentru care CIN 1 este de obicei urmărit, nu îndepărtat.

Vaccinarea HPV: pe cine ajută și când?

Pentru cine este

CDC recomandă vaccinarea HPV (în limba engleză) de rutină la 11-12 ani, cu posibilitatea de a începe de la 9 ani, și recuperarea până la 26 de ani pentru oricine nu a fost vaccinat. Între 27 și 45 de ani devine o decizie luată împreună cu medicul: beneficiul este mai mic, pentru că mai mulți oameni au fost deja expuși, dar nu este zero. În România, vaccinarea HPV a fost extinsă prin programul național la fete și băieți; Bioclinica menționa în februarie 2024 o campanie pentru vârsta de 11-18 ani. Medicul de familie îți poate spune ce categorii de vârstă se aplică acum și în ce condiții.

Vaccinul previne infecția; nu o elimină pe cea existentă

Vaccinarea învață sistemul imunitar să recunoască anumite tipuri de HPV înainte ca ele să ajungă în organism. Nu poate vindeca o infecție existentă și nu tratează modificările celulare deja apărute, motiv pentru care efectul cel mai mare apare când este făcută înainte de expunere și pentru care recomandarea vizează începutul adolescenței.

Persoanele vaccinate au nevoie în continuare de screening

Acesta este punctul ratat cel mai des. Vaccinurile actuale acoperă tipurile care produc marea majoritate a cancerelor de col, nu toate tipurile cancerigene, așa că rămâne un mic risc rezidual. Calendarul de screening este același pentru femeile vaccinate și nevaccinate: vaccinarea este un motiv de liniștire, nu un motiv să sari peste test.

Ce analize contează aici și care nu?

Nicio analiză de sânge nu depistează și nu diagnostichează cancerul de col uterin

Niciun set de analize de sânge, niciun marker tumoral și niciun „control complet” nu detectează cancerul de col uterin. Markerii tumorali folosiți în oncologia ginecologică, inclusiv analiza CA 125 din sânge, cresc din multe motive benigne și nu sunt instrumente de screening pentru această boală. Singurul screening care funcționează este o probă recoltată de pe col sau din vagin și testată pentru HPV cu risc înalt, cu sau fără citologie. Orice produs prezentat ca screening de cancer de col din sânge merită tratat cu scepticism și discutat întâi cu un medic.

Analizele de sânge au un rol de sprijin după diagnostic

După ce o leziune precanceroasă sau un cancer a fost confirmat, analizele de rutină ajută la planificarea tratamentului, nu la diagnostic. Medicii cer de obicei o hemoleucogramă completă pentru a verifica dacă sângerarea cronică a produs anemie și dacă măduva osoasă poate tolera chimioterapia sau radioterapia. Funcția rinichilor se evaluează prin creatinina serică (pe buletinele din România, în mg/dL, însoțită de rata estimată a filtrării glomerulare), pentru că tumorile avansate pot bloca ureterele, iar mai multe medicamente de chimioterapie se elimină prin rinichi. Enzimele hepatice, precum TGP (alanin-aminotransferaza), sunt verificate din același motiv practic.

Statusul HIV schimbă planul de screening

Cancerul de col uterin este mult mai frecvent la persoanele care trăiesc cu HIV, pentru că un sistem imunitar slăbit elimină mai greu HPV. De aceea testul HIV face parte din îngrijirea standard în jurul unui diagnostic de cancer de col, iar persoanele cu rezultat pozitiv urmează un calendar mai intens, care începe mai devreme și se repetă mai des. Este unul dintre puținele locuri în care o analiză de sânge schimbă cu adevărat ce urmează.

Tratament, prognostic și când să mergi la medic

Cum se alege tratamentul

Tratamentul depinde de stadiu, de dorința de a rămâne însărcinată mai târziu și de starea generală de sănătate. Tumorile foarte incipiente, limitate la col, pot fi tratate prin conizație sau prin trahelectomie, care scoate colul, dar păstrează uterul. Tumorile incipiente mai mari necesită de obicei histerectomie radicală cu îndepărtarea ganglionilor din apropiere. Boala avansată local se tratează în general prin radioterapie asociată cu chimioterapie, nu prin operație, iar boala avansată sau recidivată prin chimioterapie, adesea împreună cu terapie țintită sau imunoterapie. Cancerul găsit cât timp este încă limitat la col are o șansă foarte mare de supraviețuire pe termen lung.

Când să mergi la medic

Sângerare după contactul sexual, între menstruații sau în orice moment după menopauză.
Secreție vaginală persistent apoasă, urât mirositoare sau cu urme de sânge.
Durere pelvină nouă, durere în timpul actului sexual sau umflarea persistentă a unui singur picior.
Un test de screening întârziat, chiar fără niciun simptom.
Un rezultat de screening pe care nu îl înțelegi sau o programare de control pe care nu ai reușit să o faci.

Mergi la urgențe în aceeași zi sau sună la 112 pentru o sângerare care umple un absorbant în mai puțin de o oră, pentru leșin sau pentru durere pelvină severă cu febră.

Ce aduc studiile recente?

Cercetările din ultimii trei ani s-au concentrat mai puțin pe tratamente noi și mai mult pe a face prevenția să ajungă la oamenii care o ratează.

Probele autorecoltate funcționează aproape la fel de bine ca cele recoltate de medic

O meta-analiză din 2025, care reunește multe studii separate într-o singură estimare, a comparat testarea HPV pe probe autorecoltate cu probele recoltate de medic și cu citologia. O probă vaginală autorecoltată a detectat leziunile precanceroase aproape la fel de sigur ca proba recoltată de medic, iar ambele au fost mai bune decât citologia singură. Ce înseamnă pentru tine: dacă ți se oferă autorecoltarea, nu accepți un test de mâna a doua. O altă analiză din 2025 a ajuns la aceeași concluzie pentru autorecoltarea vaginală, notând că recoltarea din urină este încă mai puțin validată.

Ghidurile americane definesc acum exact cum se folosește autorecoltarea

În 2025, comitetul american pentru ghidurile de screening a formulat recomandări oficiale: proba cervicală recoltată de medic rămâne preferată, proba vaginală autorecoltată este acceptabilă pentru testarea primară HPV la persoanele cu risc obișnuit, fără simptome, iar un rezultat negativ pe probă autorecoltată trebuie repetat la trei ani, nu la cinci. Ce înseamnă pentru tine: autorecoltarea este o opțiune definită, cu propriul calendar de urmărire, iar intervalul mai scurt este o marjă de siguranță intenționată.

Cunoașterea tipului de HPV arată mai precis cine are nevoie de o examinare

Genotiparea extinsă, care identifică tipul precis de HPV cu risc înalt în loc să raporteze doar „pozitiv” sau „negativ”, a fost transformată în 2025 în recomandări practice. Tipurile 16 și 18 trimit direct la colposcopie; celelalte tipuri sunt gestionate în funcție de riscul combinat. Ce înseamnă pentru tine: un rezultat pozitiv nu mai trimite pe toată lumea pe același drum, iar multe femei cu tipuri cu risc mai mic pot repeta în siguranță testul.

Vaccinarea reduce acum vizibil cancerele reale, nu doar infecțiile

Două studii mari de populație din 2024, unul în Anglia și unul în Scoția, au urmărit generații întregi prin registrele naționale. Ambele au găsit scăderi mari ale leziunilor precanceroase și ale cancerului de col invaziv la persoanele cărora li s-a oferit vaccinul la începutul adolescenței; analiza scoțiană nu a înregistrat niciun cancer invaziv la femeile vaccinate la 12 sau 13 ani, iar studiul englez a găsit beneficiu la toate nivelurile de dezavantaj socio-economic. Ce înseamnă pentru tine: efectul vaccinului este acum o scădere măsurată, în viața reală, a cancerului, iar cu cât este făcut mai devreme, cu atât efectul pare mai mare.

Glosar

Termen	Definiție
Col uterin (cervix)	Partea de jos, îngustă, a uterului, care se deschide în vagin. Aici începe cancerul de col uterin.
HPV (papilomavirus uman)	O familie foarte frecventă de virusuri transmise prin contact genital piele pe piele. Cele mai multe infecții dispar singure; un număr mic de tipuri cu risc înalt pot persista și pot produce cancer.
HPV cu risc înalt	Cele aproximativ treisprezece tipuri de HPV capabile să producă cancer. Tipurile 16 și 18 produc cea mai mare parte a cancerelor de col.
Testul Babeș-Papanicolau (citologie)	Examinarea la laborator a celulelor recoltate de pe col, care caută un aspect anormal, nu virusul în sine.
Testare primară HPV	Screening care testează proba întâi pentru HPV cu risc înalt și adaugă citologia doar dacă virusul este găsit.
Citologie reflex	Citologia făcută automat pe aceeași probă atunci când testul HPV iese pozitiv, fără o nouă recoltare.
Colposcopie	Examinare de cabinet în care colul este privit de aproape cu o lupă cu lumină, adesea cu o mică biopsie.
CIN (neoplazie intraepitelială cervicală)	Sistemul de gradare a modificărilor precanceroase ale colului, de la CIN 1 (ușoare) la CIN 3 (leziune precanceroasă severă). Niciunul dintre aceste grade nu este cancer.
LEEP	Excizia cu ansă diatermică, un tratament ambulatoriu care îndepărtează o zonă anormală a colului cu un fir subțire încălzit.
Autorecoltare	Recoltarea de către pacientă a propriei probe vaginale pentru testul HPV, aprobată în Statele Unite pentru folosire într-o unitate medicală.

Întrebări frecvente

Care sunt primele semne ale cancerului de col uterin?

În cele mai multe cazuri nu există. Leziunile precanceroase și cancerul invaziv incipient nu dau de obicei niciun simptom, și tocmai de aceea există screeningul. Când apar semne, primul este de obicei o sângerare care iese din tiparul tău: după contactul sexual, între menstruații sau oricând după menopauză. O secreție apoasă sau cu urme de sânge care nu trece este un alt semn. Aceleași simptome sunt produse mult mai des de fibroame, polipi, infecții sau schimbări hormonale, așa că răspunsul corect este o programare, nu să te gândești la ce e mai rău.

Ce dureri ai când ai cancer de col uterin?

În stadiile incipiente, de obicei niciuna. Durerea apare mai ales când boala a avansat: durere pelvină persistentă, durere în timpul actului sexual, durere în partea de jos a spatelui sau în flanc ori durere care coboară pe un picior, uneori cu umflarea lui. Aceste dureri apar pentru că tumora apasă pe nervi, pe ureter sau pe vasele din pelvis. Pentru că sunt semne târzii și au multe alte cauze, nu aștepta durerea ca să mergi la medic: sângerarea neobișnuită și screeningul la timp sunt mult mai utile.

Poate testul Babeș-Papanicolau să rateze un cancer de col uterin?

Un singur test Babeș-Papanicolau poate rata celule anormale, motiv pentru care testul se repetă după un calendar, nu se face o singură dată. Citologia este mai puțin sensibilă decât testul HPV pentru depistarea leziunilor precanceroase și ratează în special adenocarcinomul, care pornește mai sus, în canalul cervical. Testarea HPV cu risc înalt prinde mai multe leziuni precanceroase, motiv pentru care testarea primară HPV a devenit abordarea preferată, inclusiv în metodologia propusă în România. Respectarea intervalului recomandat de medic protejează mai mult decât orice rezultat izolat.

Care sunt factorii de risc pentru cancerul cervical?

Practic toate cancerele de col uterin implică o infecție persistentă cu HPV cu risc înalt, așa că nu există o a doua cauză importantă. Există în schimb factori care fac infecția mai probabil să persiste decât să dispară: fumatul, un sistem imunitar slăbit, inclusiv infecția HIV netratată, folosirea îndelungată a unor contraceptive hormonale, numărul mare de sarcini și alte infecții genitale. Aceștia cresc riscul influențând felul în care organismul gestionează HPV, nu provocând singuri cancerul. Lipsa screeningului regulat este, practic, cel mai important factor care face ca o leziune să ajungă cancer.

Cât de repede evoluează cancerul de col uterin?

De obicei lent. De la o infecție HPV persistentă la o leziune precanceroasă și apoi la un cancer invaziv trec, în general, mulți ani, adesea peste zece, iar cele mai multe leziuni nu ajung niciodată la cancer. Această evoluție lentă este exact motivul pentru care screeningul la trei-cinci ani este suficient. Există totuși excepții, de exemplu la persoanele cu imunitate scăzută, motiv pentru care ele sunt testate mai des. După ce cancerul a devenit invaziv, ritmul de creștere variază de la o persoană la alta și este evaluat de echipa de oncologie.

Un test HPV pozitiv înseamnă că partenerul m-a înșelat?

Nu. HPV poate rămâne nedetectabil ani de zile după expunere și apoi să reapară la un test, așa că un rezultat pozitiv nu dă nicio informație despre momentul infecției sau despre persoana de la care provine. Cei mai mulți adulți cu viață sexuală iau HPV la un moment dat, iar un rezultat pozitiv nou într-o relație de lungă durată se potrivește perfect cu o infecție dobândită cu mult înainte de începutul relației.

Mai am nevoie de screening dacă am făcut vaccinul HPV?

Da. Vaccinurile acoperă tipurile de HPV care produc cele mai multe cancere de col, dar nu toate tipurile cancerigene, așa că rămâne un mic risc rezidual. Recomandările și intervalele de screening sunt aceleași, indiferent dacă ai fost vaccinată sau nu. Vaccinarea și screeningul sunt straturi complementare: una scade șansa infecției, celălalt prinde modificările care tot scapă.

Se vindecă cancerul de col uterin?

Cancerul de col uterin găsit într-un stadiu incipient, cât timp este limitat la col, are o șansă foarte mare de supraviețuire pe termen lung, iar o leziune precanceroasă tratată înainte să devină cancer se vindecă practic întotdeauna. Rezultatele scad pe măsură ce stadiul avansează, și acesta este argumentul practic pentru respectarea calendarului de screening. Perspectivele tale depind de stadiu, de tipul tumorii și de starea generală de sănătate, iar numai echipa care te tratează îți poate da o estimare individuală cu sens.

Surse

Centers for Disease Control and Prevention — Cervical Cancer Screening, 2025 (în limba engleză) — cdc.gov
National Cancer Institute, National Institutes of Health — Cervical Cancer Screening, 2025 (în limba engleză) — cancer.gov
U.S. Food and Drug Administration — FDA Roundup: May 17, 2024 (expanded instructions for use allowing patient self-collection of vaginal specimens for HPV testing in a health care setting) (în limba engleză) — fda.gov
Perkins RB, Wentzensen N, Guido RS, Schiffman M — Cervical Cancer Screening: A Review — JAMA, 2023 (în limba engleză) — doi.org/10.1001/jama.2023.13174
Wentzensen N, Massad LS, Clarke MA, Garcia F, et al. — Self-Collected Vaginal Specimens for HPV Testing: Recommendations From the Enduring Consensus Cervical Cancer Screening and Management Guidelines Committee — Journal of Lower Genital Tract Disease, 2025 (în limba engleză) — doi.org/10.1097/LGT.0000000000000885
Massad LS, Clarke MA, Perkins RB, Garcia F, et al. — Applying Results of Extended Genotyping to Management of Positive Cervicovaginal Human Papillomavirus Test Results: Enduring Guidelines — Journal of Lower Genital Tract Disease, 2025 (în limba engleză) — doi.org/10.1097/LGT.0000000000000865
Phillips SA, Denoël S, Wentzensen N, Arbyn M — Accuracy of HPV Self-Collection Compared with Clinician-Collected HPV Testing and Cytology: A Meta-analysis — Cancer Epidemiology, Biomarkers and Prevention, 2025 — doi.org/10.1158/1055-9965.EPI-25 (în limba engleză) — doi.org/10.1158/1055-9965.EPI-25-0362
Li DM, Liu QY, Xue SL, Zeng X — Accuracy analysis of cervical cancer screening using urine and vaginal self-sampling versus clinician-collected samples: A systematic review and meta-analysis — International Journal of Gynaecology and Obstetrics, 2025 (în limba engleză) — doi.org/10.1002/ijgo.70207
Falcaro M, Soldan K, Ndlela B, Sasieni P — Effect of the HPV vaccination programme on incidence of cervical cancer and grade 3 cervical intraepithelial neoplasia by socioeconomic deprivation in England: population based observational study — BMJ, 2024 — doi.org/10.1136/bmj-2023 (în limba engleză) — doi.org/10.1136/bmj-2023-077341
Palmer TJ, Kavanagh K, Cuschieri K, Cameron R, et al. — Invasive cervical cancer incidence following bivalent human papillomavirus vaccination: a population-based observational study of age at immunization, dose, and deprivation — Journal of the National Cancer Institute, 2024 (în limba engleză) — doi.org/10.1093/jnci/djad263
Ministerul Sănătății — Ordin privind aprobarea metodologiei de screening pentru cancerul de col uterin (proiect în transparență decizională, testare primară HPV cu triaj citologic reflex), 5 iunie 2024 — ms.ro
Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca — Comunicat de presă: lansarea proiectului CLARA (screening pentru cancerul de col uterin în grupuri vulnerabile) — iocn.ro
Casa Națională de Asigurări de Sănătate — Ghidul asiguratului, ediția a 3-a (pachetul de prevenție, testul HPV, bilet de trimitere), copie publicată de Institutul Regional de Oncologie Iași, 2023 — iroiasi.ro
MedLife — Cancerul de col uterin: cauze, simptome, diagnosticare, tratament (date pentru România) — Glosar medical — medlife.ro
Bioclinica — Cancerul de col uterin: cauze, diagnostic și prevenție (incidență și mortalitate în România, vaccinarea HPV), 2024 — bioclinica.ro

Lecturi suplimentare

Cele care compară cancerele femeii deschid des ghidul despre simptomele și tratamentele cancerului de sân.
Dacă te interesează factorii de risc legați de imunitate, citește ghidul despre simptomele, cauzele și tratamentul SIDA.
Dacă îți notezi datele ciclului înaintea unei programări, citește explicația despre data ultimei menstruații.
Femeile cu sângerări abundente au des nevoie de ghidul despre simptomele și tratamentul anemiei.
Dacă ai în mână un buletin nou, poți folosi pagina de interpretare a analizelor de sânge.

Înțelege-ți analizele cu BloodSense

Cancerul de col uterin se diagnostichează dintr-o probă de pe col, nu din analize de sânge, dar analizele de laborator însoțesc totuși drumul: o hemoleucogramă când sângerarea a fost abundentă, funcția rinichilor și a ficatului înainte de tratament și un test HIV care poate schimba cât de des faci screeningul. Aceste buletine vin pline de prescurtări și intervale de referință rareori explicate. BloodSense îți citește analizele de sânge, de urină și de scaun și le traduce pe înțelesul tău, ca să ajungi la programare cu întrebări bine informate. Raportul personalizat, realizat cu ajutorul IA, te ajută să-ți înțelegi rezultatele; nu pune diagnostice și nu înlocuiește medicul tău.

Încarcă-ți analizele și primește-ți raportul personalizat în câteva minute